9,535 matches
-
carte despre dezbaterea de idei din al treilea deceniu (se numea Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea) mi-au fost necesare peste o sută de pagini pentru a comenta dezbaterile de idei în jurul temei specificului național. Fără îndoială, deceniile interbelice ating punctul de sus al acestor dezbateri. Și ele sînt multe, afirmate de personalități de prim ordin. Viața Românească are bărbăția de a anunța, prin condeiul autorizat al lui Ibrăileanu, sfîrșitul poporanismului, datorită împlinirii marilor reforme postbelice, dar arată că
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
istoria ei multimilenară? Într-o carte din 1934, Geneza formelor culturii, P. P. Negulescu afirma, evident polemic, că românul din vremea lui Ștefan cel Mare era altul decît cel din secolul al XIX-lea iar acesta altul decît cel din interbelic. Și, adaug, e același românul din interbelic cu cel de astăzi? În condițiile eșuării lamentabile a raseologiei biologice dar și a acelei Völkerpsyhologie din secolul al XIX-lea fondată de Lazarus și Steinthal mai putem conta pe existența unei invariante
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
1934, Geneza formelor culturii, P. P. Negulescu afirma, evident polemic, că românul din vremea lui Ștefan cel Mare era altul decît cel din secolul al XIX-lea iar acesta altul decît cel din interbelic. Și, adaug, e același românul din interbelic cu cel de astăzi? În condițiile eșuării lamentabile a raseologiei biologice dar și a acelei Völkerpsyhologie din secolul al XIX-lea fondată de Lazarus și Steinthal mai putem conta pe existența unei invariante a unui popor, scoasă din zona de
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Se făcuse tovarăș de jaf cu cei mai mari jecmănitori ai avutului țării, jidanul Auschnit și grecul Malaxa". Totul, chiar totul, era analizat și judecat din această perspectivă nefastă. Ca factor de putere în opinia publică, Universul a fost în interbelic o tribună a reacționarismului xenofob, neavînd adversari decît în tabăra democrației autentice. Era, deci, firesc, ca imediat după 23 august 1944 Stelian Popescu să fie dat în judecată ca vinovat pentru dezastrul țării. A fost judecat și condamnat în contumacie
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
de lungi discuții cu oficialii germani sau cu "fostele Excelențe" (personaje mateine cărora americanca le prinde savoarea). în restaurantul Cina oficiază chelneri cu o adevărată filosofie a discreției și a profesionalismului, o specie dispărută azi. Dealtfel întreaga imagine a Bucureștiului interbelic compune un fel de muzică melancolică și continuă în spatele acestui documentar, o muzică ce farmecă și enervează în același timp cititorul de azi, deturnîndu-i atenția înspre obsedanta întrebare: cum a fost posibil să ne schimbăm atît? E același efect paradoxal
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
a le scoate din omonimie, prin inventarea unui întreg vocabular, în replică la grandilocvența anacronică și sterilă a discursului oficial. Sunt, în acest vocabular, și tot felul de resuscitări, de altoiri cu elemente mai vechi sau mai noi. Redescoperirea poeticilor interbelice a permis preluarea bazei lor axiologice, care este una de tip liberal. Dar sunt și multe descoperiri proprii (e vorba de o mișcare liberă în interiorul paradigmei moderne), descoperiri greu de sistematizat, ce-i drept, pentru că, spre deosebire de postmodernism, ironia șaizecistă nu
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
unui cărturar cu viziune care simțea că e nevoie de un manifest în spirit postpașoptist pentru mobilizarea intelectualității românești întru depășirea tendințelor revolute ale unui moment ideologic și cultural postdecembrist critic: după experiențele nefaste ale ideologiei naționaliste de dreapta din interbelic și ale dictaturii naționalismului de stânga din comunism, e timpul unui al treilea discurs, al liberalismului de centru cu deschidere maximă spre Europa. Trei atitudini identifica eseistul în fața acestei alegeri istorice: ignorarea Europei (și aici Adrian Marino deplângea dezinteresul de
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
Vest din 1993). Or, Adrian Marino e tranșant încă din prefață: ideea europeană nu e o orientare apolitică, "Europa reprezintă prin excelență o ideologie și o idee politică activă". Într-un articol din 1992, Adrian Marino deplânge republicarea publicisticii lor interbelice, temându-se de interes și de emulație, întrebându-se în serviciul cui și arătându-se oarecum obtuz la necesitățile bibliografice. "O reeditare recentă din publicistica lui Mircea Eliade: Texte Ťlegionareť și despre românism? este Ťliberalăť, Ťdemocraticăť?" se întreabă în Post-scriptum
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
