3,327 matches
-
un Islam democratic (vezi procentele partidului lui El Baradei în Egipt)? Cred că explicația principală ține de religia lor. Ei îl concep pe Allah, Dumnezeu unic, ca pe o persoană atotputernică căreia trebuie să i te supui (asta și înseamnă Islam), căruia trebuie să-i încredințezi toată viața ta, la care trebuie să te rogi, și care e deasupra tuturor celorlalte religii. Coranul e totul singura scriptură revelată integral, Mahomed cel mai mare profet, dar care a fost un simplu purtător
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mari, riscuri care pot duce pînă la un război mondial și la dispariția statului Israel. Evreii americani își dau seama de asta și nu-l mai susțin atît de tare pe belicosul Netanyahu. Al doilea scenariu mizează pe faptul că Islamul deja e împărțit în multe tabere, în primul rînd confesionale, și s-ar putea măcina din interior, marilor puteri nerămînîndu-le decît să livreze arme. Sigur, în acest caz însă, rămîne problema Iranului nuclear. E totuși ciudat cum a fost lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
foaierul principal" al geopoliticii mondiale, mai ales că s-a găsit și petrol. Astfel, în timp ce americanii își pierd vremea prin Orientul Mijlociu, unde o mînă de mujahedini țin piept unor armate americane foarte costisitoare, prezența lor nereușind decît să mînie întreg Islamul și să aducă la putere fundamentaliști, China tace și face, modernizîndu-se în interior și dominînd întreaga Asie, după același principiu al bătrînului Deng : "strategia celor doi pumni". Interesant mi se pare faptul că India duce cam același gen de politică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
său ? Lupi în blană de oaie, după decenii și chiar secole în care au furat bogățiile altora. Va învinge religia sau confesiunea care va ști să aibă mai multă grijă de săraci. Două se afirmă în Africa și în America Latină : islamul și protestantismul, în special cel penticostal. Căci nu seamănă protestantismul lutheran din Germania cu noile culte protestante din America. Lăudați pe Domnul întru toate numele Lui !, căci el sălășluiește și în sufletul cel mai sărac. Se spune că Adam cunoștea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
piețelor financiare este o evoluție inconturnabilă 184 4.7.2. Guvernele în pierdere de suveranitate privind politicile economice 187 5. ORIENT ȘI OCCIDENT 190 5.1. MAX WEBER ȘI "CULTURILE PĂCATULUI" ? 196 5.2. PROTESTANTISM ȘI CONFUCIANISM 201 5.3. ISLAMUL ȘI DEMOCRAȚIA 204 5.3.1. Siriranul 207 5.3.2. Cutia Pandorei 210 5.4. LOVITURĂ GLOBALĂ 212 5.5. NOUL NORMAL 215 5.6. TREI IMPLOZII ȘI O ILUZIE 217 5.7. STRATEGIA "CELOR DOI PUMNI" 226 5
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Iisus între Cer și pământ. Dumnezeu îl trimite pe fiul său, Iisus, pentru a lua parte la suferințele lumii, prin el răscumpără păcatele creaturilor sale și se revelează acestora. Finalul Cărții lui Iov s-ar prelungi astfel în Noul Testament. Pentru islam, numeroși mesageri și-au asumat un rol de intermediar comparabil cu cel al lui Iisus, și asta pe diferite căi. Și au existat, cu siguranță, profeți evrei care s-au aflat într-o poziție similară, cea a lui Moise apropiindu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de teodicee. Cum se putea prezerva principiul justiției și rectitudinii lui Dumnezeu în fața existenței răului și suferinței? Dar dacă, în creștinism, suferința pune o problemă, este mai ales fiindcă ea intră în contradicție cu afirmația că Dumnezeu este iubire. În islam, ea atinge înainte de toate principiul atotputerniciei divine. Și în Coran suferința este sancționarea păcatului. Ea apare ca necesară în planul Atotputernicului și revelează adevărata natură a ființei umanegg. Emană direct de la justiția divină. În practică, asta înseamnă că trebuie abordată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
putut înflăcăra unele spirite în perioade propice unor asemenea vehemențe. S-a spus că "martiriul așa cum a fost inventat și cum este înțeles în zilele noastre este o forță la fel de puternică în Biserica care l-a creat ca și în islam, deși, evident, într-un mod diferit"21. În iudaism, astăzi, trebuie să constatăm că puterea lui de atracție este integral neutralizată. Suferința îmblânzită În iudaismul tradițional, catastrofele străvechi sunt comemorate la date precise ale calendarului liturgic, marcate de rituri fixe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
așkenază, în timpul Cruciadelor și al revoltei cazace. Martirul nu este nicăieri erijat în model de pietate. Tatăl lui Maimonide, Maimon ben Iosif, a scris el însuși o Epistolă de consolare pentru a-i îmbărbăta pe evreii care se convertiseră la islam și continuau să trăiască în exterior ca musulmani, practicând totuși iudaismul în secret 32. El se opune ideii de a accepta martiriul pentru a evita convertirea forțată. Desigur, atât în lumea așkenază, cât și în lumea sefardă, martiriul nu era
