970 matches
-
din turnul Martello cu un astfel de simbol, de la care elenizarea Irlandei, credea el, trebuia să înceapă. Capitolul "Boii Soarelui" începe cu o incantație adresată unei divinități solare a fertilității, incantație formată din cuvinte irlandeze, latine, englezești sau din simple interjecții folosite de moașe când aruncă în sus pruncii nou-născuți pentru a le activa respirația: În portretizarea orașului modern, James Joyce refuză să cosmetizeze realitatea dezolantă și apăsătoare: volumul "Oameni din Dublin" se concentrează pe destine nefericite, strivite de banalitatea frustă
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Un fenomen actual este că în chat nu se dă importanță utilizării unei limbi corecte din punct de vedere sintactic sau ortografic. Greșelile de tastare și gramaticale sunt frecvente. Caracteristic la chaturi este folosirea extensivă a anacolutelor, aposiopezelor, abrevierilor, elipselor, interjecțiilor precum și a expresiilor tipice de argou (slang). Semnele de punctuație și majusculele lipsesc deseori. În schimb se recurge des la emotigrame [ de ex. :-), ;-) sau :-o) ] sau și la acronime nestandardizate din engleză (ca de ex. "lol" de la "laughing out loud
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
surioară - care va veni în ziua următoare cu bucate. Meșterii jură să păstreze secretul, dar sunt neliniștiți. Cel mai îngrijorat este Manole care, a doua zi, dis-de-dimineață, cercetează zarea pentru a afla care este femeia destinată zidirii. Propoziția interogativă și interjecția "„vai”" dovedesc suferința meșterului când observă că cea care se apropie este chiar Ana, soțioara lui. Constructorul trăiește o drama de consecință, pentru ca este nevoit să zidească ce are mai de preț. Sperând să schimbe destinul, el se adresează Divinității
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
ei] este lentă dar încăpățânată, având de asemenea impulsurile sale”. Neil McCormick a afirmat că Shakira „are cel puțin patru voci diferite (de la un bocet provenit din adâncul gâtului până la un falset feminin) și le poate alterna cu ușurință, folosind interjecții percutante, ca un ansamblu vocal feminin ce se apropie de orgasm muzical”. "Latin Beat Magazine" consideră că „abilitățile vocale [ale Shakirei] se bazează pe putere, ambitus și pe acel falset unicat. Ea poate interpreta în forță cântece ce au sonorități
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
Complementul indirect este partea secundară de propoziție care determină un verb intranzitiv sau o interjecție și din punct de vedere semantic indică persoana asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea verbului sau căruia i se atribuie o acțiune, o însușire sau o caracteristică exprimată prin cuvântul determinat. Răspunde la întrebările următoare:Cazul Acuzativ: "despre cine?; despre
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
de Genitiv: d) adjectiv pronominal posesiv în Acuzativ precedat de prepoziție cu regim de genitiv: e) numerale diferite în aceleași cazuri ca și substantivul: f) verb, la modurile infinitiv, supin, participiu, și gerunziu acordat: g) adverb sau locuțiune adverbială: h) interjecție Numele predicativ mai poate fi exprimat și prin locuțiuni corespunzătoare unora dintre părțile de vorbire menționate sau prin părți de vorbire substantivizate. Există situații când verbul copulativ sau numele predicativ se poate subînțelege: Verbul copulativ nu trebuie subînțeles pe lângă fiecare
Predicat nominal () [Corola-website/Science/312343_a_313672]
-
drept corespondent un metal greu, de culoare cenușie, maleabil și cu o sonoritate surdă) - preferința pentru imagini imprecise, difuze, fără contur; - muzicalitatea creației simboliste se construiește fie prin prezența instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioară a versurilor (prin verbe sau interjecții auditive); - cromatica este de asemenea fie exprimată direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerată prin corespondențe; - olfactivul se manifestă prin mirosuri puternice; - sinestezia este un procedeu artistic care marchează asocierea concomitentă a mai multor percepții diferite (sunet,culoare
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
În gramatica tradițională, interjecția este o parte de vorbire neflexibilă folosită de obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.. Se caracterizează în general prin lipsa conținutului noțional, și prin
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.. Se caracterizează în general prin lipsa conținutului noțional, și prin posibilitatea limitată de a se integra în propoziție. Interjecția este specifică limbii vorbite, în special registrului de limbă familiar. Sensul ei pragmatic se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
de limbă familiar. Sensul ei pragmatic se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte neflexibile și folosite exclamativ intră în clasa interjecțiilor. În gramaticile limbii române și onomatopeele sunt considerate o categorie a interjecțiilor. La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în această privință. De exemplu
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte neflexibile și folosite exclamativ intră în clasa interjecțiilor. În gramaticile limbii române și onomatopeele sunt considerate o categorie a interjecțiilor. La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol interjecția, în care nu amintește de
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
sunt considerate o categorie a interjecțiilor. La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol interjecția, în care nu amintește de onomatopee, și în alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol interjecția, în care nu amintește de onomatopee, și în alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
ezitare în această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol interjecția, în care nu amintește de onomatopee, și în alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu este clarificat nici dacă sunt sau nu interjecții manifestările sonore omenești nearticulate
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu este clarificat nici dacă sunt sau nu interjecții manifestările sonore omenești nearticulate sinonime cu cuvinte propoziții din alte clase lexico-gramaticale, de
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu este clarificat nici dacă sunt sau nu interjecții manifestările sonore omenești nearticulate sinonime cu cuvinte propoziții din alte clase lexico-gramaticale, de exemplu cea transcrisă în maghiară "ühüm", iar în română „îhî”, având funcția lui „da”. A. Jászó 2007 le
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu este clarificat nici dacă sunt sau nu interjecții manifestările sonore omenești nearticulate sinonime cu cuvinte propoziții din alte clase lexico-gramaticale, de exemplu cea transcrisă în maghiară "ühüm", iar în română „îhî”, având funcția lui „da”. A. Jászó 2007 le consideră „înrudite cu interjecțiile”, iar pentru Balogh 1971 sunt
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
nici dacă sunt sau nu interjecții manifestările sonore omenești nearticulate sinonime cu cuvinte propoziții din alte clase lexico-gramaticale, de exemplu cea transcrisă în maghiară "ühüm", iar în română „îhî”, având funcția lui „da”. A. Jászó 2007 le consideră „înrudite cu interjecțiile”, iar pentru Balogh 1971 sunt onomatopee. Tot de problema delimitării ține și statutul cuvintelor prin care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
lui „da”. A. Jászó 2007 le consideră „înrudite cu interjecțiile”, iar pentru Balogh 1971 sunt onomatopee. Tot de problema delimitării ține și statutul cuvintelor prin care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate și cuvintele
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
Balogh 1971 sunt onomatopee. Tot de problema delimitării ține și statutul cuvintelor prin care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate și cuvintele cu conținut noțional folosite în mod exclamativ: "excellent" „excelent”, "lucky devil" „norocosule
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
statutul cuvintelor prin care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate și cuvintele cu conținut noțional folosite în mod exclamativ: "excellent" „excelent”, "lucky devil" „norocosule”. Acestea sunt considerate interjecții, de exemplu de către Grevisse 1964 ("ciel
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate și cuvintele cu conținut noțional folosite în mod exclamativ: "excellent" „excelent”, "lucky devil" „norocosule”. Acestea sunt considerate interjecții, de exemplu de către Grevisse 1964 ("ciel" „cerule”, "courage" „curaj”), Dubois 2002 ("ciel", "encore" „mai”), Barić 1997 ("naprijed
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]