3,324 matches
-
1991; Holm, 1995; Biggart și Guillen, 1999) reconsideră capacitatea actorilor de acțiune strategică, acea acțiune care, plasându-se Într-un plan politic, nu doar pragmatic (Holm, 1995) contribuie la modificarea instituțiilor. Instituțiile și acțiunile sunt judecate În cadrul unui raport de interdependență, ca procese corelate și compatibile. În acest sens, studiile efectuate de Giddens (1979, 1984) asupra structurării ne furnizează un cadru util pentru analiza interdependenței acestor forțe. Structurarea este termenul creat de Giddens pentru a ne reaminti că structura socială implică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pragmatic (Holm, 1995) contribuie la modificarea instituțiilor. Instituțiile și acțiunile sunt judecate În cadrul unui raport de interdependență, ca procese corelate și compatibile. În acest sens, studiile efectuate de Giddens (1979, 1984) asupra structurării ne furnizează un cadru util pentru analiza interdependenței acestor forțe. Structurarea este termenul creat de Giddens pentru a ne reaminti că structura socială implică aplicarea unor tipare extinse În timp și spațiu la activitățile și raporturile sociale. Giddens preconizează existența a ceea ce el numește „dualitatea structurii sociale”, identificând
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
activității umane, este independentă de un proces de convergență a semnificațiilor umane individuale. Acțiunea socială este producătoare de sensuri, de cunoaștere, În funcție de interesele grupului sau indivizilor care o dezvoltă. Astfel, În reconsiderarea relației instituții - acțiune trebuie să ținem seama de interdependențele reciproce dintre acțiune și instituții. Această reciprocitate se bazează pe relația dialectică dintre cunoaștere și baza sa socială - cunoașterea este un produs social și cunoașterea este un factor al schimbării sociale. „Teoria structurării lui Giddens și teoria constructivistă a lui
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și colaboratorii (2000). Homans consideră ordinea socială ca fiind produsul rezidual al interacțiunilor repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În relație, interdependenți, mai degrabă decât independenți (Wasserman și Faust, 1994), purtători autonomi de resurse și capitaluri. 3.1. Modelul implicării În viziunea Larson A. Larson (1992) studiază un model de constituire de rețele accentuând importanța reputației, Încrederii, reciprocității și interdependenței. Organizarea de tip „rețea” este considerată o alternativă la integrarea verticală În cazul organizațiilor antreprenoriale analizate. Astfel de forme de organizare a cooperării sociale și economice ce nu se identifică nici cu piețele, nici cu ierarhiile, dezvoltă mecanisme de coordonare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Între organizații antreprenoriale. În același sens, Powell (1990) a teoretizat rețelele ca o formă distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile sau o combinație a acestora. Astfel, rețelele se bazează pe reciprocitate, colaborare, reputație, interdependență complementară și, mai ales, pe un climat informal de realizare a unor câștiguri mutuale. În opoziție, piața ca mecanism de guvernare a tranzacțiilor se bazează pe mecanismul prețurilor ca formă de coordonare și pe instituții formale, impuse de stat, ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Înțelegerilor sociale Împărtășite de aceștia. Ne vom referi preponderent la câmpuri organizaționale, adică câmpuri sociale În care actorii relevanți sunt organizații sau actori colectivi. Acestea se structurează ( În sensul folosit de Giddens, 1984 și Sewell, 1992), adică sunt caracterizate prin interdependența recurentă a activităților și regulilor sociale. DiMaggio și Powell propun o serie de indicatori de evaluare a structurării printre care apariția unor „structuri interorganizaționale de dominație și a unor modele de coalizare”, precum și „dezvoltarea unei conștiințe reciproce printre membrii unui
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alte cuvinte, trăiești după ideile, teoriile, legile și politicile pe care le fac exclusiv sau aproape exclusiv bărbații, după interesele și stilul lor. Și astfel, perpetuezi o lume a dependenței femeilor de bărbați în locul unei lumi a autonomieixe "„autonomie" și interdependenței. * ** Desigur că nu doar feminismul a reacționat la nedreptățile unei societăți astfel alcătuite. Dar feminismul a făcut din ele obiectul principal al contestării și reconfigurării. În anumite sensuri, accente feministexe "„feminist" au existat în marile ideologiixe "„ideologie" ale emancipării, în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