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rabinii și "laicii" devin spectatorii lui, își abandonează treburile și se pregătesc pentru întoarcerea poporului evreu în Țara Sfântă, care marchează sfârșitul exilului. Când această efervescență se dovedește incontrolabilă, autoritățile otomane îi dau de ales, în 1666, între convertirea la islam și moarte. Alege convertirea. Și aici transpare o respingere tipică a eroismului prin martiriu, foarte îndepărtată de modelul așkenaz al fidelității față de iudaism. Această respingere, cum am văzut, era deja prezentă la Maimonide în Epistola despre persecuție, scrisă în exil
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
respingere tipică a eroismului prin martiriu, foarte îndepărtată de modelul așkenaz al fidelității față de iudaism. Această respingere, cum am văzut, era deja prezentă la Maimonide în Epistola despre persecuție, scrisă în exil pentru a-i consola pe cei convertiți la islam sub persecuțiile almohade din secolul al XII-lea. Într-adevăr, se întâlnesc puține martirologii evreiești în lumea musulmană 44. Specificitatea contextelor istorice și a experiențelor traversate nu este suficientă pentru a explica, de una singură, cvasi-absența, în lumea sefardă, a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
explica, de una singură, cvasi-absența, în lumea sefardă, a discursului despre martiriu sau a scrierilor despre martiriu. Pentru a înțelege mai bine această variabilitate a răspunsurilor evreiești la suferință, trebuie să luăm în considerare și diversitatea percepțiilor despre creștinism și islam în lumea evreiască. Și sefarzii au compus elegii și rugăciuni de penitență legate de episoade dureroase trăite în momente precise ale istoriei. Aceste scrieri sunt parte integrantă din discursul lor despre suferință, chiar dacă nu formează componenta cea mai importantă. Putem
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mila lui. Amin, amin!"48. În singura carte publicată în timpul vieții, în 1553, Istoria regilor Franței și a sultanilor turci otomani, Ha-Cohen merge dincolo de o simplă comparație între istoria Franței și cea a otomanilor, de evocarea luptei dintre creștinătate și islam. Fundalul narațiunii sale se inspiră din Gog, regele Magogului, pomenit în Iezechielwww. Gog, conducătorul unei coaliții de forțe ale răului, și Israel, întors pe pământul său, se înfruntă. Înfrângerea lui Gog și supraviețuirea lui Israel determină națiile să recunoască suferințele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
supranaturală a pedepselor aplicate dușmanilor lui Israel leagă clar această profeție de genul apocaliptic. În literatura ulterioară, războiul lui Gog și Magog este un semn ce anunță venirea iminentă a lui Mesia. Marile înfruntări militare între națiuni, precum lupta dintre islam și creștinătate, aprinseseră speranța unei asemenea veniri. Aceeași carte povestește, de altfel, destinul lui Solomon Molko, care se crezuse dăruit cu o vocație mesianică și murise pe rugul Inchiziției în 1535. O poveste care intră clar în considerațiile mesianice ale
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ea se potrivește foarte puțin cu realitățile istorice. Cum putem explica îndelungata supraviețuire a evreilor fără a ne gândi la strategiile politice la care au recurs ei? Cum să ignorăm impactul autonomiei comunitare de care beneficiau ei atât în zona islamului, cât și în cea creștină și care le lăsa libertatea, în cadrul confesional al Evului Mediu și al epocii moderne, să-și administreze viața religioasă și familială după propria legislație, chiar dacă era în schimbul plății unui tribut financiar? În fapt, condiția lor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
antisemitismului, totul pe fondul traumatismului reactivat într-un climat tensionat? Rasismul antiarab urmează și el o curbă ascendentă și se dezvoltă pe un sol al resentimentului moștenit din colonizare și decolonizare, care a reapărut după 11 septembrie 2001 și confundă islamul și terorismul. Cifrele despre jignirile rasiste sunt totuși mai greu de stabilit, întrucât cei care le suportă sunt mai puțin prompți în a depune plângere, de teamă să nu fie refuzați brutal din cauza originii lor sau a culorii pielii. La
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
