2,504 matches
-
mare, apare reducerea. Este vorba în principiu de concentrații care stimulează, la limită - a metalului în zona anodică, respectiv a anionului în zona catodică -, procesele caracteristice - de ionizare în zona anodică, respectiv de reducere în zona catodică. Cele două fluxuri ionice contrare, de H+ și OH-, se neutralizează reciproc astfel încât apare necesarmente un transfer al apei din zona anodică în cea catodică, cu o conotație izoosmotică (fig. 67). Că ambii produși de reacție finală, hidroxidul și sarea, pot fi insolubile sau
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai mică decât metalele tranziționale din grupele III B- VIIB și subgrupa fierului. Compușii cei mai stabili corespund cuprului divalent. Ionii Cu +2 sunt paramagnetici (datorită existenței unui electron necuplat), iar cei Cu +1 sunt diamagnetici. Datorită razelor atomice și ionice mici au tendința mare de a deforma învelișul electronic al anionilor cu care vin în contact. În consecință iau naștere legături chimice cu un caracter mai mult sau mai puțin covalent, ceea ce explică insolubilitatea oxizilor, sulfurilor, hidroxizilor, a unor halogenuri
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de tuf microporos. Tuful macroporos deși zeolitizat, îndeplinește cel mai bine condițiile de utilizare în domeniul construcțiilor. IV.2. Tufuri vulcanice: Aplicații practice Tufurile vulcanice, se evidențiază prin câteva proprietăți specifice cum ar fi capacitatea adsorbție - desorbție, capacitatea de schimb ionic, proprietăți catalitice. a) Capacitatea de adsorbție-desorbție. În anul 1925, Wiegel și Steinhoff, au observat că zeoliții și implicit tufurile vulcanice, deshidratate pot adsorbi și alte molecule în afară de apă, însă doar cu condiția ca mărimea acestora să permită accesul în canalele
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
polarizate în câmp electrostatic sunt mai bine adsorbite, de exemplu apa elimină molecule de etan, etilenă, dar alte molecule cum ar fi cele de trigliceride, se deformează pentru a pătrunde în canalele cu diametrul sub 10Å. b) Capacitatea de schimb ionic. Este afectată de valoarea pH-ului, temperatură, natura și concentrația cationilor, natura solventului, prezența ionilor de complexoni. Printre utilizările bazate pe schimbul ionic, se pot consemna: purificarea apelor din industria minieră de metale grele, epurarea apelor de condens, purificarea apelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de trigliceride, se deformează pentru a pătrunde în canalele cu diametrul sub 10Å. b) Capacitatea de schimb ionic. Este afectată de valoarea pH-ului, temperatură, natura și concentrația cationilor, natura solventului, prezența ionilor de complexoni. Printre utilizările bazate pe schimbul ionic, se pot consemna: purificarea apelor din industria minieră de metale grele, epurarea apelor de condens, purificarea apelor reziduale radioactive și rezultate de la fabricile de zahăr, purificarea apelor reziduale orășenești și a celor rezultate de la fabricarea săpunului și detergenților, schimbători de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de condens, purificarea apelor reziduale radioactive și rezultate de la fabricile de zahăr, purificarea apelor reziduale orășenești și a celor rezultate de la fabricarea săpunului și detergenților, schimbători de ioni la dedurizarea apelor industriale, amelioratori ai solurilor agricole cu capacitate de schimb ionic redusă și ca sursă de potasiu pentru cultura plantelor și cerealelor. c) Proprietăți catalitice. Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
copolimerului și natura grupelor funcționale introduse prin procesul de aminoliză este controlată valoarea capacității de reținere a apei. Caracterizarea funcțională a schimbătorilor de ioni Caracteristica principală a schimbătorilor de ioni o constituie capacitatea de schimb; aceasta reflectă numărul de grupe ionice dintro cantitate dată de schimbător de ioni. Capacitatea de schimb poate fi: a) gravimetrică, exprimată în mechiv/g și b) volumetrică, exprimată în mechiv/ml /90/. Ecuația (49) prezintă relația dintre capacitatea de schimb gravimetrică (Qg) și cea volumetrică (Qvol
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
schimbătorului de ioni aflat în stare umflată (g/cm3); w conținutul de apă al schimbătorului de ioni ( % volumetrice). Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol este concentrația de grupe ionice fixe (mechiv/gschimbător). Relația care definește concentrația grupelor ionice este: g grefi (50) unde: mR molaritatea grupelor ionice (mechiv/g); w conținut de solvent (% gravimetrice); Qi cantitatea de specii i într-o unitate structurală a schimbătorului de ioni (g); Mref
