4,911 matches
-
valahilor schismatici". Contextul în care s-a produs preluarea a fost valul general antischismatic declanșat de "marea cotitură" din 1204. Dacă până atunci, în teritoriile stăpânite de regalitatea ungară, supraviețuiau autonomii românești, la începutul secolului al XIII-lea, valul de intoleranță confesională dezlănțuit împotriva schismaticilor a cuprins ansamblul lumii ortodoxe aflate în raza de acțiune a statelor catolice. Sub deviza suprimării "schismei", a pornit ofensiva lumii catolice împotriva adepților ei și spolierea lor de posesiunile deținute. După 1204, în regatul ungar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comitet director, subtitlul fiind „Săptămânal de atitudine”. Colegiul de redacție este format din Radu G. Țeposu (director), Ioan Buduca (redactor-șef), Mariana Dima (secretar general de redacție). Continuă „Viața studențească” (1956-1989), cu un program renovat: „toleranță față de cuvântul celuilalt, deconspirarea intoleranței altora”. „Singura șansă de reușită”, se afirmă în primul număr, este „de a se ține de cuvânt”. Tot aici, Ioan Buduca realizează un dialog cu Octavian Paler, șirul interviurilor continuând: Radu G. Țeposu cu Adrian Marino, Mariana Marin cu Radu
CUVANTUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
dreptul să publice, fenomenul arghezian, scriind despre toate cărțile poetului. I s-a reproșat nota accentuat didactică și schema prea rigid raționalistă a viziunii critice. Reproș în bună parte îndreptățit, dar trebuie admis că pentru a înfrânge inerțiile, îngustimile și intoleranțele criticii tradiționaliste (în speță pe N. Iorga, și prin el un public larg, format la școala Coșbuc și Vlahuță), criticul a fost nevoit să folosească în demonstrație arme simple și convingătoare. A reușit. Dintre lovinescieni, C. este primul care îmbrățișează
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
problemei vreme de mai mulți ani, punerea acestui diagnostic necesită prezența a opt simptome: Dureri localizate la nivelul a cel puțin patru zone (cap, abdomen, spate, etc.) sau funcții (menstruație, activitate sexuală, urinare) Două simptome gastrointestinale (de exemplu, greață, vărsături, intoleranță la mâncare, diaree) Un simptom sexual Un simptom pseudoneurologic (vedere dublă, amnezie, leșin, probleme la înghițit. Paralizie, simptome de conversie, probleme de echilibru) De reținut Pentru punerea diagnosticului de tulburare de somatizare, simptomele trebuie să nu aibă bază organică sau
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
quel-iști” români. Ralierea la teoria textului și la tehnicile de comentariu literar, promovate, în Franța, de un Philippe Sollers ori de un Jean Ricardou, a fost înfăptuită de C. cu eleganță și naturalețe, cu „autenticitate” și legitimitate, fără „extremism”, fără intoleranța obsesională proprie uneori corifeilor francezi ai acestei orientări, însă cu o permanentă circumspecție și distanțare (auto)critică, și s-a materializat în texte agreabile la lectură, limpezi și expresive, deloc tehniciste, deloc rebarbative. În Realism și devenire poetică..., C. afirmă
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
colectivismul colcăitor și tribal al adolescenților, încercare febrilă de a juca, înainte de vreme, toate scenariile societății adulte. Rari sunt cei care, la treisprezece sau paisprezece ani, știu să reziste mecanismelor rolurilor impuse celor singuratici, celor contemplativi, cu toată cruzimea și intoleranța copiilor de deunăzi. Datorită căutării mele franțuzești am putut să-mi mențin singurătatea atentă de adolescent. Societatea în miniatură a colegilor mei manifesta față de mine când o condescendență distrată (eu eram un „mucos”, nu fumam și nu spuneam povești deocheate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
suflet-corp și ale diverselor disfuncții organice legate de acestea, care se pot ivi în regiunea maxilo-facială. Caracteristică pentru această situație este creșterea în ultimii ani a afecțiunilor articulației mandibulare - să remarcăm că nu în întregime datorită măririi preciziei diagnozei - și intoleranța la proteze care este bine cunoscută oricărui practician. Pentru stomatolog a devenit așadar important să înțeleagă comportarea pacientului sau și să țină seama nu numai de responsabilitatea din punct de vedere tehnic, dar și de obligațiile sale umane. Profesia, pentru
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
două momente istorice petrecute în secolul trecut în spațiul arab. Unul îl constituie lupta de eliberare națională a popoarelor arabe dusă împotriva otomanilor, de aceeași religie cu ei, în timpul primului război mondial, susținuți de armata britanică de religie creștină, când intoleranța și fanatismul confesional nu s-au manifestat, lăsând loc rațiunii. Pe acest fond corect, arabii și-au dobândit libertatea. Al doilea moment este marcat de manipularea sentimentului religios al arabilor, de către naziști, în timpul celui de-al doilea război mondial, cu
