965 matches
-
din cele cinci feluri de cereale, ci numai „pască”, pâine nedospită (în ebraică "mața" מצה). Iom Kippur (יום כפור iom kippùr, Ziua ispășirii) - este una din cele trei mari sărbători evreiești; este ziua de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim ("Ziua celor care ispășesc"). Este una din așa-zisele Iamim Noraim ("Zilele temerii reverențioase"). Iamim Noraim sunt Roș hașana și Yom Kippur, respectiv primele și ultimele două zile din cele Zece zile ale Penitenței
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
de imensa putere și acuitate a memoriei sale, dar comenta în mod deosebit: "... boala lui a atras toată inima și sufletul și duhul omului: firma lui și încrederea fără rezerve în Întrupare și toate rezultatele sale; în plină suficiență a ispășirii; în lucrarea Duhului Sfânt. El măsurase și pătrunsese toate schemele și sisteme de filozofie, și le-a găsit complet goale și nesatisfăcătoare — „nefuncționale”, a fost cuvântul său despre ele — și s-a întors cu credință simplă către Evanghelia Mântuitorului." Când
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
conținut cu precădere exprimarea pasiunii sale nemărginite pentru "Laura". Cu această operă a lui Petrarca literatura devine element precumpănitor în viață ca primă lecție a umanismului. În poezia sa, descrierea sentimentelor apare în opoziție cu peisajul, suferința, durerea, dorința de ispășire devin speranță, și chiar plânsul morții ființei iubite se transformă în transfigurarea "Laurei", care coboară consolatoare din ceruri. "Laura", femeie superioară căreia poetul îi aduce omagii, nu are nimic de supraomenesc, este un model de virtute și frumusețe, însă figura
Francesco Petrarca () [Corola-website/Science/298430_a_299759]
-
prieten mai vechi. După plecarea zgomotoasă a lui Gabriel, cu toate încercările Rosalindei de a nu-l primi, Alfred pătrunde în salon și se instalează ca stăpân al casei. Când vine Frank, directorul închisorii, să-l ia pe Gabriel pentru ispășirea pedepsei, confuzia este creată: Alfred trece drept Gabriel și este de acord, pentru a salva reputația Rosalindei, să meargă la pușcărie. Rosalinda, la rându-i, găsește invitația la balul lui Orlofsky, lăsată de Dr. Falke. Hotărârea este luată: va merge
Liliacul () [Corola-website/Science/307563_a_308892]
-
din cele șapte altare). Tezaurul Bisericii (expresie care uneori nu pare tocmai fericită) "nu este o însumare de bunuri, cum ar fi bogățiile materiale, adunate în decursul veacurilor, ci este valoarea infinită și nesecată pe care o au la Dumnezeu ispășirile și meritele lui Christos, Domnul nostru, oferite pentru ca omenirea să fie eliberată de păcat și să ajungă la comuniunea cu Tatăl; este însuși Cristos, Răscumpărătorul, în care se află, vii, îndestulările și meritele răscumpărării. Acestui tezaur îi aparține deopotrivă prețul
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
și pedeapsă pentru păcate, ajungând să critice teologia catolică pentru că ar avea o „dublă înțelegere a păcatului“. De fapt, catolicii vorbesc de o dublă "pedeapsă" pentru păcat. Reformatorii au propus un mod mai simplu de a privi pocăința, înlăturând îndestularea, ispășirea, mărturisirea detaliată dar, pe de altă parte, unele elemente marginale sau corelate, cum ar fi indulgența sau pedeapsa vremelnică, le-au perceput ca făcând parte din pocăința însăși, așa cum o înțeleg catolicii. Deci înainte de a ajunge la indulgență, există divergențe
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
detaliată dar, pe de altă parte, unele elemente marginale sau corelate, cum ar fi indulgența sau pedeapsa vremelnică, le-au perceput ca făcând parte din pocăința însăși, așa cum o înțeleg catolicii. Deci înainte de a ajunge la indulgență, există divergențe în privința ispășirii și a pedepsei. Potrivit reformatorilor, nu le revine creștinilor să ispășească, pentru că singura ispășire a fost împlinită de Christos. Participarea credincioșilor la lucrarea Răscumpărării nu este pusă în discuție numai în cazul creștinilor luați individual, ci și în cazul întregii
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
indulgența sau pedeapsa vremelnică, le-au perceput ca făcând parte din pocăința însăși, așa cum o înțeleg catolicii. Deci înainte de a ajunge la indulgență, există divergențe în privința ispășirii și a pedepsei. Potrivit reformatorilor, nu le revine creștinilor să ispășească, pentru că singura ispășire a fost împlinită de Christos. Participarea credincioșilor la lucrarea Răscumpărării nu este pusă în discuție numai în cazul creștinilor luați individual, ci și în cazul întregii Biserici. Biserica transmite mântuirea și este în stare să mijlocească, în timp ce în învățătura catolică
