1,046 matches
-
Bela al IV-lea și când cetatea Branului, menită să apere hotarul de est, devenise subiect de dispută între orașul Brașov, care contribuise la construirea Castelului și diferiți nobili unguri, foștii țărani liberi din moși-strămoși, au fost transformați treptat în iobagi, obligați să plătească diferite biruri, să presteze zile de muncă în folosul castelanilor sau temporarilor stăpâni ai cetății, ce se perindau prin Bran și încercau să profite cât mai mult din stoarcerea țăranilor și micilor negustori din zona de frontieră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
feudal. Au existat opinii că odată cu edificarea castelului statutul locuitorilor depresiunii devenise de "slugi ale castelanilor". Studiul lui Podea, bazat pe cercetări de documente dovedește că "situația românilor brăneni, după trecerea cetății sub administrația Brașovului, era aceeași cu a tuturor iobagilor din Țara Bârsei". Ei plăteau dijmă din vite miei, viței, din lână, brânză, urdă, ouă etc. Castelul avea și proprietățile lui directe. De exemplu, s-a păstrat numele unui baci român de la stâna castelului. El se numea Boș și este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
oasele unui domn care, „o clipă, părea!” a fi fost un drum de urmat, o cale „ideală”, promisiunea acelor „idei naționale”, care făceau carieră În Italia, Gremania și aiurea, dar... erau ele posibile, aici, la noi, În mințile unor servi, iobagi și rătăciți de veacuri?! De altfel, o problemă asemănătoare a ceea ce am numit „fractura” personalităților și ideației la cei doi amintiți mai sus se ridică și În cazul textelor publicistice ale lui Eminescu, inflamate, În cazul lui, nu de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care ne-au stăpânit destinele - Turci, Greci, Unguri sau Ruși! -, s-a adeverit a-și avea originea indiscutabilă În limba unui mare imperiu, al unei mari culturi! Unirea Principatelor și, mai ales, Marea Unire de la 1918 a dăruit foștilor șerbi, iobagi sau cei fără națiune nu numai o patrie, dar acea calitate umană care ax al tuturor acțiunilor și valorilor - demnitatea! O demnitate atât de târziu, de dramatic, dăruită nouă și care se leagă atât de strâns, de organic, de ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
2. Icoanele lui Țîmforea Într-un sătuc de munte, anume la Nicula, pe malul pârâiașului Hosu, din județul Cluj, la numai câțiva kilometri sud de Gherla, acum aproape 200 de ani, mai precis în 1814, într-o modestă casă de iobag, vedea lumina soarelui un copil pe care Dumnezeu îl va înzestra cu harul transpunerii chipurilor pe ziduri, pe lemn, pe sticlă. Era viitorul recunoscut iconar și pictor de biserici, Savu Moga. Acest meșter rămâne în patrimoniul național nu numai prin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Primii intelectuali de proveniență autohtonă apar pe firmamentul satului nostru, mult îninte de a fi desființată iobăgia. Întreaga pleiadă de preoți cu numele de familie Banciu, pe carei regăsim în istoria bisericească a satului Streza au fost la origine țărani iobagi care au avut norocul să descopere buchea de ceaslov, mai întâi de la oarece călugări din multele mânăstiri din zonă, mai apoi urmând cursuri, destul de elementare e drept, la care deprindeau tipicul coordonării slujbei religioase, au fost apoi, odată cu mersul vremii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
munților. Căram butuci. Pe mulți i-au îngropat butucii de vii ; trupuri zdrențuite și dărăbuite. Nu i bai, că și atunci dormeam, ud leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vii ; trupuri zdrențuite și dărăbuite. Nu i bai, că și atunci dormeam, ud leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
documentară de existență a unor familii Budac în Cârțișoara o găsim însă numai în ancheta din 4-16 iulie 1726, făcută din ordinul împăratului Carol al VI-lea în 33 de sate din Țara Făgărașului. Cu acea ocazie un grup de iobagi ai comitelui Iosif Teleky de Szek, după depunerea jurământului legal mărturisesc că: «Știm sigur că de 4 ani au pribegit din satul nostru 13 perechi de oameni și anume: Sin Grova, Isaicu Grova... Oprea Budac, Stan Budac...» Vasă zică printre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
