1,472 matches
-
competențelor necesare exercitării profesiei didactice, se pot identifica o serie de competențe specifice pentru realizarea parteneriatului școală - familie. Având în vedere că parteneriatul presupune comunicare, cooperare, colaborare, învățătorul trebuie să aibă în primul rând capacități ce țin de optimizarea relaționării interumane. Acestea intră în structura competenței psiho-sociale menționată de diverși autori (Stroe Marcus, Nicolae Mitrofan, Ioan Jinga și Elena Istrati, Anca Dragu etc.). În relaționarea cu părinții, competența psiho-socială ar include: capacitatea de a comunica ușor și eficient cu grupul de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
despre igiena practicării exercițiilor fizice, forme de practicare a exercițiilor fizice și a sporturilor În timpul liber, individual și În familie, comportamente acceptate și interzise În diferite discipline sportive, instituțiile specifice domeniului, olimpism, Charta olimpică; abilități: inițierea și Întreținerea de relații interumane prin intermediul practicării exercițiilor fizice și a sportului, integrarea În colectivități variate, autocontrolul reacțiilor pe parcursul activităților sportive, În vederea eliminării oricărei forme de violență, medierea situațiilor conflictuale care pot apărea pe parcursul activităților. * „sensibilizare la cultură” cunoștințe: cultura fizică - domeniu al culturii universale
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
din perspectiva spectatorului Valori și atitudini * Responsabilitatea față de propria sănătate și dezvoltare fizică * Dorința de autoperfecționare și perseverență În atingerea obiectivelor prestabilite * Spirit competitiv * Respect față de: reguli, parteneri, adversari, arbitri, spectatori * Disponibilitate pentru colaborare și pentru inițierea și menținerea relațiilor interumane * Interes constant pentru fenomenul sportiv * Opțiunea pentru o viață sănătoasă și echilibrată, prin adoptarea unui regim de activitate care să Îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber * Competențe specifice și conținuturi (componenta
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pentru a explica cum un număr atât de mare de oameni și-au imaginat un personaj ca Fata Morgana și l-au construit la nivel mental. O altă explicație, și probabil mai completă, ar trebui căutată în mecanismele de comunicare interumană și socială care facilitează transmiterea reprezentărilor și astfel asigură perpetuarea imaginilor. În acest sens, este perfect posibil să avem imagini despre obiecte care nu există în realitate, dar despre care am auzit, care au ajuns la noi prin intermediul discuțiilor, cărților
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
membrilor grupului, care este conturată în urma procesării unor materiale simbolice care stau la baza unității grupului și care-i asigură continuitatea, materiale care, de cele mai multe ori, sunt reprezentate de mituri și stereotipuri. În mod evident, relația este mediată de comunicarea interumană și socială, de interacțiunea dintre membrii grupului, pe baza cărora se construiește identitatea. De fapt, aceasta din urmă reprezintă o sinteză între identitatea colectivă, imaginea de sine și imaginea pe care subiectul o are despre grupul de apartenență 385. Imagologul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a Paleoliticului Superior, reprezentările din peștera Lascaux sunt legate de acel timp în care s-a conturat omul, așa cum îl știm astăzi (...) Omul Lascaux a creat, și a creat din nimic, această lume a artei în care a început comunicarea interumană (...) Niciodată, înainte de descoperirea Lascaux nu am putut obține o reflectare a vieții interioare a omului preistoric, care ni se dezvăluie prin artă." (George Bataille, Lascaux or the birth of art, Paris, Gallimard, 1979, p. 12). 134 T. G. E. Powell
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
moderneă, instruirea asistată de calculator - I.A.C. - contribuie la eficiența instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării În Învățămînt. Calculatorul poate fi utilizat În procesul de predare - Învățare de către profesor și elev În scopul intermedierii activității de predare interumană ce are loc Între cei doi poli educaționali: profesori și elevi. În „Dicționarul de pedagogie contemporană” se regăsesc următoarele principii, ce stau la baza instruirii programate: Principiul participării active și independente a elevului; Principiul pașilor mici; Principiul progresului gradat; Principiul
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
varieze de la acceptare la respingere. Dacă primul tip cel al comunităților parohiale corespunde modelului originar, următoarele două sunt, datorită potențialului de individualizare pe care-l presupun, forme contemporane. Diferențele dintre comunitățile dependente și cele participative sunt date de tipul legăturilor interumane care le caracterizează pasive sau active. Pornind de aici, apar structuri și procese distincte, cu valențe educaționale diferite, de care ne propunem să ne ocupăm în continuare. 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară Perspectivele punctate mai sus asupra
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
