74,681 matches
-
puțin până la un punct, acestui registru. Finalul din Între vânturi e marcat de cehovianism. Sfârșitul Medelenilor amintește de extincția livezii de vișini. Bercale/ Lopahin maculează un teritoriu al inocenței, și ceea ce dispare e mai mult decât o simplă moșie. Memoria intervine pentru a echilibra o existență descentrată, paradisul pierdut fiind recuperabil doar prin amintire. Trilogia se încheie pe această notă nostalgică. Accidentul biografic are aparențele unui cataclism. După aproape un secol, ciclul romanesc al lui Dinu Zarifopol închide un cerc. Medelenismul
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
irepresibila nevoie de a comunica Occidentului destinul tragic al României în general și al Bisericii greco-catolice în special. Era o datorie înaltă de conștiință. Și ea trebuia mărturisita într-un document, chiar dacă lumea Occidentului nu mai putea, atunci, în 1955, interveni în imperiul țărilor din estul Europei, subjugate sovieticilor, din 1944-1945, cu acordul marilor puteri (SUA, Anglia) occidentale. Ceea ce comunica autorul în însemnările sale din 1954-1955, completate cu acele completări ("remember") din anii nouăzeci este nespus de interesant. Interesant, mai întîi
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
coperți/ cu cerul gurii închis// pereții devin ape îmbătrînite/ lampă aruncă spre mine/ cocoloașe de aur// vietăți triste/ sînt lucrurile/ de nume proprii lipsite// neputința clipei/ mă strînge la piept" (Numitorul comun). Factorii materiei comunica parcă într-o deruta ce intervine imediat după pierderea stării de grație, buimăcite între candoarea primordială, la care nu se indura a renunța, și nouă lor condiție, de candoare secundă, metaforica: "Mărul respira stins/ lîngă tîmpla și file// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
îi privește și nu e vădit negativ trebuie precedat de semnalul distanței demascatoare: "așa-ziși lingviști istorici ai limbii" (p. 75); "un dicționar așa-zis ăacademică" (p. 76), "așa-zișii lor elevi" (p. 77). Adevărată știință e în schimb "combativa", "intervine activ", "ia atitudine". Foarte periculos pare a fi fost studiul limbii vechi - ocupație oricum retrogradă, contrazicînd izbîndă noului - care în plus lasă să se strecoare odată cu citatele nenumărate pericole ideologice: "în loc ca Dicționarul să palpite de curentul vieții noi, ne
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
și literatura națională și universală". Textele publicate în numărul inaugural ilustrează acest program modern și deschis. Ștefan Hostiuc (cel mai harnic dintre redactorii revistei, asumîndu-și, pe lîngă editorial și note redacționale, revista revistelor și pagina cu genericul Teme, probleme, dileme), intervine și el în discuția, ce a făcut atîta vîlvă, despre Eminescu, păstrînd inteligent cumpănă între extreme și analizînd atît primejdiile fetișizării și ale manipulării politice a poetului național, cît și excesele iconoclaste. El consideră necesare rediscutarea și reevaluarea operei și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
conformează acestui tip de convenție. "Noi știm că așa ceva nu se poate întîmpla, dar dacă s-ar putea, uite ce-ar ieși" și demonstrează cu aplicație și convingere consecințele paroxismului în bălmăjeala. Cînd încărcătură nervoasă ar trebui să provoace clocotul, intervine muzică (Nicu Alifantis), armonia în dizarmonie, punctul de unde poate reîncepe goana în cerc. Inteligență și privirea ironică a regizorului supraveghează pățaniile scenice, ferindu-le de dezordine și vulgaritate. Actorilor li se cere o detașare "englezeasca" cum spunea cineva, să joace
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
mine, apropierea de scris e, înainte de toate, vizuală. Orice demers didactic mi-e străin. Nu plec niciodată de la o temă sau de al un punct de vedere teoretic ci mă las condus de imaginar. Abia după o muncă inițial "sălbatică", intervine introducerea sensului și a coerentei! Nu mă interesează cîtuși de puțin să formulez adevăruri despre lume și societate. Urmăresc emoția, și-mi plac întîlnirile cu fapturi omenești"... Tocmai de aceea merită văzut Îngeri căzuți. Chiar dacă filmul pare, uneori, prea lung
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
Aceasta ne obligă să nu ne amestecăm în textele colaboratorilor noștri. Fiecare răspunde de ce scrie. Ar fi greu să le împărtășim toate ideile. Aprecierile lor pot să nu fie și ale redacției. Dar, în principiu, ne abținem să-i cenzuram, intervenind doar în cazul unor erori flagrante de informatie din care cresc erori flagrante de apreciere. Acestea fiind zise, să vin la cauza care m-a determinat să scriu editorialul de astăzi. Am primit recent trei scrisori, toate legate de rubrică
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