acest anacronism, e bine că onești cercetători ca Mircea Popa și Constantin Catalano se străduiesc să acopere aceste restanțe ale istoriei literare, chiar dacă centrul de interes al restituirilor s-a mutat, ca atracție, mult mai aproape de noi, spre sfârșitul perioadei interbelice și la începutul perioadei contemporane. Putem conta pe adevărate revelații în restituirile lui Mircea Popa din volumul Ochiul lui Dumnezeu? Fără îndoială că nu! Și nici editorul nu-și supralicitează descoperirile sau redescoperirile. Se raportează la evidențele bibliografice ale lui
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
Ion Vlad își propune s-o analizeze: în plan formal, discursul eseistic și filozofic care "virusează" proustianismul și psihologismul freudian, și, în plan tematic, suferința, neliniștile, dispariția reperelor și exacerbarea anxietății, grefate pe fondul agitației sociale care a marcat epoca interbelică. Traumele războiului au și ele un cuvânt greu de spus. Ambele determinante converg către modelul romanului de idei: "Poate că tocmai pe această paradigmă se poate legitima poetica romanului , prezidată și potențată de idee - un roman al meditației despre condiția
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
cele ale "metropolei Banatului", în care m-am mutat. Nu e cazul să idealizez pe nimeni, dar știu că bunul gust al arhitectului Seculici a lăsat o amprentă clară asupra unei urbe care astăzi aproape a revenit la nivelul civilizației interbelice, când era o poartă atât de atrăgătoare la intrarea în România. Am și un alt motiv pentru a considera normală numirea lui Gheorghe Seculici - cu sau fără sprijin al "cumătrului" de la Cotroceni. Traian Băsescu n-a făcut un secret din
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
dar nu de bunele excepții se ocupă ei), un "textofag" în schimbare de piele. Își înghite textele din tinerețe, apoi pe cele din ce în ce mai tîrzii, pe măsură ce nu mai corespund, înghite "hapuri" edulcorate, însă cu gust de stricnină, dar supraviețuiește. Între inadaptatul interbelic, solitar și estet, și perfect adaptatul vremurilor noi nu se întinde vreun gol istoric. Sînt oameni care se pricep s-o ia de la capăt. "Oamenii începutului de drum". Nu cei de care vorbeau, prin anii '30, vestitorii "noului Adam", ci
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
Stîngace în stil, strălucea prin "scenarii". Inițial importate dinspre soare-răsare, subiectele ajung, pe măsura "profesionalizării", să reflecte performanțele în crescendo ale conducerii autohtone. În finalul primului capitol, tot Ioan Stanomir face un legato cu literatura "ușoară" (dar de succes...) din interbelic, urmărind traiectoria lui Cezar Petrescu, recuperat cu legitimă bucurie după 1945. Prozele lui sînt despre "oameni care înving". Despre cutezători. Urmează un "montaj" dedicat teatrului, "gen" mai periculos și mai folositor deopotrivă, prin "deschiderea" lui către publicul adunat lîngă o
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
să mă odihnesc" (Cursa ) între lucruri bolborositoare și viclene oglinzi, se pierde și se recucerește, cu matură melancolie, ades ironic și câteodată placid, într-o neostoită spunere. Istoricul literar, apreciindu-i echilibrul și puterea, l-ar situa în continuarea înnoitorilor interbelici, cu vagi răsunete din Blaga și Arghezi, aflându-i prea puține înrudiri cu poeții epocii sale, ceea ce ar putea induce fie un anumit provincialism, fie, dimpotrivă, o mai largă perspectivă decât a companionilor. Criticul ar nota o egalitate a rostirii
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
Tudorel Urian Vera Călin este un om care a văzut și a trăit multe. A cunoscut civilizația românească din perioada interbelică, a trecut prin experiența anilor de început ai comunismului, a trăit pe propria piele experiența exilului. A citit enorm, în mai multe limbi, a călătorit în lumea întreagă, a cunoscut oameni și a legat prietenii. Mereu atentă la ce se
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
stilul unui scriitor, altminteri interesant, H.-R. Patapievici ("obvios", "subreptice" etc.), îi provoacă mari dureri de cap. O anumită suficiență îngustează orizontul cultural al tinerei generații, fapt dureros de constatat de către o persoană crescută în spiritul valorilor clasice din perioada interbelică. Îndepărtarea adolescenților de valorile tradiționale este înregistrată cu tristă luciditate: Cînd îi pomenesc de un episod de cei 10 ani în care noi doi am împărțit atîtea experiențe (povești, plimbările prin cartierele Ťnoastreť, gustări la restaurantele Ťnoastreť, muzee, spectacole), răspunde