zonelor de politică nonșcolară (domeniul educației nonformale), prin inițiative la nivel național sau instituțional. Cât privește educația informală, "nu se disting cu claritate politici specifice, ci mai degrabă strategii civice instituite de comunități" (Vlăsceanu, L., 1995259) destinate autoreglării raporturilor interumane și intercomunitare. Elaborarea unui set de politici educaționale implică două etape majore. Primul pas este identificarea cererilor sociale, a aspirațiilor și problemelor care sunt (sau pot deveni) preocupări ale societății / comunității și ale proceselor lor de dezvoltare. Beneficiarii percep diferit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Funcții educaționale I N D I V I D U A L E1.Dobândirea cunoștințelor și abilităților necesare pentru a supraviețui și a concura pe piața muncii. E2. Contribuie la dezvoltarea potențialului psihologic individual. E3. Contribuie la dezvoltarea relațiilor sociale interumane. E4. Contribuie la dezvoltarea atitudinilor și aptitudinilor civice. E5. Asigură transmiterea valorilor culturale dominante (culturalizarea). E6. Dezvoltă creativitatea și realizează o educație estetică relevantă. E7. Asigură învățarea modului de a studia autonom și de autodezvoltare. I N S T I
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
autonom și de autodezvoltare. I N S T I T U Ț I O N A L I1. Oferă servicii de calitate pentru beneficiari. I2. Reprezintă un loc de muncă stimulativ pentru angajați. I3. Facilitează apariția și dezvoltarea calității relațiilor interumane în interiorul organizației. I4. Reprezintă un spațiu de socializare politică pentru elevi și profesori (dezbateri de interes direct). I5. Reprezintă un centru pentru transmiterea și reproducerea culturii. I6. Reprezintă un loc de înnoire culturală. I7. Reprezintă un loc al sprijinului profesional
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în planul dezvoltării personalității omului și al relațiilor sociale la diferite nivele. La nivel individual, educația contribuie la dezvoltarea maximală a potențialului psihic și social al elevilor. La nivel instituțional, școlile și instituțiile educaționale facilitează apariția și întărirea calității relațiilor interumane și a comportamentului organizațional. La nivel comunitar educația răspunde nevoilor sociale prin funcții ce includ integrarea socială a membrilor, facilitarea mobilității sociale în cadrul structurii sociale existente și consolidarea conceptului de echitate socială. Dintr-o perspectivă alternativă, școala reproduce structura socială
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cunoașterii, caracterizate prin dinamism crescut în identificare problemelor și soluțiilor educaționale, pornind de la analiza evenimentelor și cauzelor lor. Interdependența domeniilor tehnologic, economic, social, politic, cultural și educațional impune, alături de managementul cunoașterii, crearea și dezvoltarea capitalului social a încrederii și solidarității interumane. În acest sens întărirea interesului, a coeziunii în jurul școlii, văzută nu numai ca instituție ci și ca etalon al unei comunități, ar putea crea acea emulație necesară și altor comunități. Pentru aceasta ar trebui reformată școala și transformată într-o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
limbii române în ciclul primar, se impun a fi precizate câteva caracteristici generale cu privire la specificul și evoluția limbii române. Definim limba ca fiind un sistem complex de mijloace fonetice, lexicale și gramaticale care se constituie într-un instrument de comunicare interumană, la scara unei colectivități lingvistice. Limba, la orice popor, apare și se manifestă pe o anumită treaptă a evoluției comunității umane și se materializează pe planul gândirii, favorizând dezvoltarea conștiinței. Limbajul constituie, deci, principalul mijloc de comunicare, de influențare și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
a școlii. Informează și, mai ales, formează elevii ăprin cunoștințele și deprinderile practice pe care le transmite, prin competențele pe care le dezvoltă) pentru a se adapta la cerințele societății: de integrare pe piața muncii, de construire a unor relații interumane bazate pe încredere și cooperare, pe valorile culturale și morale promovate de societatea modernă. Studiile de specialitate arată că prezența părinților la școală și implicarea acestora în activitățile școlare scade frecvența de manifestare a unor comportamente deficitare din partea copiilor ăși
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
-se ,,De-a familia” ei vor imita comportamentul și limbajul propriei familii); Interveniți discret (sugerați, propuneți) atunci când observați că jocul a intrat în impas; În proiectarea, pregătirea și utilizarea jocului de rol, se parcurg următoarele etape metodice: a. identificarea situației interumane care se pretează la simulare prin jocul de rol; b. modelarea situației și proiectarea scenariului astfel: 11 1. ca o povestire în care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; 2. ca o scenetă în care personajele
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
se bazează pe aplicarea de reguli individuale determinate de cunoașterea particularităților interlocutorului. Deosebirile de temperament și profil psihologic dintre prietenii noștri ne "obligă" să îi tratăm diferențiat, discutând cu fiecare în alt fel. E de la sine înțeles că orice relație interumana începe prin a fi impersonala și dobândește treptat caracter interpersonal"6. Am prezentat pe larg precizările făcute de Mihai Dinu, întrucat facilitează mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă, de fapt, conceptul în discuție. Trecând de simplă eticheta "comunicarea dintre două