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
lui Marco Polo. La mijlocul secolului XIX, britanicii au transformat aceste insule în colonie penitenciară. Arhipelagul cu capitala la Port Blair li s-a părut deportaților indieni un adevărat rai pe pământ, astfel încât mulți dintre aceștia s-au stabilit aici după ispășirea pedepsei. Ei și-au ridicat așezări pe plajele cu nisipuri albe, alungând poporul indigen Jarawa pe coastele vestice, unde acestea continuă să trăiască și astăzi. Aborigenii mici de statură, a căror înălțime depășește rareori un metru și jumătate și care
Insulele Andaman () [Corola-website/Science/306641_a_307970]
-
pentru discursul său la ONU, etc. Dintre evreii religioși s-a separat o numeroasă fracțiune de religioși-sioniști, conduși - printre alții - de Ițhac Hacohen Kuk (1856-1935) primul Șef-rabin al Israelului, și care consideră crearea Israelului ca un semn divin al începutului Ispășirii și Iertării, după care va veni și Mesia. La cealaltă extremă se află antisionismul de stânga, care respinge "mișcările naționale burgheze" ca un impediment față de "internaționalismul proletar". Cercurile marxiste, troțkiste, anarhiste, antiglobalizante, etc. și-au însușit o linie ideologică sinusoidă
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
și bisericile baptiste au adoptat ideea că mântuirea creștinului depinde doar de alegerea fiecărei persoane în parte. Aceste idei au stat la baza învățăturii baptiștilor generali. De cealaltă parte, au existat și baptiști care nu au adoptat învățătura arminianismului și ispășirea generală, ci au susținut că mântuirea este dependentă doar de alegerea suverană a lui Dumnezeu. Ei sunt baptiștii particulari; ei credeau că Isus a murit și a înviat doar pentru mântuirea celor aleși de Dumnezeu. În timp ce diferențele teologice erau mari
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
regăsește eul său cel bun în care sălășluiește mila și dragostea pentru toată omenirea. Numai într-un eu conștient poate trăi iubirea cea mare, universală - religia viitorului.”). Metamorfoza spirituală a personajului se petrece pe drumul între două spânzurători. Personajul alege ispășirea prin moarte, primind osânda ca o împăcare cu lumea, ca o „crucificare eliberatoare”. Ultimul său drum se aseamănă cu parcurgerea Viei Dolorosa, străjuită de făclii aprinse, cu gândul că astfel va păși în veșnicie. Potrivit lui Eugen Lovinescu, criza de conștiință
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
iar în 1935 a fost exmatriculat din facultate din cauza activismului său comunist și condamnat la închisoare împreună cu Grigore Preoteasa, fiind acuzați că au deținut documente ilegale (comuniste). La anchetarea acestui caz, Tismăneanu a refuzat să colaboreze cu Siguranța Statului. După ispășirea condamnării, Leonte Tismăneanu a plecat în Spania, urmând-o pe Hermina Marcusohn, pentru a se înrola în Brigăzile Internaționale de voluntari care luptau în Războiul Civil Spaniol alături de trupele regimului republican de la Madrid. Evocând acea epocă, Vladimir Tismăneanu a făcut
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
și condamnat la trei ani închisoare pentru tipărirea de texte interzise de lege. La scurt timp după eliberare, și-a reluat activitatea revoluționară ilegală. A fost închis din nou, timp de un an, pentru tipărirea de materiale considerate subversive. După ispășirea pedepsei s-a mutat în Caucaz, unde a stat până la abdicarea țarului Nicolae al II-lea. În această perioadă și-a pus numele Kirov. L-a ales ca pseudonim literar, aidoma altor lideri bolșevici contemporani. Kirov este derivat din Kir
Serghei Kirov () [Corola-website/Science/299466_a_300795]
-
cum ar fi D.M. Canright, Walter Rea și Dale Ratzlaff. Unele doctrine specific adventiste au fost identificate ca fiind heterodoxe, de către critici. Învățăturile care au intrat sub cercetare amănunțită sunt perspectiva anihilaționistă a iadului, judecata de cercetare (legată de perspectiva ispășirii) și unele perspective escatologice. Adventiștii au fost de multe ori acuzați de legalism, din cauza accentuării importanței faptelor în cadrul credinței, prin ținerea legii morale și a Sabatului . În timp ce niște experți ai religiei cum ar fi Anthony Hoekema au clasificat adventismul ca
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
rezuma diferențele dintre calvinism și arminianism și nu ar fi un bun rezumat al scrierior lui Calvin sau a teologiei Bisericilor Reformate în general. Într-adevăr, Calvin nu a discutat niciodată pe larg în scrierile sale doctrine cum ar fi ispășirea limitată, ci doar a implicat o asemenea opinie. Afirmația centrală a acestor canoane este că Dumnezeu îi poate mântui pe fiecare din cei de care are milă și că eforturile sale nu pot fi zădărnicite de nelegiuirea sau neputința oamenilor