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
w conținutul de apă al schimbătorului de ioni ( % volumetrice). Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol este concentrația de grupe ionice fixe (mechiv/gschimbător). Relația care definește concentrația grupelor ionice este: g grefi (50) unde: mR molaritatea grupelor ionice (mechiv/g); w conținut de solvent (% gravimetrice); Qi cantitatea de specii i într-o unitate structurală a schimbătorului de ioni (g); Mref masa atomică a ionului de referință (1 pentru schimbătorii
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol este concentrația de grupe ionice fixe (mechiv/gschimbător). Relația care definește concentrația grupelor ionice este: g grefi (50) unde: mR molaritatea grupelor ionice (mechiv/g); w conținut de solvent (% gravimetrice); Qi cantitatea de specii i într-o unitate structurală a schimbătorului de ioni (g); Mref masa atomică a ionului de referință (1 pentru schimbătorii de cationi în formă H+; 35.5 pentru schimbători
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de condițiile experimentale (concentrația soluției, tipul de solvent) și reprezintă cantitatea de solut considerată ca fiind adsorbită de o cantitate de schimbător de ioni. Fiecărui tip de schimbător de ion îi corespunde o metodă de determinarea a capacității de schimb ionic. Determinarea capacității totale de schimb a schimbătorilor de anioni se bazează pe scindarea de către grupele puternic bazice a unor săruri neutre și respectiv neutralizarea grupelor slab bazice cu un acid puternic. În principiu, se tratează anionitul în forma OHrespectiv în
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
active slab acide. Determinarea capacității de schimb pentru schimbătorii de ioni noi sintetizați este adaptată de fiecare cercetător ținând cont de structura și funcționalitate. Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de structura și funcționalitate. Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile de tip London, interacțiunile specifice în soluție), temperatură și presiune. În general, un scimbător de ioni preferă un contraion: de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile de tip London, interacțiunile specifice în soluție), temperatură și presiune. În general, un scimbător de ioni preferă un contraion: de valență mai mare, cu volum de solvatare mai mic, cu polarizabilitate mai mare, ce interacționează mai puternic
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
cazul schimbătorilor de anioni preferința pentru anioni este: citrat> SO4 -2> oxalat> I > NO3 > CrO4 2>Br> SCN> CI> formiat > acetat >F-. Pentru schimbătorii de anioni slab bazici factorii care influențează preferința acestora pentru acizi sunt: valența: H2SO4 > HC1; raza ionică: HI> HBr>HCl>HF; tăria acidă: HC1 > HAc > HCN; structura moleculară: acid benzensulfonic > acid citric > acid clorhidric. Importanță deosebită prezintă și schimbătorii de ioni cu grupe funcționale chelatizante, deoarece pot reține ioni ai metalelor tranziționale /93/. Natura legării cationului poate
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
legături mult mai puternice față de forțele de atracție electrostatice prezente în cazul schimbătorilor de ioni obisnuiți. Din această cauză, procesele de chelatizare prezintă un grad de selectivitate crescut cât și stabilitate a legării /36,76,94,95101/. Echilibrul de schimb ionic Pentru un schimbător de ioni, echilibrul de schimb ionic este un factor deosebit de important atât din punct de vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prezente în cazul schimbătorilor de ioni obisnuiți. Din această cauză, procesele de chelatizare prezintă un grad de selectivitate crescut cât și stabilitate a legării /36,76,94,95101/. Echilibrul de schimb ionic Pentru un schimbător de ioni, echilibrul de schimb ionic este un factor deosebit de important atât din punct de vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul de ioni este pus în contact cu o soluție
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
95101/. Echilibrul de schimb ionic Pentru un schimbător de ioni, echilibrul de schimb ionic este un factor deosebit de important atât din punct de vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul de ioni este pus în contact cu o soluție de electrolit care conține contraioni diferiți de cel din schimbător. Presupunând ca schimbătorul de ioni este inițial în forma A, iar contraionul din 70 soluție este B