relaționali (ca soții, mame, fiice, surori). Copilul nenăscut nu este izolat, ci se dezvoltă în altă persoană, apoi, după ce se naște, este complet neajutorat și nicidecum independent. Fără îngrijire, nu poate supraviețui. Viața oamenilor este mai curând un șir de interdependențe. Indivizii nu sunt abstracți, ci foarte concreți. Suntem creații ale propriilor noastre comunități. Experiențele femeilor din statele foste comuniste pot însă mai degrabă să argumenteze în favoarea feminismului liberal. Dacă experiența liberală relevă că, uneori, neintervenția statului conduce chiar la încălcarea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În consecință, este fundamentală o analiză feministăxe "„feministă" a patriarhatului, nu doar una în termeni de capital și forță de muncă. Patriarhatulxe "„patriarhat" reprezintă un set de relații sociale care au o bază materială și conduc la o relație de interdependență și solidaritatexe "„solidaritate" între bărbați, relații care le permit să domine femeile. Controlul asupra femeilor înseamnă control asupra facultăților lor productive (inclusiv restrângerea accesului acestora la controlul asupra resurselor) și reproductive (prin căsătoria monogamă heterosexuală, naștere, creșterea copiilor, munca domestică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
-și revendica pentru sine dreptul de a reordona lumea. Hybrisul creatorilor de zei, hybrisul bărbaților creatori de sisteme” (Lernerxe "„Lerner,Gerda", 1986, p. 228). A provoca gândirea și putereaxe "„putere" patriarhale înseamnă încurajarea gândirii, puterii, autonomieixe "„autonomie" femeilor și a interdependenței dintre sexe în locul supunerii și dependenței. Patriarhatulxe "„patriarhat" ocupă un loc însemnat în analizele lui Mary Dalyxe "„Daly,Mary", de la fundamentele religioase (vezi The Church and the Second Sex șBiserica și al doilea sexț, 1968) la formele lui de manifestare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care nimeni nu știa cu certitudine că va fi și când va fi), decalajele de venit existau, dar într-o proporție temperată. În general, veniturile proprii nu erau suficiente pentru supraviețuire, și relația economică în cuplu era mai degrabă de interdependență. 3.2.3. Educația egalătc "3.2.3. Educația egală" Articolul 22 din Constituția comunistă din 1948 prevede dreptul egal la învățătură. Educația a urmărit făurirea „omului nouxe "„omulnou", constructor devotat al comunismului”. Acest om nu avea gen, rasă, clasă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
privințe: - Comunismulxe "„comunism" a uzurpat limbajul feminist al emancipării femeilor, dar practic femeile au fost marginalizate în sferele politică, economică și socială. - Politicile de gen ale comunismului nu au reușit să submineze ierarhiile tradiționale de gen. - Feminiștii au eșuat în privința interdependențelor: politic-cultural-economic, atât în planul cercetării, cât și în cel activist. - Femeile nu au profitat de „fereastra de oportunitate”15 produsă de colapsul vechii ordini. - Femeile s-au retras adesea voluntar din sfera publicăxe "„sferapublică". - Electoratul le privește pe femei ca
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
copiilor și indivizilor, precum și tuturor aspectelor vieții umane). Ursula Șchiopu (1997) definește procesul de integrare ca „o cuprindere, asimilare, Închidere Într-un tot a unui element care devine parte componentă a Întregului și dobândește proprietăți specifice rezultate din interacțiunea și interdependența cu celelalte părți componente”. Altfel spus, integrarea este o acțiune ce se exercită asupra persoanei, implică o continuă transformare și restructurare a potențialului, a Însușirilor individuale și nu un simplu act extern; presupune familiarizarea cu mediul (școală, colectiv de muncă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
măcar unele aspirații. Integrarea societală optimă face ca diversele deficiențe să devină irelevante, accentul căzând pe ceea ce poate fi o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate În relații de interdependență, se constituie ca un continuum ce presupune creșterea progresivă a sferelor de cuprindere, de la integrarea fizică la cea societală, ultima incluzându-le pe toate. Aceste niveluri de integrare pot fi valabile În toate tipurile de integrare umană și au următoarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
acțiuni intelectuale (Piaget), Învățare bazată pe impuls emoțional (Spence). Pentru dezvoltarea personalității și pentru dezvoltarea psihică În general, Învățarea are un rol decisiv, pentru că, În esență, cu ajutorul ei dobândim noi comportamente. Între Învățare și celelalte procese psihice există relații de interdependență: pe de-o parte, pentru a Învăța este necesară antrenarea tuturor celorlalte procese psihice; pe de altă parte, Învățarea modifică și restructurează celelalte procese psihice. Această relație este valabilă și În cazul inteligenței și Învățării. Firește că nu putem Învăța
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
scop În sine. Cadrele didactice trebuie să echilibreze cele două forme de organizare a activității instructiv-educative, creând oportunități de Învățare axate pe activitățile de grup ce favorizează cooperarea și Întrețin competiția constructivă 3. Principiile care orientează Învățarea prin cooperare sunt: - interdependența pozitivă: elevii sunt orientați către un scop comun, stimulați de o apreciere colectivă, rezultatul fiind suma eforturilor tuturor (succesul grupului depinde de efortul depus În realizarea sarcinii de către toți membrii); - responsabilitatea individuală: fiecare membru al grupului Își asumă responsabilitatea sarcinii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
