3,529 matches
-
ale art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează principiile egalității și nediscriminării, precum și cele ale art. 39 alin. (1) și (4), amplasate în partea generală a Legii-cadru nr. 153/2017. ... 90. Examenul atent al deciziilor interpretative pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare în legătură cu chestiuni de drept similare relevă împrejurarea că instanța supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor legale în discuție, care se impun a fi
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. Mai precis, chiar și în ipoteza unor soluții de respingere a sesizărilor ca inadmisibile, aceste decizii „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
unui volum de 6 mc lemn fasonat de foc pe an, aferent anului 2019, se poate dispune în cazul în care angajatorul nu a prevăzut sume cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli. ... ... 39. Examenul atent al deciziilor interpretative pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare în legătură cu chestiuni de drept similare relevă că instanța supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor legale în discuție, care se impun a fi respectate
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
2020-2023), stabilirea soluției ce urmează a fi pronunțată de titularul sesizării, iar nu interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept incidente, așa cum impune procedura trimiterii preliminare. ... 52. În ceea ce privește a treia întrebare, examenul deciziilor interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă faptul că, în mecanismul hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, problema naturii juridice a dreptului la acordare anuală și în mod gratuit a unui volum de 6 mc lemn
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]
-
data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea dreptului său potrivit art. 2.523 din Codul civil sau de la data când acestea trebuiau plătite, potrivit art. 171 din Codul muncii. ... 54. Examenul deciziilor interpretative pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare relevă că stabilirea momentului de la care curge termenul de prescripție nu reprezintă o chestiune de drept aptă a primi o dezlegare în procedura reglementată de art. 519-521 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
automat cu încălcarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, fiind avute în vedere măsuri care nu se circumscriu „regimului general privind raporturile de muncă (...) și protecția socială“. Argumentele prezentate de autorii sesizării adaugă ipoteze circumstanțiale din perspectivă interpretativă care, în opinia președintelui Camerei Deputaților, excedează intenției de reglementare avute în vedere de legiuitor și, în consecință, nu pot fi reținute ca fiind relevante în situația examinată. Aceeași situație este valabilă și în cazul prevederii referitoare la înființarea Autorității
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. ... 16. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, Curtea reține că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, decizie interpretativă, nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituțional, Curtea reține că, în analiza acestora, nu este incident art. 29 alin. (3) din
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
paragraful 48). ... 17. Însă atunci când criticile de neconstituționalitate a unei norme juridice privesc un înțeles sau înțelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumția de constituționalitate și care nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia interpretativă, este evident că instanța constituțională este competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, constatând că motivarea excepției de neconstituționalitate pune în discuție și prezumția de constituționalitate a unui înțeles al dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi separată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. Chiar și în ipoteza pronunțării unor soluții de inadmisibilitate, aceste decizii beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul obligatoriu atașat considerentelor care sprijină și explicitează
DECIZIA nr. 186 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300358]
-
reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 36. Astfel, examenul atent al deciziilor interpretative pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare în legătură cu chestiuni de drept similare relevă că instanța supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor legale în discuție, care se impun a fi respectate
DECIZIA nr. 186 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300358]
-
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete), iar, pe de altă parte, că au fost lămurite prin decizii interpretative anterioare ale instanței supreme (cu referire la interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale cu caracter similar vizând alte categorii de personal plătit din fonduri publice). ... 33. Așadar, se constată că obiectul sesizării nu privește o veritabilă chestiune de drept în
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
această majorare ar reprezenta un adaos, un element suplimentar salariului de bază, subsumat noțiunii mai largi de salariu lunar, astfel cum aceasta este definită la art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 37. Procedând în continuare la examenul deciziilor interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (astfel cum rezultă din jurisprudența evidențiată la pct. VIII din prezenta decizie), instanța supremă subliniază că s-a statuat anterior, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la natura și
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