politice din țară. Și nu întâmplător fondarea CRAN-ului, organism cu denumire calchiată după CRIF, a fost anunțată în acest context la sfârșitul lui noiembrie 2005. În ceea ce-i privește, având mai puțină experiență de acest tip și reduși la islam, cu toate conotațiile negative ce-i sunt atașate după 11 septembrie, arabii și musulmanii din Franța nu reușesc să se degajeze de percepția religioasă în care sunt prinși și care-i împiedică să se organizeze pe eșichierul politic. În fapt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Iohanan ben Zakkai, Rabbi, 128 Iosef, Ovadia, 168 Iotapata, 61 Iov, 20-22, 24, 28-29, 38, 112, 121, 174, 185, 187 Irak, 168 Iran, 230 Isaac, 15, 38, 42, 57, 65, 117, 163 Isaia, 29, 36, 94, 98, 106, 185, 202 Islam, 22, 35, 44, 90, 104, 111, 128, 257, 259, 285 Israel ben Eliezer (Baal Shem Tov), 118 Israel, pământul lui, 35, 48, 98, 114, 207 Israel, poporul lui, 25, 30, 48, 93, 100, 112-113, 115, 135, 138, 147, 164-165, 169
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
importante, dar pînă la urmă "ordinea" va fi reinstalată. În acest timp, clubul puterilor emergente (BRICS) se lărgește prin includerea Coreei de Sud, a Turciei, Indoneziei, Mexicului și altora. Interesantă este prezența Turciei și Indoneziei, țări musulmane non-arabe, care ne demonstrează că Islamul poate fi compatibil cu dezvoltarea modernă. Din păcate, celelalte țări musulmane nu prea demonstrează că urmează strategii de dezvoltare pe termen lung și oscilează între mai multe "anotimpuri" și regimuri. Evenimentele de aici seamănă și cu cele din 1789 și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
geografică și polară de-a binelea prin interesele urmărite și capacitatea de a le atinge. Dacă lucrurile continuă potrivit actualelor tendințe, mă tem să nu ajungem ca acel Chinese Dream să ne fie impus cu forța, precum comunismul. 4.10. Islamul și democrația Urmărind tumultuoasele desfășurări din ultimii ani din lumea musulmană tind să-i dau dreptate fostului președinte al Egiptului, Hosni Mubarak, care, cu cîteva zile înainte de a fi debarcat, îi spunea omologului său ame rican, Barack Obama, că în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
primă verii arabe" de a democratiza aceste societăți s-au soldat peste tot cu eșecuri lamentabile. Iar exemplele sunt numeroase: Algeria, Egipt, Tunisia, Libia, Irak, Afganistan, Pakistan, Yemen, Bahrein, Siria și istoria nu s-a sfîrșit. Se dovedește faptul că Islamul nu este compatibil cu democrația de tip occidental. Au fost înlăturați cîțiva dictatori, care, pe lîngă multele păcate, prezentau avanta jul stabilității și predictibilității. Odată înlăturați, s-au deschis adevărate cutii ale Pandorei, forțe dintre cele mai tene broase ieșind
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ale Pandorei, forțe dintre cele mai tene broase ieșind la suprafață și ajungînd chiar la putere. Este și de înțeles: unde să fi învățat acești oameni democrația, cînd regulile acestor comunități sunt cu totul diferite? În ultimele sute de ani, Islamul s-a centrat pe Coran și pe Sharia, refuzînd, în genere, elementele de modernitate care avansau în Vest, dar acumulînd frustrări și resentimente dintre cele mai dure. Cum să impui pluriparti dismul și separația puterilor specifică statului de drept acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
apoi a Iranului, apreciind greșit, după părerea mea, riscurile care decurg de aici. Dar, cu siguranță, Congresul Mondial Evreiesc are și un plan B în cazul în care teritoriul israelian va fi copleșit de rachete. De ce nu poate reuși un Islam democratic (vezi procentele partidului lui El Baradei în Egipt)? Cred că explicația principală ține de religia lor. Ei îl concep pe Allah, Dumnezeu unic, ca pe o persoană atotputernică căreia trebuie să i te supui (asta și înseamnă Islam), căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
un Islam democratic (vezi procentele partidului lui El Baradei în Egipt)? Cred că explicația principală ține de religia lor. Ei îl concep pe Allah, Dumnezeu unic, ca pe o persoană atotputernică căreia trebuie să i te supui (asta și înseamnă Islam), căruia trebuie să-i încredințezi toată viața ta, la care trebuie să te rogi, și care e deasupra tuturor celorlalte religii. Coranul e totul singura scriptură revelată integral, Mahomed cel mai mare profet, dar care a fost un simplu purtător
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mari, riscuri care pot duce pînă la un război mondial și la dispariția statului Israel. Evreii americani își dau seama de asta și nu-l mai susțin atît de tare pe belicosul Netanyahu. Al doilea scenariu mizează pe faptul că Islamul deja e împărțit în multe tabere, în primul rînd confesionale, și s-ar putea măcina din interior, marilor puteri nerămînîndu-le decît să livreze arme. Sigur, în acest caz însă, rămîne problema Iranului nuclear. E totuși ciudat cum a fost lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]