1,431 matches
-
privire compătimitoare, că dacă nu ești însărcinată sau mamă, pur și simplu nu poți să înțelegi lucrurile astea. Presupun că nu, a spus Alice străduindu-se să nu se simtă jignită sau afectată în vreun fel. În orice caz, era iritată. Femeile gravide puteau să fie al dracului de cu nasul pe sus. Ca toți ceilalți, gravidele considerau că lipsa copiilor din viața lui Alice era o stare de fapt pe care ea însăși o alesese. De-ar fi așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mama lui Alice. —Un copil? Sal e gravidă? — Draga mea, trebuie neapărat să vii, a implorat-o mama ei. Dac-o s-o vezi pe Sally pe cale să nască, poate că până și ție o să-ți vină, finalmente, pofta să procreezi. Iritată, Alice nu a răspuns nimic. —Deci? Era limpede. Cornwall dorea să afle concluzia. Nu știu ce să zic, mamă. Dar Alice își dădea seama că era pe punctul să cedeze. Lăsând orice altceva la o parte, nunta avea un potențial comic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Jake o cocea îndesând aluatul în cutii goale de fasole. Mama lui Alice și-a îndreptat atenția asupra fostelor recipiente de brânză care serveau drept castroane de supă. Presupun că și asta e tot ideea lui Jake. Alice se simțea iritată. —Haide, mamă! N-ai neapărat nevoie de porțelanuri. N-ai vrea mai bine să salvezi planeta? Cu toate că Alice știa că o planetă unde fostele recipiente de plastic pentru lapte deveneau carafe de apă nu era o planetă pe care mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Bună, Jake, a răspuns Hugo cu o față rigidizată din cauza neplăcerii. Nu mi-am dat seama că ești aici. Ce s-a întâmplat cu nașterea acasă? Copilul s-a născut alaltăieri. Puțin înainte de termen. Pentru o clipă, Jake a părut iritat. —Dar, hei, asta e Mama Natură, nu? a adăugat el revenind la obișnuita lui voioșie. —Cum adică „puțin înainte de termen“? Hugo a simțit că era vorba despre ceva care nu-l prea predispunea pe Jake la discuții. —Ăăăă... Cezariană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
numai propriul gunoi, ci și pe cel al întregii planete? Alice a tăcut. —Și unele dintre lucrurile pe care le reciclează, draga mea... Doamna Duffield și-a clătinat părul grizonant, coafat cu grijă. —Prăjitura aia de Crăciun... Alice a devenit iritată. Era adevărat că nu erau prea frumoase zorzoanele neclare și neterminate pe care Jake le desenase pe prăjitura de Crăciun vegetariană, din cereale integrale, cu ajutorul unui fost tub de pastă de dinți, clătit cu apă, și cu capătul tăiat. —Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
costurile revistei. Poate că nu i se permitea o opinie legată de Pontul Lunii, dar cu siguranță că în zona asta avea voie să se exprime. — Ar putea fi ceva benefic să existe o față celebră pe copertă. Jake părea iritat. —Chiar așa? Și pe cine ai propune tu? Alice s-a uitat la el, nedumerită și jignită, până când a înțeles motivul acestei agresiuni. Desigur, Jake era soțul ei. Asta era o discuție profesională serioasă, iar el nu putea fi acuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
siguranță, așa cum m-am simțit și eu, lângă doi părinți iubitori. Nici nu știi ce norocoasă ești că niciodată n-a trebuit să te cerți cu tata. — Dar dacă mi-ați spune cine o caută... a plutit de la parter vocea iritată a lui Jake. E încă la telefon, a realizat Alice revenindu-și din visare. Dar oricine era la telefon n-o căuta pe ea? Indignată, s-a dus în capul scărilor să asculte. Da, ați spus că sunteți un prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se mai întâmple. Starea de voie bună a copiilor se risipea văzând cu ochii. Pe bancă, Rosa, așezată pe genunchii lui Alice, a început să plângă, fluturându-și supărată ursulețul roz fosforescent. Theo, care stătea în căruciorul Rosei, scotea sunete iritate, prevestitoare de plâns. Alice s-a uitat din nou la ceas și s-a încruntat. Lui Hugo nu-i stătea deloc în caracter s-o dezamăgească așa. Fără îndoială că exista o explicație rațională, dar femeia își pierdea, cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se simțea din toate aceste motive. Amanda s-a holbat la ea oripilată. Despre asta voia Laura să discute? Cu alte cuvinte, voia să se vaite din cauza situației ei? — Normal că Fergus nu e bun de nimic, a zis ea iritată. Laura, trezește-te la realitate. Bărbații sunt