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
excepții, ireversibil /90/. Echilibrul are loc conform ecuației: se referă la contraionul din rășină. Raportul concentrațiilor speciilor active de contraioni în schimbătorul de ioni este diferit de cel din soluție; de cele mai multe ori, schimbătorul de ioni selectează o anumită specie ionică. Echilibrul de schimb ionic poate fi caracterizat din punct de vedere calitativ prin izoterme de schimb ionic, iar din punct de vedere cantitativ prin intermediul factorului de separare, a coeficientului de selectivitate și a coeficientului de distribuție. Echilibrul de schimb ionic
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
are loc conform ecuației: se referă la contraionul din rășină. Raportul concentrațiilor speciilor active de contraioni în schimbătorul de ioni este diferit de cel din soluție; de cele mai multe ori, schimbătorul de ioni selectează o anumită specie ionică. Echilibrul de schimb ionic poate fi caracterizat din punct de vedere calitativ prin izoterme de schimb ionic, iar din punct de vedere cantitativ prin intermediul factorului de separare, a coeficientului de selectivitate și a coeficientului de distribuție. Echilibrul de schimb ionic este studiat frecvent pe
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
active de contraioni în schimbătorul de ioni este diferit de cel din soluție; de cele mai multe ori, schimbătorul de ioni selectează o anumită specie ionică. Echilibrul de schimb ionic poate fi caracterizat din punct de vedere calitativ prin izoterme de schimb ionic, iar din punct de vedere cantitativ prin intermediul factorului de separare, a coeficientului de selectivitate și a coeficientului de distribuție. Echilibrul de schimb ionic este studiat frecvent pe baza teoriei formării complecșilor la suprafață. (Expresia "complecși la suprafață" este formală; ea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ionică. Echilibrul de schimb ionic poate fi caracterizat din punct de vedere calitativ prin izoterme de schimb ionic, iar din punct de vedere cantitativ prin intermediul factorului de separare, a coeficientului de selectivitate și a coeficientului de distribuție. Echilibrul de schimb ionic este studiat frecvent pe baza teoriei formării complecșilor la suprafață. (Expresia "complecși la suprafață" este formală; ea nu are aceeași semnificație cu termenul de complecși formați prin legături de coordinație). Fenomenul de suprafață a fost studiat mult în ultimii ani
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
sau absente). Ionul hidroxil este un ion foarte puțin deformabil, caracterizat printr-o valoare mare a momentului de dipol permanent. Ca urmare, ionul hidroxil este un ligand generator de câmp cristalin slab, legătura chimică în compușii formați având, preponderent, caracter ionic. Din aceste motive, ionul hidroxil va forma combinații complexe, de preferință, cu cationii metalelor reprezentative, care prezintă configurație electronică saturată sau pseudosaturată ori specială. Formarea de astfel de combinații de către ionii metalelor tranziționale, caracterizați prin configurație electronică nesaturată, este puțin
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
comportarea chimică diferită a metalelor care intră în compoziția combinației complexe. Metalul care se găsește în sfera de ionizare este un element chimic puternic electropozitiv, de regulă un metal de tip s, cu o configurație electronică saturată și un volum ionic mare, având o capacitate redusă de a polariza anionul halogenură. În schimb, metalul din sfera de coordinare este un metal caracterizat printr-o sarcină electrică mare concentrată într-un volum ionic mic, deci cu o acțiune polarizantă puternică, capabil de
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
s, cu o configurație electronică saturată și un volum ionic mare, având o capacitate redusă de a polariza anionul halogenură. În schimb, metalul din sfera de coordinare este un metal caracterizat printr-o sarcină electrică mare concentrată într-un volum ionic mic, deci cu o acțiune polarizantă puternică, capabil de a forma legături covalent-coordinative cu anionul halogenură; acesta poate fi un metal tranzițional de tip d sau un metal de tip p ușor. Se cunosc compuși coordinativi având halogenii drept liganzi
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]