1,029 matches
-
Sfânta Liturghie, săvârșesc acte de jertfă meritorie pentru ca în felul acesta să implore îndurarea lui Dumnezeu în favoarea celor ce au trecut dincolo; împart pomeni generoase pentru ca și-n felul acesta să contribuie la alinarea suferințelor celor care mai au de ispășit în fața dreptății lui Dumnezeu. În fiecare an, începând de la 2 noiembrie (ziua pomenirii tuturor morților), și în continuare... se vede atâta aglomerație în cimitire cu lumânări aprinse pe morminte, cu șervețele albe așternute pe morminte peste care credincioșii au depus
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Carol Susan, preot diecezan, parohul de Fundu Răcăciuni. Am fost condamnat la 11 ani temniță grea, pentru „Crimă contra Ordinei Sociale”, în ziua de 30 august 1950. La recurs, mi s-a redus pedeapsa la 9 ani temniță grea. Am ispășit pedeapsa: 6 luni în Penitenciarul Galați; un an la Canal, am fost la „Peninsulă” în Brigada de preoți... supuși la cele mai grele munci. Ni se programa o normă ce nu o puteam face și pentru aceasta când ne reîntorceam
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Dacă fără ispășire, simboluri și experiențe unice nu se poate trăi, atunci să mai treacă și alte animale de serviciu la simbol! Noi, zic țapii, ne-am făcut datoria, am murit măreț, mai măreț nici că se poate, să mai ispășească și tigrul, și pantera, și leul. Sau hiena. Sau lupul, care, tot în trei litere, ar suna la fel de convingător: lup-ispășitor. Poate că țapii au dreptate: ce-ar fi dacă am recruta ispășitori și din marile mărimi ale junglei, dintre cei
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
e frică decît de aceste vorbe: eroare judiciară... Ascultîndu-l pe Socrate, unul dintre judecătorii-acuzați surîde cinic. Așadar, iată mijlocul de a răpune ceea ce n-a izbutit otrava... Nu, Socrate, noi chiar am regretat moartea ta. Acum a venit momentul să ispășim. Pedepsește-ne fără cruțare, pentru că am ucis un nevinovat, care era În același timp o glorie a cetății... Și pe măsură ce acuzatul Îi face apologia, Socrate se prăbușește cu capul În pămînt. În sală e o tăcere desăvîrșită. Nu se aud
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
am ucis Himera... Mereu Îmi aduc aminte de ea. CÎnd sînt treaz, toată noaptea numai la asta mă gîndesc.) Înaintînd melancolic prin deșert, Belerofon știe că acesta e, de fapt, trecutul său. Și dacă nu l-ar obseda ideea că ispășește o pedeapsă pentru moartea Himerei, ar putea medita la faptele lui ca la ceva străin. Însă gîndul că a fost strălucitor și orb nu-i da pace. S-a deschis În el un proces pe care nu-l mai poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
crescînd În mine o dorință irepresibilă de a reintra În noianul de amănunte al existenței mele normale. CÎntecul sirenelor Începe să-și schimbe direcția furișîndu-se prin iarbă dinspre uscat. Presimt că mă voi Întoarce cu fața spre munți pentru a ispăși păcatul de a-i fi trădat temporar. Dar știu, În același timp, că marea mi-a vorbit Într-un fel nou despre sentimente de care am nevoie. Îmi va fi foarte greu să despart memoria de Ulise și dragostea de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pentru a se înțelege cum se purta Domnul nostru cu acest suflet încă orb, dar care avea mari dorințe de a-I sluji în tot ce putea el cunoaște. Se hotărî să facă mari pocăințe, nu atât pentru a-și ispăși păcatele, cât pentru a fi pe placul lui Dumnezeu. Simțea un mare dezgust pentru păcatele din trecut și o dorință foarte vie de a face lucruri mărețe din dragoste pentru Dumnezeu, încât, fără a socoti că păcatele îi erau iertate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
poate fi interioară și exterioară. Cea interioară este suferința pentru păcatele făcute, hotărârea statornică de a nu le mai face nici pe acelea, nici altele. Cea exterioară, care este rodul celei dintâi, este pedeapsa pentru păcatele făcute și poate fi ispășită îndeosebi în trei feluri: 83. Primul este cel privitor la mâncare; și anume, dacă ne lipsim de ceea ce este de prisos, nu este pocăință, ci cumpătare; pocăința este însă atunci când ne lipsim de ceva din ceea ce este potrivit; și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
reîncepând minunatul poem al vieții noastre întrerupte. Dar probabil, dar cu siguranță va trebui să continuăm porunca destinului: ispășirea pentru vina de a ne fi creat una pe alta, de a ne fi întâlnit, în această lume de jos. Și ispășesc. Cu tărie, cu demnitate până la capăt, Mouette. Acum ispășirea e benignă: ne scriem, avem parte aproape de fericire. II Dimineața, 20 mai [1948], joi [...] Amețită, la 5½ dimineața am sărit din pat; se întâmpla să fie joi și n-aveam dimineața