complet inutili. Uită-te la Hugo. N-are nici o speranță. Dacă vreau ca un lucru să fie făcut așa cum trebuie, atunci trebuie să-l fac singură. De fiecare dată. Laura dădea impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el și le-a spus părinților că vrea să se însoare. - Dar ce îți veni, așa dintr-o dată, George, nu a fost vorba că o să te însori când termini facultatea? Ce, nu mai poate aștepta, Frusina? îl întrebă Geta, foarte iritată. - Mamă, Sina este însărcinată și vreau să mă însor cu ea, pentru că o iubesc. - În primul rând, eu nu aș fi de acord cu această căsătorie. Tu ești student, mai ai trei ani de studiu, încă mai depinzi de noi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
peste noapte pentru a schimba mediul economic și social al țării, duduie. E o chestiune de timp și probabil va lua Încă ani buni pentru ca lucrurile să se așeze, a spus el cu un aer pe jumătate resemnat, pe jumătate iritat. Cum am ieșit de la interviu, am tras o Înjurătură grosolană. MĂ abținusem cu greu să‑i spun ministrului ce credeam despre indolența, fatalismul și lipsa lui de imaginație. Spre deosebire de mine, Teo Haiduc era calm și indiferent, păstrându‑și aceeași expresie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a făcut imediat prezentările În engleză. — Deci ți-a explicat Nicoleta despre ce e vorba ? Începu olandezul după ce Îi făcu semn chelnerului să vină. Nu tocmai... am spus eu, ezitând. — Cum așa ? se răsuci olandezul spre Nicoleta, pe un ton iritat, de care n-ar fi părut capabil la prima vedere. Nicoleta Îi spuse repede ceva În olandeză, ceea ce păru să-l calmeze pe roșcovan. — SĂ-ți explic atunci, spuse olandezul. Fac asta de zece ani și pot să spun că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
peste noapte pentru a schimba mediul economic și social al țării, duduie. E o chestiune de timp și probabil va lua încă ani buni pentru ca lucrurile să se așeze, a spus el cu un aer pe jumătate resemnat, pe jumătate iritat. Cum am ieșit de la interviu, am tras o înjurătură grosolană. Mă abținusem cu greu să-i spun ministrului ce credeam despre indolența, fatalismul și lipsa lui de imaginație. Spre deosebire de mine, Teo Haiduc era calm și indiferent, păstrându-și aceeași expresie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a făcut imediat prezentările în engleză. — Deci ți-a explicat Nicoleta despre ce e vorba ? începu olandezul după ce îi făcu semn chelnerului să vină. Nu tocmai... am spus eu, ezitând. — Cum așa ? se răsuci olandezul spre Nicoleta, pe un ton iritat, de care n-ar fi părut capabil la prima vedere. Nicoleta îi spuse repede ceva în olandeză, ceea ce păru să-l calmeze pe roșcovan. — Să-ți explic atunci, spuse olandezul. Fac asta de zece ani și pot să spun că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
spuneam, dragii mei, despre o apariție minunată și total neașteptată, după cum singuri vă veți convinge de îndată și... - Da’ spune odată, omule! S-a găsit mamă ori tată, soră, frate, altceva? Aici nu a venit nimeni, îl întrerupse Eugen, vizibil iritat. - Ia-mă ușor că spun tot, omule! rosti doctorul Grigore, zâmbind cu satisfacție și privind complice la Ofelia, obișnuită cu șicanele pe care cei doi prieteni și le făceau reciproc. Fotografia pacientului nostru a ajuns la postul zonal de televiziune
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dar... uite așa zic eu, că trebuia să vorbească cu mine. - Da, bine, mami! Ești bine, da? - Ce întrebare și pe tine! Da’ ce? Ce-ți veni să mă întrebi? Mă știai bolnavă? - O, nu! Doamne ferește. Te-am simțit oarecum iritată, încercă Iuliana să o liniștească. Hai, nu te supăra pe mine, mami! - Ei, asta-i bună! Cum să mă supăr pe tine, fata mamei? Unde este restaurantul acela...? Cum îi spune? - La o grădină de vară, în apropiere de Casa
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
domnișoară Iuliana, a decis Eugen cu vocea-i fermă, care nu suporta îndoială ori refuz. - Păi... Nu se poate, dom... - Am zis. Timpul se consumă repede, nu uitați! - Da..., așa este! Vin imediat, domnule doctor, rosti Iuliana, destul de nedumerită și iritată în aceeași măsură. „Ce-și imaginează omul acesta? Nu sunt în secția lui sămi spună mie ce să fac și că timpul se consumă... Hm! Stăm noi de vorbă imediat, domnule!” Iuliana traversa holul uriaș cu pași repezi și apăsați