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
forțată, a valorilor americane și occidentale în spații etnoculturale diverse a generat în multe rânduri reacții de apărare, protecție și respingere. Lipsa de înțelegere a altor culturi, mentalități și credințe a generat conflicte care au fost escaladate violent, până la limita intoleranței și fanatismului. Discursul postideologic al ordinii eterne este acum suspendat. Cu certitudine există o multitudine de cauze ale acestui fenomen. O taxonomie a terorismului arată o multitudine de varietăți și subspecii care trebuie luate în discuție. Referindu-mă doar la
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
care să urmărească eradicarea cauzelor terorismului internațional, pentru că, fără asta, doar pe cale militară, nu se va putea realiza mare lucru. S-au scurs câțiva ani de când a început înlăturarea cu forță a regimului talibanilor, o teocrație aberantă ce instalase o intoleranță stupidă, o reglementare medievală necruțătoare a vieții sociale și un fanatism agresiv în numele căruia transformase Afganistanul într-o pepiniera și o bază logistică a terorismului islamic (a cărui violență oarbă este în contradicție și cu revelația coranică). Acest război are o
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
altele dominate de credințe și rânduieli socio-politice diferite. Sunt doar adepții asasinatului în masă, chiar dacă e și sinucigas, având drept obiective intimidarea și răsturnarea tuturor civilizațiilor statornicite în lumea de astăzi. Ce oferă ei dincolo de moarte și capcane ucigătoare? Doar intoleranță, distrugerea culturilor și democrației, a progresului realizat pe multiple planuri cu atâtea sacrificii, rătăciri și victorii. Un lider musulman arab declară după atentatele din Turcia că acum a devenit limpede politica terorismului global. Ea constituie apanajul unei minorități criminale ce
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
un singur cuvânt aspru nu se găsește în articolul nostru de atunci; din contra: am stăruit asupra primejdiilor ce-ar putea să rezulte pentru noi din lupta pentru religie, dacă în această luptă ne-am lăsa să fim împinși spre intoleranță, fie religioasă, fie națională. Orișicine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combăteam intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără. Îndeosebi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noi din lupta pentru religie, dacă în această luptă ne-am lăsa să fim împinși spre intoleranță, fie religioasă, fie națională. Orișicine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combăteam intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără. Îndeosebi astăzi nu avem nici un interes particular de a susține această dinastie; o susținem numai pentru ca soarta țării noastre e legată de dânsa. 306 {EminescuOpXIII
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu e destul. Am insistat într-un articol pentru mănținerea toleranței atât religioase cât și naționale, iar într-altul am zis: Orișicine, citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combatem intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără. Tot pentru acest cuvânt am dezaprobat atitudinea episcopatului nostru în cestiunea mitropoliei catolice, căci, ziceam noi, nu e bine ca să înceapă capul nostru bisericesc o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dorit; cînd fiecare, per total, consideră că relativul unei valori nicicînd nu va valora cît absolutul unei vieți, echivalentul generalizat al "societăților vidului" vine să distrugă minimul de "închidere informațională" necesară organizării unui spațiu public de libertăți. Un minimum de intoleranță la intoleranță este indispensabil unei republici laice în care principiul comun este acela că omenirea valorează mai mult ca omul, cel puțin dacă acel homo politicus nu vrea să-i cedeze locul celui mai intransingent decît el, homo religiosus. Din
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiecare, per total, consideră că relativul unei valori nicicînd nu va valora cît absolutul unei vieți, echivalentul generalizat al "societăților vidului" vine să distrugă minimul de "închidere informațională" necesară organizării unui spațiu public de libertăți. Un minimum de intoleranță la intoleranță este indispensabil unei republici laice în care principiul comun este acela că omenirea valorează mai mult ca omul, cel puțin dacă acel homo politicus nu vrea să-i cedeze locul celui mai intransingent decît el, homo religiosus. Din două epifanii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
negociat revenirea pliindu-se pe legile imediatului, s-a încarnat în specie prin mișcările charismatice pentru a fi din nou la ordinea zilei. Puterea mass-media este, în societățile noastre, indicată atît prin nerăbdarea față de termenele fixate, cît și printr-o intoleranță generalizată față de medieri (la care revin "înfrîngerea gîndirii" și "respingerea politicii"). Și-atunci, regres sau progres? Și de ce să pui laolaltă civilizația și scrierea, cum face Lucien Febvre? Este adevărat că separarea barbarului de civilizat e o operație ceva cam