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
comunicare, respectiv în atitudinea, în comportamentul și, de ce nu, chiar în maniera lor de a adopta decizii. Toate acestea vin să confirme o funcție de însemnătate majoră pe care o are comunicarea de tip uman, anume aceea de construire a relațiilor interumane, pe baze de armonie, capacitate de înțelegere și apreciere, de persuadare. Comunicarea ca-pătă, astfel, valente unice sub aspectul nu doar al importanței în existența noastră că "ființe raționale și dotate cu limbaj articulat", dar mai ales sub aspectul caracterului sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
prin mijloace mai subtile. Prin comportamentele nonverbale (expresii faciale, gesturi și mișcări ale capului, mișcări ce însoțesc cuvintele, sau care pot apărea singure, părinții și adolescenții transmit atitudinile interpersonale, își exprimă emoțiile, în cadrul interacțiunilor 123. Potrivit lui Danziger,124 dezvoltarea relațiilor interumane, în special a celor de familie este direct condiționată de calitatea actului de comunicare, pe câtă vreme, atitudinile oamenilor unii despre alții derivă de obicei din aspectele comportamentului nonverbal 125. Devine foarte posibil ca nevoia adolescenților pentru o independență mai mare, respectiv
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
exercită controlul social și își exprimă intimitatea. Liantul caracteristicilor descriptive pentru formarea identității este reprezentat de procesele cognitive. Fapt îmbucurător altminteri, trebuie să aducem în discuție și latura mai puțin dezirabila a avântului acestor procese. Un subiect delicat al relațiilor interumane în general, și al relației părinte-adolescent în particular este cel al disimulării adevărului. Diversitatea motivelor care stau la baza acestui tip de comportament ar ocupă prea mult din spațiul lucrării, drept pentru care, în loc de alte precizări, prezentăm rândurile scrise de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
să le posede; profilul multidisciplinar al abilităților: management, economie, psihologie, sociologie, tehnică și informatică. Intermediarii vor prolifera și apar firme specializate de intermediere. 8. Cunoașterea și e-serviciile Cunoașterea în era informațională are un impact profund asupra societății și relațiilor interumane, determinând mutații importante în toate sectoarele. Activitățile economice și sociale îmbracă noi forme de manifestare, cu efecte benefice asupra rezultatelor. Principiul de bază îl reprezintă efortul sistematic de a aplica tehnici, metode, instrumente și standarde pentru a dezvolta produse și
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
însăși. În procesul comunicării oamenii folosesc variate mijloace de semnalizare dintre care unele sunt nonverbale (vizuale, olfactive, tactile) și verbale (sonore). Datorită unor împrejurări aparte, limbajul cu formele sale specifice de activitate umană a căpătat un rol fundamental în comunicarea interumană. Deși limbajul se află în relații strânse cu toate procesele și însușirile psihice ale omului, inclusiv cu cele mai simple (senzațiile și percepțiile), totuși cercetările psihologice au stabilit de multă vreme că principalul conținut al comunicării verbale îl formează gândirea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
discutatul fenomen al globalizării comunicării. Dar limbajul nostru rămâne oare același? Sau nu cumva limba noastră suferă unele mutații, implicând și consecințe asupra structurilor mintale? Potrivit unor studii (citate de Pânișoară, 2004, p. 78), o proporție de 55% din comunicarea interumană este nonverbală, 38% este paraverbală (intonație, volumul vocii etc.) și numai șapte procente reprezintă comunicarea verbală. Aceste date arată, de altfel, relevanța mutațiilor la nivelul limbajului scris. Nu suntem oare martorii apariției unei noi forme de comunicare, diferită de cele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Sunt un) "maimuțoi" %% Noroc(os) :)> Pace :-& Mi-e rău [și figurativ] =* Te sărut Tabel 8. Exemple de emoticoni (folosiți prin Yahoo Messenger), cu precizarea semnificațiilor emoționale ale acestora (Sursa: Internet 41) Prin complexitatea procesului de acoperire gnoseologică a naturii comunicării interumane, emoticonii îmi par cel mai relevant element al simbolisticii vizuale cibernetice, reprezentând deschiderea către o presupusă "externalitate" a emițătorului. În consecință, voi apela în concluziile acestui subcapitol mai ales la relevanța comunicațională a emoticonilor. Emoticonii presupun două caracteristici gemelare: a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o faimoasă comunicare prezentată, în 1894, la Congresul internațional de medicină de la Roma, el își susținea cu fermitate convingerile: Aceste carantine constituie pentru persoanele suspecte o măsură de apărare eficace, științific îndreptățită, care, deși stânjenește într-o oarecare măsură relațiile [interumane], trebuie părăsită numai atunci când poate fi înlocuită printr-o alta, tot atât de eficace". Babeș condamna fără echivoc tactica adoptată de oficialitățile noastre, în 1893: "Romînia care, pe baza conferinței de la Dresda, a renunțat la sistemul de carantinare dovedit eficient în cursul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]