toate țările se confruntă cu șomajul, situațiile de excludere socială a unor categorii populaționale (persoane fără adăpost, refugiați și imigranți ilegal, persoane cu handicapă, scăderea natalității și îmbătrânirea populației, sărăcia, polarizarea socială etc. Sistemul de asistență socială funcționează în strânsă interdependență cu celelalte sisteme sociale. Se cunoaște faptul că sistemul mondial actual se află într-o continuă schimbare și de aceea asistența socială ca parte integrantă a acestuia se află în fața unei continue provocări. Întâlnim la nivel internațional fenomene deosebit de interesante
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
avansul vertiginos al tehnologiei, explozia demografică înregistrată pe anumite continente, globalizarea și informatizarea economiei, polarizarea socială, terorismul internațional etc.Ă care afectează într-un fel sau altul destinul asistenței sociale. Elementele structurale ale sistemului global se află în relație de interdependență și de aceea orice modificare survenită în unul dintre acestea determină modificări și în celelalte. Noi sisteme de asistență socială La ora actuală, asistența socială reprezintă o necesitate recunoscută de majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social vital pentru dezvoltarea comunitară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
concrete și al prestațiilor sociale acordate persoanelor aflate în situație de dificultate. Structura sistemului de asistență socială reprezintă, în cazul nostru, modul de organizare internă a acestuia, evidențiat atât prin pozițiile și rolurile elementelor componente, cât și prin relațiile de interdependență dintre acestea. Orice sistem social este dinamic, ceea ce determină modificări și ajustări structurale periodice. De altfel, este arhicunoscut faptul că asistența socială funcționează într-un context social, economic, politic și cultural dat. Între sistemul de asistență socială și acest context
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de origie socială” (Legea 705/2001, art.10, alin. 1Ă. Așa cum se prevede în cadrul aceleași legi, au dreptul la măsuri de asistență socială și cetățenii altor state și apatrizii cu condiția să aibă domiciliul în România. Asistența socială lucrează în interdependență cu alte profesii: medicina (nevoi fiziceă, psihologia (nevoi emoționaleă, educația (nevoi cognitiveă, religia (nevoi spiritualeă. Asistența socială este profesie (ajutorul acordat indivizilor, grupurilor, comunitățiloră, artă (necesită talent, intuiție, creativitateă și știință (dispune de legi, principii, metodologieă. Asistența socială este chemată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în asistența socială, modele de bună practică în asistența socială pentru îmbunătățirea coeziunii sociale. Detalii privind organizarea seminarului, programul și condițiile de înscriere pot fi găsite pe site-ul: HYPERLINK "http://www.socialwork 2005.org" www.socialwork 2005.org. Vezi interdependențele și întrepătrunderile ce se stabilesc între categoriile de stres descrise în exemplul pacienților de cancer. Duhovnicii și unii psihoterapeuți ‘recunosc’ în astfel de cazuri acele persoane egocentrice, lipsite de speranță, ce nu se pot ’abandona în mâinile lui Dumnezeu’ atunci când
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
leagă o prietenie. Pentru a veni În Întâmpinarea copiilor cu cerințe speciale, cadrele didactice pot apela la sprijinul unor asistenți, pot Încuraja activitatea individuală a copiilor mai dotați spre a-i sprijini pe cei cu probleme speciale. Școala incluzivă valorifică interdependența, dar și independența copiilor, valorizează elevii, personalul dar și părinții, vede potențialul fiecărui elev, Împărtășește, onorează diversitatea umană.
PERSPECTIVE ALE INTEGRĂRII COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ŞCOALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
cărnoase culese dintr-un pom aflat lângă un mormânt, îi spusese: "Madam Farfara, am să-ți spun un secret: Am mâncat din bunica dumitale", asistența reține amuzată doar bizareria omului. Reflecția lui Ioanide ilustra grav ideea filozofică mai generală a interdependenței regnurilor, observată și de Șun: "Din lemn se fac leagănul și sicriul, și sângele nostru se scurge din nou în nimic prin vinele pomilor". Toată substanța romanului aici este condensată, și primul capitol sugerează structura lui compozițională. Materia epică a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Vasile , Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998. Capitolul 9 Teoria sistemelor 9.1 Aspecte conceptuale ale termenului de sistem Un ansamblu de entități reunite prin interacțiune și interdependență formând un întreg se numește sistem. În concepția lui Andreson, Carter și Lowe (1999), un sistem este un "întreg organizat, format din component care interacționează în mod diferit față de interacțiunea lor cu alte entități și care reprezintă o perioadă de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]