pentru a studia filosofia indică cu vestitul profesor Dasgupta. Minune, maharajahul îi acordă bursă. Dar n-are bani pentru a ajunge în India, unde era așteptat. Ministerul Învățămîntului, la care apelează, îl duce cu vorba. Și vremea plecării venise. Atunci intervine salvator un unchi (evocatul, în memorii, unchiul Mitache), cu ai cărui bani ajunge la Calcutta. Își păstrează bunul obicei de a-și face notații în jurnal, care, apoi, publicat, mai întîi în presă ca atare sau în foiletoane caracteristice, a
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
filosof german decât în ceea ce privește principiile generale, că lumea cea adevărată nu e cum o vedem noi, că sufletul e o ființă neatârnătoare de trup și, ca fundamentul moralei e simțământul de compătimire, tot adevăruri vechi și de-a pururea nouă." * Intervine, deci, în istoria personală a lui Slavici un maestru spiritual: e maestrul spiritual al lui Eminescu și, într-un fel, al lui Maiorescu: Schopenhauer.2) Schopenhauer als Erzieher, studiul lui Nietzsche trebuie recitit pentru a redescoperi locul filosofului în a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
nedreptățească nici una dintre cele două părți. Dacă ne aducem aminte de modul în care, în 1848, Richthofen i-a protejat de pogrom pe cei vizați, atunci nu poate să ne mai surprindă faptul că și de data aceasta el a intervenit pentru evrei și pentru legitimitatea deciziei luate în favoarea lor. Atunci cînd Bluntschli susține că aici ar mai fi ade exercitat o datorie a omeniei și civilizatieiă și că situația juridică din România ar impune o reformă radicală, în cazul în
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cel ce era așteptat să pice în plasă. Decorurile lui Alain Chambon anunțau la început nu doar o furtună pe mare, ci și una spectaculoasă vizual pe scenă. N-a urmat nimic în acest sens. Și la acest nivel a intervenit platitudinea liniarității. O disperare mai colorată, mai dinamică și, oricum, mai nuanțată a avut-o partea feminină a distribuției. M-am gîndit că, probabil, o altfel de cronică trebuie scrisă la un asemenea gen de spectacol. Poate e nevoie de
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
consulta cu tizul său de la PDSR, dl Iliescu, pornind de la lunga istorie a parlamentarului Gabriel Bivolaru. Apropo de istorii, am aflat din britanicul OBSERVER, prin intermediul Evenimentului zilei, că în '68 englezii voiau să declare război URSS, dacă Brejnev ar fi intervenit cu tancurile și în România. După atîția ani, Cronicarul se întreabă: era Brejnev chiar atît de lipsit de simțul realității politice încît să-și trimită trupele în două țări din sistem, pentru a certifica existența unei rebeliuni generalizabile din cadrul țărilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
cu care a apărat cauza limbii române în Republica Moldova, dar care, stabilită în România, a intrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor și a devenit un fel de coana Chirița a retoricii patriotarde de inspirație naționalist-comunistă, s-a grăbit să intervină în dispută în calitate de... parlamentar. Textul intervenției ei, reprodus în volum, departe de a fi un discurs, pare jelania unei femei, care își smulge părul din cap, scuipă și amenință: Iar ultimul mișel din acest grup, C. Preda, cere pur și
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
iese din raza literaturii și intră sub incidența legilor care pedepsesc la noi (ca în întreaga lume civilizată) șovinismul. Ce s-ar mai putea adăuga? Mircea Cărtărescu, căruia îi place să fie (și în această împrejurare) prințul travestit în cerșetor, intervine în favoarea culturii de cartier declarând: "Sunt foarte mândru de prietenii mei Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe și Cezar Paul-Bădescu, care au preferat să gândească - fie și rău - cu mintea lor, decât să rumineze și să regurgiteze înțelepciunea altora." Lăsăm la
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
o carieră iar romancierul Călinescu, după cele două cărți din 1933 și 1938 (despre ele Edgar Papu mi-a spus ca Vianu nu a vrut să se pronunțe) nu se definise "pe deplin" că romancier caracterizat. an fapt, G. Călinescu intervine reparator la un an după apariția primului volum al Esteticii (vezi "Adevărul literar și artistic" din 29 decembrie 1935) cu un omagiu formulat pertinent. El vede an lucrarea lui Tudor Vianu "culmea observației și a informației celei mai moderne, ajutată
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
ămprumută tonul nobil al măndriei cordial lămurite: "Nutresc an perspectiva acestui proces și speranța de a te vedea mai des și de a ne regăsi pe terenul atător gănduri și aspirații comune. Cu veche prietenie afectuoasa." ăntre 1952 și 1954 intervine, iarăși, o răsturnare de situații. Lui Călinescu ai apăruse spre sfarsitul anului 1953 românul Bietul Ioanide. De ăndată o cabala revarsă din paginile "Vieții românești" veninoase comentarii. Nici vorbă că Vianu să le țină isonul. La 19 iunie 1954 replică