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare din perioada interbelică (Hortensia Papadat-Bengescu, desigur, dar și Ticu Archip, Henriette Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu ș.a.m.d.), producțiile unor autoare care s-au grăbit să se alinieze dogmelor impuse de conducerea partidului comunist (Primăvara pe Târnave a Luciei Demetrius
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
1980 al Danei Dumitriu, sau Arta conversației, a Ilenei Vulpescu, "best-seller"-ul anilor '80). Merită să zăbovim mai îndelung asupra primului capitol (unul dintre cele mai izbutite), consacrat viziunii lui E.Lovinescu asupra literaturii "doamnelor", frecventatoare asidue ale bine-cunoscutului cenaclu interbelic. Pasajul cu care se deschide capitolul (decupat di Acqua forte) aduce în prim plan o prejudecată curentă (și foarte persistentă, la noi), aceea a incompatibilității dintre "vocația feminină" și cea de literat(ă): "Literatura nu e în genere o vocație
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Gabriela Ursachi Reputat lingvist și întîiul mare editor român modern, Alexandru Rosetti (20 oct. 1895 - 27 febr. 1990) face o convingătoare figură de Mecena în interbelic, dar și după, fiind tipul de "profesor maternal", un fel de "Cloșca cu puii de aur" - după cum îl percep afectiv mai toți studenții săi. Născut într-o familie cu sînge voievodal, nu va face niciodată caz de ilustra descendență. Singura
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
să decernez și un premiu ale societății umoristice «Păcală» lui Nae Cosmescu”. În 2005, director artistic la Național TV fiind, Nae Cosmescu a scris un scenariu de serial, pornind de la ideea că mahalaua contemporană românească nu este departe de cea interbelică din „Gaițele”. Serialul s-a numit „Cuscrele”. La data aprobării proiectului acestuia Nae Cosmescu împlinea șaizeci și cinci de ani. Era 26 iulie 2005. Serialul s-a bucurat de succes. În rolurile principale au jucat Draga Olteanu Matei și Tamara Buciuceanu-Botez, pentru
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
și economico-financiare, ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României, vasăzică nu ajungeam în postura deopotrivă rușinoasă și păgubitoare de mari importatori (cum spuneam, importăm pe bani împrumutați peste 60% din alimentele de bază), noi care în perioada interbelică eram grânarul Europei (hrăneam peste 100 de milioane de oameni), ci dimpotrivă, după acoperirea necesarului intern, ne-am fi creat însemnate disponibilități pentru export. Automat acest lucru ar fi antrenat o bună stabilitate a prețurilor (prin extensie a balanței externe
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
să descopere antidotul în chiar organismul bolnavului (istoria românilor). El compară criza postdecembristă cu aceea din a doua jumătate a secolului XIX. Rezolvarea ar fi un grup precum Junimea. Reciclarea unei astfel de grupări s-ar fi produs în perioada interbelică prin Criterion. Ce efecte a avut această resuscitare? Cel puțin în plan politic și social, nu a dat nici un rezultat; cultural, doar dacă privim retrospectiv. În zilele noastre, grupuri precum GDS ar trebui să preia tradiția junimistă. Maiorești avem (Manolescu
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
altele) a pătruns în lumea satului, năruind tradițiile născute din ceea ce azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la noi, pînă tocmai în perioada interbelică, de vreme ce, aici, 85-90% din populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu agricultura practicată ca în vechime, analfabetismul fiind încă o realitate incontestabilă, nu trebuie nesocotit. În bună măsură, toate aceste mituri și tradiții s-au conservat bine pînă
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
din populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu agricultura practicată ca în vechime, analfabetismul fiind încă o realitate incontestabilă, nu trebuie nesocotit. În bună măsură, toate aceste mituri și tradiții s-au conservat bine pînă, repet, chiar în interbelic, știința (inclusiv medicina) pătrunzînd aici tîrziu și ineficient la început. De aceea, tocmai, mai toate miturile citate neanalitic și fără suport teoretic de T. Pamfile s-au conservat, aici, la noi, pînă tîrziu, constituind un mediu încă prielnic cercetării, culegerii
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Pavel Șușară În ciuda încercărilor de exterminare cărora le-au căzut victime, cu precădere după 1948, alături de politicieni și de militari, și oamenii de cultură, o bună parte din forțele creatoare ale epocii venea direct din perioada interbelică, era reprezentată de personalități cu o serioasă educație artistică și academică și mulți dintre artiștii importanți erau acum la vîrsta care, în principiu, nu mai îngăduia nici un fel de educație. în această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]