izvoarele istoriei românilor, cu mulți ani înainte de cunoscuta invazie din 1241. Îl avem menționat în epoca romană pe teritoriul Daciei în contextul „nomine Asianorum Tartario Veneti filius” și în anul 1181, când un act emis de Coroana ungară precizează că iobagii mănăstirii Sf. Maria, întemeiată de Kulchey pe Someș „au fugit la Tătar”, fără a da amănunte cine este și din ce neam se trage. Fără îndoială că, în ambele cazuri, ne aflăm în fața a două nume de oameni obișnuite la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a fost așa de cumplită încât și la 10 august 1279, deci după aproape 40 de ani, când Ladislau Cumanul întărește cumanilor supraviețuitori vechile posesiuni oferite de Bela al IV-lea și le mai dăruiește și pământurile „nobililor și ale iobagilor cetății Timișoara” căzuți în luptele cu mongolii, acestea erau „pustii cum au rămas de pe vreme năvălirii tătarilor... și lipsite de folosințe și venituri”. Calea aceasta este confirmată și de scrisoarea expediată de Bela al IV-lea, în 11 noiembrie 1264
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aducea nimic bun pentru populația românească majoritară. Bucovina a fost inclusă În administrația Galiției și Întregul aparat politico-economic aparținea elementelor germane colonizate, ucrainenilor și evreilor. Constituirea În Transilvania a Uniunii dintre germani, maghiari și secui situa românii majoritari În categoria iobagilor lipsindu-i de școli și drepturi, favorizând deznaționalizarea lor. Din același punct cardinal s-a exercitat și presiunea hitleristă prin ocuparea Ardealului de Nord În 1940 de către aliata Ungarie hortystă. Expansionismul maghiar a continuat agitând steagul iredentismului și superioritatea culturală
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
țel, El secolul de aur îl arată Și-n fruntea tuturora este el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și au hotărât organizarea lor ostășească, după care au trecut la dezarmarea gărzilor secuiești și la preluarea administrației Transilvaniei. Cu toate că Dieta maghiară votase desființarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilvania au împiedicat aplicarea legii, voind să-și prelungească vechile privilegii pe seama iobagilor români. S-a ajuns la lupte și asasinate în masă: la Mihalț au fost omorâți 13 țărani români, iar la Luna 20. Centrul de rezistența al românilor s-a fixat în Munții Apuseni, având drept conducător pe Avram Iancu, „Crăișorul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
s-a și întâmplat, coeziune și forță. În imnul U.E. nu se va uni doar”rob cu rob”, ne vom uni cu toții, fără deosebiri etnice, de clasă socială, de avere, vom fi la un loc bogați și săraci, nobili și iobagi, prinți și cerșetori, toți, toți, liberi și egali. Asta nu înseamnă, și nici măcar nu-i greu de văzut, că unii nu vor fi mai egali decât alții; nouă, ca rudă săracă a Europei, ni se da va mereu peste mână
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de un florin. Nu mai vorbim de insultele, desconsiderarea, umilirea la care erau supuși în tot locul și în tot timpul. Să spunem că nobilii unguri au prelungit până în epoca modernă vechiul „drept” feudal al primei nopți, prin care fetele iobagilor erau siluite și violate de stăpânul locului. E de mirare că țăranii români își mai făceau dreptate singuri: aplicau purificarea prin foc sau punerea în furci pe nobilului iubăreț? Cât au avut de suferit românii din tot arealul românesc dacă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă se unesc cu biserica catolic (românii uniți), dă legi de întărire a exploatării iobagilor români de către nobilimea maghiară. Pe plan extern, Imperiul Habsburgic acaparează teritorii străine, le încorporează imperiului care devine un mozaic etnic și confesional. Nemulțumirile populației românești din Marele Principat