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
Anglia, iar noi știm cât de anglofobi șanț bunii noștri verișori, franțuzii... E vorba despre o expresie tipic englezeasca și de o "apucătura" englezeasca și ea, ce desparte cultură insulara de cultură și "modul de viață" din restul continentului. ..."Finot, - intervine Bixiou, - te rog să ne explici legea cea mare numită improper ce guvernează Anglia!... an Anglia, Finot, tu te legi strâns de tot de o femeie, ăntr-o noapte, la bal sau an altă parte; a doua zi de dimineață o
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
în momentul de față, cel putin o parte dintre scrierile inedite rămase de la marele scriitor se află în altă parte decât la cei care ar putea să le publice, daca nu cumva au fost între timp distruse. P.S. Mariana Sipos intervine adeseori inoportun în fluxul de documente, cu comentarii proprii, comportându-se că un detectiv amator. Ea se pronunța în probleme de criminalistică, pentru care nu are nici o specializare: "Al doilea argument al procurorului-șef este că doctorul Claudiu Tănăsescu și
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
etc. E suficient acest argument? Să nu se fi pus deloc în timpul celor două luni și jumătate de anchetă problemă amprentelor? Nicăieri în dosarul de care ne ocupăm nu este vorba de așa ceva." etc. În schimb, aceeași Mariana Sipos nu intervine când interlocutorul sau, Alexandru Preda, afirmă fără nici o legătură cu realitatea că eu l-aș fi "făcut" pe Marin Preda în România literară, "nomenclaturist". În articolul respectiv, pe care Mariana Sipos, de altfel, îl citează, în altă parte a cărții
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
nepregătiți pentru o discuție serioasă, care au dezgropat securea unui război intelectual în stare a ne trezi cele mai sinistre amintiri din regimul trecut. În al treilea rînd, disputa, politica de la început, cînd parlamentarii au socotit de datoria lor să intervină, s-a colorat ideologic pe parcurs. Chiar și din acest unghi, știința a fost sacrificata în favoarea unor acuzații și procese de intenție cu vădit caracter naționalist. în fond, autorii ar fi în culpă, pentru că prezintă istoria României fără acea emfaza
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
și corupției. Tâlhăriile în plină zi - recent, o delegație de scriitori chinezi a fost jefuită, într-un oraș din vestul țării, până la piele: bani, pașapoarte, deconturi au fost sustrase, cu o viteză înspăimântătoare, fără ca vreunul din popândăii în uniformă să intervină -, violurile, tâlhăriile proliferează monstruos. Și toate acestea sunt receptate că ținând de normalitatea deschiderii României spre Vest! Efectele propagandei antioccidentale au devenit astăzi un mod de gândire curent. Or, libertatea și democrația înseamnă cu totul altceva decât nesiguranță cetățeanului, decat
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
care au fost ulteorior despicate an patru de analiști. Prima este ca membri ai PRM al huiduie oriunde apare, prin țară și că membrii acestui partid, se pare, i-au terorizat mama timp de trei ore fără că poliția să intervină. an ADEVĂRUL, Adrian Ursu ai reproșează președintelui că ași folosește mama an scopuri electorale. E o interpretare posibilă. Dar daca Emil Constantinescu ar fi folosit telefoanele de la Cotroceni pentru a reclama la poliția locală că un grup de derbedei ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
Constantinescu ar fi folosit telefoanele de la Cotroceni pentru a reclama la poliția locală că un grup de derbedei ai terorizează mama, băgăm mâna an foc că s-ar fi găsit cineva să scrie că președintele face presiuni că poliția să intervină an certurile mamei sale cu vecinii. Cea de-a doua declarație făcută la Cluj de Emil Constantinescu a sunat astfel;: Avem o clasă politică pe care nu se poate conta." Acestor zise prezidențiale Cornel Nistorescu le-a consacrat un ăntreg
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
Gheorghe Grigurcu O vădita (însă defel inexplicabilă) nervozitate se manifestă din partea unor comentatori actuali, cînd vine vorba despre producția marcată de servituțile comunismului. Ei se străduiesc fie a o trece sub tăcere, fie a o delimită în chip artificial (aci intervine insidioasa sintagma lansată de un mare prozator: "obsedantul deceniu", de parcă nu toți cei 45 de ani ai regimului comunist din România au cunoscut ingerințele, în diverse grade, ale partidului unic, atotstăpînitor), fie, în sfîrșit, a-i reduce nefastele semnificații, a
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]