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
va atrage la sine nu e bazată pe prevederea virtuții, meritului sau credinței persoanelor pe care le alege, ci bazată necondiționat în propria îndurare după bunul plac al voi Sale si numai a voi Sale. Denumită și "răscumpărarea specială" sau "ispășirea definitivă", are sensul că în moartea lui Cristos, el ia realmente pedeapsa pentru păcatele săvârșite de cei pe care Dumnezeu i-a ales ca să aibă milă. (Aceasta în opoziție cu opinia potrivit căreia moartea lui Cristos doar face posibilă răscumpărarea
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
are sensul că în moartea lui Cristos, el ia realmente pedeapsa pentru păcatele săvârșite de cei pe care Dumnezeu i-a ales ca să aibă milă. (Aceasta în opoziție cu opinia potrivit căreia moartea lui Cristos doar face posibilă răscumpărarea.) Așadar, ispășirea ar fi "limitată" la păcatele celor aleși. Harul mântuitor al lui Dumnezeu nu poate fi respins. Cei care dobândesc mântuirea, o fac datorită irezistibilității îndurării lui Dumnezeu. Oamenii cedează harului nu pentru că Dumnezeu le-a găsit conștiințele mai sensibile sau
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
din Leida, au devenit cunoscuți sub numele de "contra-remonstranți". În "Remonstranță" și alte scrieri mai târzii, arminienii au publicat o alternativă la doctrina calvinistă a Confesiunii belgice, prezentând cinci puncte de divergență. Ei susțineau alegerea pe baza prevederii credinței, o ispășire universală, depravarea parțială a omului, harul rezistibil și posibilitatea căderii din har. Simon Episcopius (1583-1643) a fost purtătorul de cuvânt al celor treisprezece reprezentanți ai remonstranților care au fost citați în fața Sinodului din 1618. Sinodul a concluzionat respingând aceste vederi
Sinodul din Dort () [Corola-website/Science/303746_a_305075]
-
Episcopius (1583-1643) a fost purtătorul de cuvânt al celor treisprezece reprezentanți ai remonstranților care au fost citați în fața Sinodului din 1618. Sinodul a concluzionat respingând aceste vederi și prezentând doctrina reformată corespunzătoare fiecărui punct, și anume: depravarea totală, alegerea necondiționată, ispășirea limitată, harul irezistibil și perseverența sfinților. Acestea sunt uneori numite " Cele cinci puncte ale calvinismului". "Decizia Sinodului din Dort în privința celor cinci puncte de doctrină în dispută în Țările de Jos", cunoscută îndeobște drept "Canoanele de la Dort", este o explicație
Sinodul din Dort () [Corola-website/Science/303746_a_305075]
-
(יום כפור yom kippùr, Ziua ispășirii) - este cea mai însemnată dinte cele trei mari Sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
(יום כפור yom kippùr, Ziua ispășirii) - este cea mai însemnată dinte cele trei mari Sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care încep cu Anul Nou ebraic Rosh Hashana. . În calendarul ebraic începe la apusul soarelui a celei de-a
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
kippùr, Ziua ispășirii) - este cea mai însemnată dinte cele trei mari Sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care încep cu Anul Nou ebraic Rosh Hashana. . În calendarul ebraic începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tișrei (lună care
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
9; Numeri 29,7-11). Pe tot timpul postului este absolut interzisă orice fel de mâncare și băutură, inclusiv de apă, așa cum este absolut interzisă orice fel de activitate sau muncă ce ar putea să distragă atenția credinciosului de la penitență și ispășire cu excepția situațiilor în care e pericol la viața unui om. În trecut se prevedea oferirea de sacrificii în Templul din Ierusalim. Iom Kipur este considerat ziua cea mai sfântă și mai însemnată din an, avand un caracter aparte față de celalte
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
tocmai în ziua de Yom Kipur) Domnul „a iertat păcatul poporului” și i-a dăruit totuși Legea. Cu alte cuvinte, Yom Kipur celebrează, de fapt, milostenia pe care a arătat-o YHWH poporului său. Așadar tema centrală a sărbătorii este ispășirea și iertarea. Ziua începe cu așa numitul „tosefet Iom Kipur" - adică o mică parte a zile precedente este deja „ruptă” de cotidian și adăugată zilei de ispășire, astfel ca celebrarea să fie mai îndelungată. Această practică este prescrisă de Halaha
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]