al Transilvaniei, în cea mai mare parte aflată în stare de iobăgie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei care au mai rămas pe loc, la primăvară, vor pleca în altă parteî” O anchetă a autorităților făcută în 1779 (satul Ieciu, Jud. Mureș) dezvăluie cauzele pentru care țăranii români (niciodată și țăranii unguri!) iau drumul spre Moldova.: „Cei mai mulți iobagi pleacă în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente pentru casele lor. Apoi mai pleacă din pricina tratamentului rău din partea slujbașilor, administratorilor, logofeților și a primarilor, care îi bat și îi chinuie fără milă... numai românii se duc în Moldova c cei mai mulți acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românii s nu se supună orbește, să nu se lase mințiți și înșelați: „De doi ani sunt cătane (soldați), adică grăniceri și carte (act oficial) n-am căpătat de la înălțata împărăteasă (Maria Tereza) că suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi din nou, facem slujbe, copiii noștri vor merge până la capătul pământului să-și verse sângele. Dar pentru ce? Ca să fim tot robi? Să nu avem nici un drept? Copiii noștri să fie tot proști, ori învață ceva, ori ba? Așa nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
starea socială 410 familii erau de grăniceri, din Regimentul II românesc și din Regimentul I secuiesc 142, în total 1768 de suflete cu 950 bărbați și 858 de femei - în afară de cei 414 grăniceri, între bejenari erau 343 capi de familie iobagi, 230 erau zilieri, 206 erau supuși (dependenți de domeniile statului), 2 erau liberi și Conscripția cuprinde numele satului și proprietarului unde s-au așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei, separat pe sexe, timpul și locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau schimbate, le regăsim între cele care s-au stabilit în satul Lunca, comuna Filipeni. Avem în vedere familia Boca, Pușcuță, (Pușcariu în Consignațiunea lui Enzenberg), Galeș (Galiț, plugar din Maier, familie cu 8 suflete, plecat din cauza condiției sociale de iobag), apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din Todirești și Pătrăuți. De asemenea, au venit până în 1820 și alte familii de bucovineni, plecate din zona Dornelor și din Iacobeni. 3.1 „Descșlecarea” satului Lunca de cștre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie care se regăsește între bejenarii ardeleni veniți în Bucovina. între bejenarii stabiliți la Udești, consignațiunea din 27 ianuarie 1778 înregistrează pe Toader Ciuchi, plugar din Tur, venit în 1769, în situația socială de iobag. Cu siguranță, cu multe secole în urmă, pe vremea lui Alexandru cel Bun și a lui Ștefan cel Mare, mulți ardeleni români s-au așezat în Moldova, unele familii ajungând la ranguri înalte de boieri în sfatul domnesc. Ion Ciuchi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să se retragă atunci când vicisitudinile politice sau persecuțiile le obligau să-și caute în altă parte un refugiu. Mulți principi din familiile Movilă, Stroici, Balica, Costin, Barnowski, Petriceicu etc. au dus atunci un mare număr mare de țărani și de iobagi moldoveni pe pământurile lor din Podolia, devenită un fel de azil pentru familiile nobile și domnitoare, după ce fuseseră mult timp un refugiu pentru oamenii simpli. În scurt timp, legăturile dintre Podolia și Moldova au devenit și mai strânse; în 1682
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de nume, Indice de lucruri, Îndreptări și adaosuri. În Introducere, Ovid Densusianu conturează în imagini frumoase, dar sumare, cadrul geografic, în continuare pune în lumină condițiile istorice care au dus la diferențierea locuitorilor în două clase sociale antagonice, nemeșii și iobagii. Surprinde influența bănățeană asupra portului și obiceiurilor, schițează nivelul cultural scăzut deoarece împrejurările nu-i lasă pe mai mulți să se împărtășească din cultură, când și-ar putea-o însuși așa repede cu mintea ageră pe care o arată când
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]