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ales infantilă. Inferioritate cauzată de degradarea biologică prin istovire, subnutriție ș.a. Vulcănescu arată însă că de fapt în orașe mortalitatea este foarte mare, iar orașele reușesc să se mențină doar sugând sângele satelor. Inferioritatea sufletească ar proveni din neștiință, fanatism, intoleranță, superstiție, reticență mare față de nou. Istoria lumii fiind istoria orașelor, ar fi prezentă și inferioritatea istorică. Inferioritatea economică ținea de nivelul tehnic rudimentar și de productivitatea scăzută, în timp ce pe plan cultural se sublinia analfabetismul. Vulcănescu considera însă că afirmația inferiorității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Values Survey 13, aplicat pe populația românească în 1999), Bogdan Voicu stabilește în ce măsură cele trei au relevanță pentru spațiul valoric românesc, dar la nivel individual (Voicu, 1999). El observă astfel o axă puternică a tradiționalismului / modernității (caracterizată prin evitarea riscului, intoleranță, acceptarea autorității religiei și responsabilizarea statului, precum și prin participare civică, toleranță familială și sexuală) dar și o axă a postmodernității (creșterea importanței tehnologiei, orientarea către nevoi superioare, participare civică și asumarea riscului), care însă e mai puțin importantă (explică mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
probleme comportamentale și psihice și de asemenea față de persoanele cu SIDA și țigani. Pentru a putea evalua gradul de toleranță este necesară însă compararea cifrelor obținute în România cu cele din Europa. Această comparație arată că în România, nivelele de intoleranță sunt mai ridicate la toți itemii analizați. Aceasta este situația generală. Dacă particularizăm și încercăm să conturăm un tablou specific pentru diversele variabile socio-demografice, obținem date extrem de interesante. O analiză factorială realizată pe itemii din graficul de mai sus, arată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Arii puternic tolerante sunt Brașov-Sibiu și București-Ilfov Pentru toleranța politică: * Bărbații sunt mai intoleranți decât femeile * Regiunile cele mai intolerante: București și Crișana-Maramureș * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania, Muntenia, Dobrogea * Se remarcă ariile culturale Gorj-Vâlcea și Cluj-Mureș, printr-o puternică intoleranță politică (lucru explicabil probabil prin politica locală) O atitudine ecologistă activă, ce presupune implicare în protejarea mediului înconjurător, reprezintă unul din aspectele cele mai relevante ale postmodernității. Românii au o opinie mai moderată decât celelalte țări europene față de perspectiva de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
plasate pe o scală în cinci trepte. Graficul 3.5 arată mediile rezultate pentru cele zece afirmații. Se observă din nou cifre apropiate pentru cele două sate, arătând tendințe similare. Există și o serie de diferențe, care sunt semnificative pentru: intoleranța religioasă cei din Tălmăcel sunt mai intoleranți, s-ar simți mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui alături de ei oameni de altă religie. Oricum, nivelul de intoleranță în ambele sate este scăzut. Diferențele sunt semnificative și pentru obediență
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
similare. Există și o serie de diferențe, care sunt semnificative pentru: intoleranța religioasă cei din Tălmăcel sunt mai intoleranți, s-ar simți mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui alături de ei oameni de altă religie. Oricum, nivelul de intoleranță în ambele sate este scăzut. Diferențele sunt semnificative și pentru obediență ludoșenii sunt mai obedienți (la nivel declarativ, cel puțin) decât tălmăcenii -, de asemenea pentru întrajutorare și pentru gradul de informare cei din Tălmăcel se ajută mai mult între ei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relaționare este în aceeași măsură o construcție culturală, specifică fiecărei comunități în parte. În ambele sate, coexistă doar două etnii, românii și rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptului ca aceștia să locuiască în proximitatea respondenților. Graficul 1 din anexa 5 arată că România se plasează între primele 10 țări, în ce privește neacceptarea acestora ca vecini. Există așa cum arată Dumitru Sandu într-un studiu un naționalism agresiv, manifestat prin intoleranță etnică și respingere, alimentat de nivelul redus al educației și de percepția unor stări anomice în societate. Acesta se manifestă mai ales în localitățile rurale dezvoltate, cu o diversitate etnică redusă. Alături de această formă de naționalism, există și un naționalism
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]