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Chiar dacă am făcut greșeli în viața mea, le-aș fi putut plăti altfel, nu pierzându-te pe Tine, care ești opera mea, vintrele mele, inima mea, inteligența mea, motivul pentru care trăiesc. Căci de la plecarea ta nu fac decât să ispășesc și să renunț; am inima grea de o povară care îmi îngreunează mersul, mâinile. Mâna dreaptă mă doare, brațul stâng, între încheietură și cot, mă doare, lumea mă doare și ea. III 21 octombrie [1950], sâmbătă [...] Scumpa mea, ajung la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
id="(126, pp. 14 și 31)"/>. „Evreii - scria Dimitrie Dan - țin la credința că sufletul acelui ce În viață a greșit, după moarte va intra Într-un câine. Câinele este alungat de evrei. Prin urmare, sufletul acelui om păcătos Își ispășește destul de amar păcatele trupului prin petrecerea În aceste animale și se mântuiește abia după pristăvirea [= moartea] lor. Această credință explică teama evreilor de câini” <endnote id="(126, p. 31)"/>. „Să nu lovești câinele - spune o veche credință evreiască -, pentru că nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca fiind a libertății fără margini a individului, reușise să absolve 7 clase elementare, ceea ce nu era puțin față de majoritatea celor cu numai 4 sau deloc. „Banditul și dușmanul poporului” (epitete cu care erau „gratulați” deținuții politici) nu și-a ispășit pedeapsa numai Într-o singură pușcărie ci În patru: Jilava, Gherla, Periprava și Giurgeni de unde va fi și eliberat la 23 iunie 1964, prin decretul de grațiere nr.310. Trebuie spus că adevăratul motiv de grațiere a zecilor de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Eiffel. Ilie Alexandru a fost implicat și într-un alt dosar: falsificarea unor cecuri, emise de Bancă Ion Tiriac. Prejudiciul imputat în acest dosar: 1,09 miliarde lei. 4. VENTUZA "GIGI KENT" În octombrie '89, Gigi Kent (Vasile Gheorghe) tocmai ispășea o condamnare de 13 ani: pentru specula, luare de mită și abuz în serviciu. În urmă decretului de grațiere emis de Iliescu în ianuarie 1990, Gigi Kent a fost pus în libertate și a părăsit imediat România. A revenit curînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a dizolvat Duma, câțiva dintre membrii ei, inclusiv tata, (care, după cum arată o fotografie făcută la Gara Finlanda, Își vârâse biletul de tren sub panglica pălăriei), au ținut la Viborg o sesiune ilegală. În mai 1908, a Început să-și ispășească sentința de trei luni Închisoare, ca o pedeapsă oarecum târzie pentru manifestul revoluționar pe care el și grupul lui Îl scoseseră la Viborg. „A găsit vreun fluture Egeria În vara asta?“ Întreba el Într-unul din biletele secrete din Închisoare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-o iarăși în pivnița în care e pedepsită să stea și de unde mai iese uneori, ca să petreacă un timp cu noi. E ca și cum aș confirma de fiecare dată, apăsând pe acel comutator, o condamnare la moarte, pe care ea o ispășește deja, din care a executat mai bine de nouă ani (scriu aceste rânduri în decembrie 1990; mai are oare mult?) Căci acum toate resurecțiile ei clandestine depind de lumina aceasta, care, din când în când, scaldă fotografia descoperită și expusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cutremurul din 1977, de regimul ceaușist, lui Marin Preda îi cășunase, nu se știe de ce, pe Slavici. Bine i-au făcut autoritățile române de după primul război mondial că l-au ținut nițel la răcoare, dându-i astfel posibilitatea să-și ispășească nefericitele sale, în context, opțiuni filogermane... Autorul Moromeților s-a izbit însă, ca de o stâncă, de rezistența criticului literar, decis să întruchipeze, în acea dispută, înalta imputare, plină de o nobilă amărăciune: „ - Pe Slavici, domnu’ Preda?! Adică, să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