2025), evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni asemănătoare, care sunt de natură a oferi instanțelor suficiente repere interpretative pentru rezolvarea cauzelor, inclusiv prin considerente cu caracter de principiu care explicitează nu doar o soluție de admitere, ci și pe una de respingere ca inadmisibilă a sesizării. ... 38. Așadar, chiar dacă Înalta Curte nu a statuat cu privire la
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. ... 48. Procedând la verificarea acestei condiții de admisibilitate, se constată că instanța de trimitere solicită a se stabili dacă în cazul asistenților personali, încadrați în
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
condițiilor și consecințelor încălcării acestora, rezultă că norma criticată este previzibilă pentru destinatarii ei. De altfel, din modul de formulare a criticii rezultă că, în realitate, autorii excepției sunt nemulțumiți de soluția legislativă, sens în care solicită pronunțarea unei decizii interpretative de către Curtea Constituțională. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 632 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299864]
-
în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare, ci o chestiune de greșită înțelegere a textului criticat de către unele instanțe judecătorești care, prin utilizarea unui raționament fals interpretativ, denaturează însuși conținutul actului normativ. Remediul îl constituie controlul judiciar, și nu controlul de constituționalitate. Curtea Constituțională nu are competența să excludă din ordinea de drept posibile interpretări ale unor norme legale care sunt străine de conținutul normativ al acestora
DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299777]
-
evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi separată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. ... 43. Prin raportare la aceste exigențe, Înalta Curte constată că sesizările formulate nu întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca acestea să privească o „chestiune
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
27/2006 și clamând o pretinsă contradicție între considerentele acestei decizii și cele cuprinse în decizia în interesul legii nr. 4 din 11 martie 2024. ... 47. Pornind de la aceste întrebări și procedând în continuare la un examen atent al deciziilor interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (astfel cum rezultă din jurisprudența evidențiată la pct. VIII din prezenta decizie), instanța supremă reține că au fost lămurite pe deplin, prin aceste decizii, toate chestiunile de drept sesizate. ... 48. Astfel, prin
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
electronică de identitate, astfel că o eventuală admitere a excepției nu ar produce niciun efect în cauza în care aceasta a fost ridicată. ... 29. Totodată, din examinarea motivării excepției, Curtea reține că autorul solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie interpretativă prin care să fie declarată neconstituțională sintagma „a adresei de domiciliu“ din cuprinsul art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, „în măsura în care se interpretează că este vorba exclusiv de domiciliu în România, iar
DECIZIA nr. 693 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299849]
-
verificarea împrejurării dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, respectiv aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu, în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național (control a priori). Această finalitate semnifică evaluarea tuturor elementelor sesizării, ceea ce impune atât verificarea circumstanțelor care au generat-o, cât și a condițiilor care permit
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
a municipiului B. ... 12. De asemenea, s-a apreciat că, prin respingerea cererii, pârâtul a restrâns ipoteza normei prin adăugarea unei condiții neprevăzute explicit de lege, Adresa nr. xxxxxx din 22 ianuarie 2019 neavând natura juridică a unui act normativ interpretativ, reprezentând doar expunerea unui punct de vedere fără efecte juridice. Pârâtul nu se poate substitui legiuitorului în reglementarea condițiilor de acordare a beneficiului pecuniar, neputând restrânge domeniul de aplicare doar la contractele de credit prin care s-a achiziționat un
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
de lege, nu s-ar putea atribui forță juridică unei simple adrese, fie ea și emisă de emitentul normelor de aplicare a legii, care introduce o condiție inexistentă în norma primară și care poate avea cel mult forța unei opinii interpretative. ... 101. Un al treilea argument, distinct de interpretarea textelor legale, ce decurge din interpretarea intenției legiuitorului, ajunge la aceeași concluzie. Această intenție rezultă din modificările aduse Legii nr. 360/2002 și din dispozițiile similare ale art. 105 din Legea nr. 145/2019
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
art. 6 din Ordinul nr. 239/2019. Chiar și dacă am avea în vedere că se dorește clarificarea mecanismului de calcul al cifrei de afaceri, orice intervenție legislativă pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează numai printr-un act normativ interpretativ de același nivel cu actul vizat, conform art. 69 din Legea nr. 24/2000. Deși nu este legală completarea cerințelor acordării facilităților fiscale prin art. 6 din ordinul vizat, mai spunem că trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 62 Legea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
în vedere că se dorește, în plus față de cât a făcut-o Ordinul nr. 239/2019, clarificarea mecanismului de calcul al cifrei de afaceri, orice intervenție legislativă pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează numai printr-un act normativ interpretativ de același nivel cu actul vizat, conform art. 69 din Legea nr. 24/2000. Deși nu e legală completarea cerințelor acordării facilităților fiscale prin nota din ordinele vizate, mai spunem că trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 62 din Legea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]