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
tu, fata mea? L-am examinat bine și eu nu mă înșel, preciză Luiza cu hotărâre. Am destui ani de experiență și pot înțelege multe, dacă vrei să știi.. - Da? Și ce ai mai înțeles în plus? întrebă Iuliana destul de iritată. - Hm! Uite am înțeles că este foarte bine intenționat cu privire la Iustin și... - Este foarte normal, îi reteză Iuliana fraza. Este medic. Asta este datoria lui... - De acord, fata mea, dar știi bine că alți doctori abia se uită... Alții așteaptă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de comunicat în legătură cu starea celorlalți pacienți, spune-le imediat! - Nu sunt, domnule doctor! V-aș fi sunat imediat. - Da, bine, mulțumesc! puse Eugen capăt unui dialog pe care Ofelia ar fi dorit să-l canalizeze în interesul său personal. Ușor iritat, el închise cu năduf telefonul și formă imediat alt număr, cerând scuze colegului Nistorescu, cu promisiunea că va dura doar două minute convorbirea. - Alo! Sărut mâna! Ați plecat deja. Îmi pare rău că nu am putut fi acolo... Cum se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
chiar subțirică, dar cu părul brunet, ușor ondulat..., tot ca al dumneavoastră lăsat... - Hm....! I-ai făcut portretul în oglindă? - De ce spuneți asta, doamna doctor? - Păi..., ai văzut-o toată numai comparând-o cu mine, dragă? o întrerupse Laura, destul de iritată. Lasă-i! Nu mai am nevoie de portrete... „A ales-o să-mi semene mie..., dar s-a nimerit brunetă. Iartămă, Doamne, dacă greșesc! Mă doare enorm sufletul, mă dor inima și trupul... Să fie el? Să fie răul atât
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
vârsta ei... Ce asemănare formidabilă! Mulți care te vedeau..., aduți aminte ce ne povestea mama! Te întrebau: cum te cheamă, fetiță? Te supărai și făceai așa de urât, că se speriau... - Gata, Iulia! Este de ajuns, încheie Iustin discuția, ușor iritat. Câți anișori ai tu, fetiță drăgălașă? Vrei să-mi spui? se întoarse el spre copila care-i privea mirată, cu același zâmbet ghiduș. - Eu am..., am doi ani și nouă luni... și fac tlei ani pe ulmă... Marian Malciu - Ei
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Ce face domnul arici ? — e speriat. — sunteți speriat, domnule arici ? — e speriat și supărat. — să-l rostogolim pe marginea șoselei. Cu mîna înmănușată, Ken împinse ușor ariciul pentru a-i testa reflexele. ariciul se contractă însă și mai tare, vizibil iritat. Un fel de dîră lipicioasă indica traseul pe care îl parcursese pînă în mijlocul șoselei. — este perioada lor de rut, spune Ken. Din cauza asta e speriat și nervos. — a, făcu Betty. V-am deranjat de la vreo agapă, domnule arici ? V-ați
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care rămîn în tine, care durează... Iată de ce spun că un roman bun este o victorie în timp. Vocea domnului Courtois părea lipită de timpanul meu, îi auzeam cuvintele fără să-l văd, dar nu eram nici intrigat și nici iritat, mă interesau acele considerații, singura mea uimire ținea de faptul că nu emanaseră din propriul meu creier. — Vă datoram această frază, mai spune domnul Courtois înainte de se repezi spre o nouă serie de cîrnați care tocmai se făcuseră exact cum
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
l-am și adus, dar am uitat. Mi-ai vorbit de safir ca de un port-bonheur al dumitale. Zicând acestea, Pascalopol îi strecură inelul în deget și, ținîndu-i brațul, i-l sărută în apropiere de cot. - Ascultă, Pascalopol, izbucni Aglae iritată, joci, sau nujoci? Văd că te zbenguiești cu fetele. Simioane, strigă ea, aruncând ochii spre fundul odăii, tu ce faci acolo? De ce nu te duci să te culci? Omul cu broboadă și mic barbișon, care broda și scruta din când
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bătrânii își împărțiră banii băieților, care fură văzuți făcând un lux nebun. Câteva săptămâni, Titi putu înșela vigilența Aglaei, șezând ziua aproape toată la soția lui și dormind noaptea acasă. În cele din urmă, Ana se plictisi și-i notifică iritată că ea nu-nțelege să se ascundă de ochii lumii. Sohațchi belletristul se oferi să destăinuie el chestia Aglaei, dar Titi se-nspăimîntă. Făgădui că va vorbi el. N-avu totuși curajul să procedeze direct și, deși avusese neplăcutul conflict cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]