petrecuți după gratiile Închisorilor sau la canal: Aprinși sub biciul vântului fierbinte, bolnavi și goi pe ger și pe ninsoare, am părăsit cu mii de oseminte meleagul dintre Dunăre și Mare... ... La ora când cobor, legat În fiare, Să-mi ispășesc osânda cea mai grea, Cu fruntea-n slavă strig din Închisoare; Nu-s vinovat fașă de țara mea!... Nu-s vinovat c-am Îndârjit șacalii Când am Închinat cu sufletul durut Că nu dau un Ceahlău pe toți Uralii Și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să se gândească la gravele consecințe, a făcut raport împotriva soldatului, acuzându-l că ar fi ultragiat ierarhia militară și că s-ar fi mânjit de furt. Bietul nenorocit a primit 3 ani de închisoare, pe care și le-a ispășit pe lângă compania de disciplină la Peschiera. În carceră a făcut tuberculoză. Dus la spitalul militar din Verona, a fost asistat de Calabria. Bietul soldat s-a agravat. Era muribund. Giovanni s-a simțit în conștiință să-l invite să primească
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
duminici și sărbători eram primii la rugăciune. . Pe timpul guvernării generalului Ion Antonescu, după „rebeliune” strângeam haine, lenjerie, îmbrăcăminte și mâncare, pe care le trimeteam la deținuții politici de la închisoarea din Pitești. Colegul Ilie Țintă, condamnat de generalul Ion Antonescu, își ispășea pedeapsa la Pitești. El avea un frate mai mic la seminarul „Nifon Mitropolitul” care avea voie să-și viziteze fratele. Prin acesta, trimeteam în fiecare lună o valiză cu haine, lengerie și mâncare. Am fost în situația de a spune
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
păcat, din smirnă preacurată. Părinții te-au crescut și te-au lăsat nouă Tot tânără și proaspătă ca boabele de rouă. Tu ușurezi durerea celor vii și prohodești toți morții, Ești dată tuturor să nu te jinduiască hoții, Prin tine ispășim mai vechi și noile păcate, Suspinul ne e mai ușor în ceas de moarte. Mai tare ești ca bucuria călătoare În tine ascunzi un colț cu ceruri viitoare. Părtașă a câte grele au fost să fie Tu te-ai născut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apăra cu sabia. Altfel nu am mai fi existat. Ne-am apărat cu sabia, conștienți că săvârșim un păcat împotriva practicilor noastre și împotriva sufletului nostru. Nu am fericit această grea povară. Legionarul și a asumat răspunderea și și-a ispășit fapta aici pe pământ, demn și indurerat. „Acum aștept ziua și ceasul din urmă să văd dacă Dreptul Ceresc Împărat privește la fața-mi ce este urâtă sau numai la cuget ce-mi este curat.” (George Coșbuc). Aceasta a fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
zborul spre cer, fiind imaginat într-un periplu prin vămile văzduhului, până la scaunul judecății supreme. Sentința de condamnare la iad este contestată de țăran într-o pledoarie unde își relatează patetic viața plină de suferințe și nedreptăți, prin care își ispășise toate păcatele. Victor Anestin sublinia prezentarea plină de înțelegere a vieții de la sate și evidenția noutatea secvenței călătoriei spre cer, iar Mihail Dragomirescu considera că ideea e „frumoasă și originală”, dar narațiunea cam „fără însușiri de stil și limbă”. Alte
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
conflict armat cu Rusia și în cel al unei invazii bolșevice în țară. România se găsea complet izolată, atât din punct de vedere politic, cât și militar, în fața unui dușman de zeci de ori mai puternic decât noi. Acum se ispășeau păcatele anilor de zile de politică greșită din miopie sau rea credință. De aceea cererile rusești n-au surprins pe nimeni. Ele erau consecințele foarte logice ale evenimentelor politice și militare desfășurate în decursul iernii și primăverii 1940, începând cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ai noștrii să-i găsim în rândurile ofițerilor armatei țării noastre. Istoria este plină de marea înțelegere pe care o arată militarul luptei în sine. Istoria modernă a Japoniei unde militarii, după ce execută o poruncă patriotică se sinucid pentru a ispăși călcarea disciplinei ostășești, în scopul mare de a salva patria. Nu mai puțin în Spania, unde istoria s-a dezobișnuit să se mai aștepte la isprăvi războinice, armata a tras sabia și, printr-un general îndrâzneț și viteaz, a salvat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
În ședințele de prelucrare a cadrelor, tematica era perfect monotonă: „Bandiții, criminalii, dușmanii poporului, care au vrut să vândă regimul oamenilor muncii exploatatorilor americani, norocul a fost că vigilenta securitate i-a depistat și i-a adus aici, să-și ispășească păcatele față de poporul muncitor etc. etc”. De altfel și din exprimările ocazionale ale unora din personalul securității, se putea deduce mentalitatea care li se inocula acestor organe de execuție, alese pe sprânceană, dintre cei mai răi și primitivi și fără de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]