1,937 matches
-
de G. Călinescu) și studii de poetică (Tudor Vianu, Despre problemele metaforei) ori din aforismele și eseurile lui Lucian Blaga. Traduceri: Tiberiu Utan, Rosszcsont [Ciopârțilă], București, 1962, Hószínű ég [ Tot ceru-i alb de lună], București, 1965, Rosszcsont elviselt dolgai [Isprăvile lui Ciopârțilă], București, 1966; Tudor Vianu, A metafora kérdéséiről és egyéb tanulmányok [Despre problemele metaforei și alte studii], București, 1967; Matei Călinescu, Zácharias Lichter élete és nézetei [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter], București, 1971; Nichita Stănescu, Víziorgona [Orga de
SZILÁGYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui nici nu-i pasă, căci știe că apără cel mai bun câmp de cereale al satului... Apoi i-au schimbat numele, tot cu o poreclă, "Aparul"; asta a fost după isprava lui, cu care a scos de sub primejdia distrugerii semănătura anului trecut, de sub apele mari, de viitură, ale pârâului acesta năbădăios tare, cu o luncă atât de prielnică. Este un câmp pe care îl curățaseră cu multă trudă, de buruienile viguroase
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
să mă omori? Scârbit de fapta ta cea rea Că am și eu părinți ca tine, Degeaba plângi, acum, copile, Și-ar plânge mama după mine Ci du-te-n casă-acum și zi-le Și-ar plânge bietele surori, Părinților isprava ta; Și-ar plânge tata mult de tot, Și zi-le că de-acum ai vrea Căci am trăit abia trei zile, Să ocrotești cu bunătate, Îndură-te de ei, copile, În cale-ți, orice vietate, Și lasă-mă că
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni, București, 1894; Junețea lui Mihai Viteazul, București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu și Ioniță Tunsul, București, f.a. Culegeri: Carte de basme, I-IV, București, 1892. Traduceri: Émile Gaboriau, Crimele misterioase, București, 1880. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 28-30; Sadoveanu, Opere, VI, 329-333; N. Iorga, Pagini
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Țepeș, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, 202-206; N. P. Smochină, Elemente românești în narațiunile slave asupra lui Vlad Țepeș, Iași, 1939; N. Iorga, Contribuții la legăturile românești cu rușii și ungurii. I. Ceva nou despre „Povestea rusească a isprăvilor lui Vlad Țepeș”, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1939; P. P. Panaitescu, Viața lui Vlad Țepeș. Povestire despre Dracula Voievod. Introducere, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, București, 1959, 197-200; Pandele Olteanu, Limba povestirilor slave
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
De la noi” (1909), „Din țară” și „Foaia Jiului” (1910). Prin N. r. N. Iorga intenționa să ofere o revistă care să continue „Sămănătorul”, de la conducerea căreia va demisiona câteva luni mai târziu: o „tipăritură menită tuturora, tuturor celor buni și de ispravă, și chiar celor ce șovăiesc încă, și chiar celor care sunt în stare a se întoarce” (Către cetitori, 1/1906). Formulată de Iorga, doctrina sămănătoristă, ale cărei principii se regăsesc și aici, se întemeiază pe revalorificarea tradiției istorice, cultivarea specificului
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
meditații despre neant la povestiri fără perdea despre viața studentului oltean ajuns la Berlin, unde spiritul pandur face ravagii în rândurile populației feminine teutone. Numai Ion Barbu a mai povestit, în scrisorile către Tudor Vianu, cu atâta râvnă și haz isprăvile lui erotice în lumea germană. Când le evocă, P. are alt ideal de existență. Se gândește să devină un „sihastru”. Un sihastru care recomandă însă un eros roditor și eliberator, în aceeași utopie de tip țărănesc. Când firea obosește (dar
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
miti maya e aztechi e delle antiche civiltà messicane, Milano, 1996. Traduceri: Louis Bromfield, Cabaretul 55. Spioana. Vas de lux. Ce devin?, București, 1943; Femei „eroi ai Uniunii Sovietice”, București, 1944; André Goujon, Pământul, izvor de bogății, București, 1943; Münchhausen. Isprăvile baronului Minciună. Călătorii minunate pe apă și pe uscat, București, 1943; Wanda Wasilewska, Dragoste simplă, București, 1944; Gaston Baty, Doamna Bovary, București, f.a.; Victor Hugo, Lucrezzia Borgia, București, f.a.; K. Winter, Fascinație, București, f.a. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Sângele”, ALA
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
mai autoritar din familie, fiind caracterizat prin vitejie, prudență și înțelepciune. Eroul principal al ciclului românesc despre Novăcești este însă Gruia, fiul lui Novac, în jurul căruia se desfășoară cel mai adesea acțiunea. E un tânăr dinamic, dar nechibzuit, care în isprăvile sale are mereu nevoie de ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile lui Novac, localizate „în munții Cătrinului” ori „Pe culmița dealului, / Dealului Ardealului” sau „Sub seninu cerului, / La aripa norului”. Motivul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
și M. de Marson) și a făcut localizări (comediile Fiul supranatural, după Grenet Dancourt și Maurice Vaucaire, Inimă de actriță, după Maurice Vaucaire, Împerecherile, după A. Bisson). Dacă, în pofida productivității, nu a reușit să se impună ca un scriitor de ispravă, N. a lăsat măcar amintirea unui ins agreabil, care și-a negociat cu istețime relațiile cu cei din jur, obținând o seamă de reușite de moment. SCRIERI: Puterea calomniei, București, 1905; Fiul ei...! (în colaborare cu Alex. Simionescu), București, [1912
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul focului, Chișinău, 1977; Luci, soare, luci, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Scrânciobul, Chișinău, 1979; Unul dintre noi, Chișinău, 1979; Isprava toboșarului, Chișinău, 1980; Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor, Chișinău, 1981; Țărmul copilăriei, Chișinău, 1983; Erau odată trei prieteni, Chișinău, 1984; Cosașii, Chișinău, 1986; Clipa, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 281-285. N.Bl.
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
dramatic, avându-și sursa într-un eveniment care a răscolit America celui de-al șaselea deceniu al secolului trecut. Ca și Cheryl Chessman, prototipul real, a cărui condamnare la moarte a fost mereu amânată timp de doisprezece ani deoarece redactarea „isprăvilor lui” reprezenta o afacere strălucită, personajul principal al piesei lui M. e, după atâtea îngrozitoare spovedanii sub teroarea morții implacabile, un ins regenerat sufletește. Frământările lui rămân însă insesizabile. Șarja e aceea care primează. Inspirată de primele grefe de cord
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
modalitatea prin care sunt remodelate întâmplări petrecute în timpul războiului daco-roman, ce face obiectul narațiunii cu ambiții epopeice Cântecul Columnei (1981), inspirată din imaginile Columnei Traiane din Roma. Ca dramaturg, M. reia teme din proză și adaugă altele noi, ca în Isprăvile viteazului Heracle (1959), Avionul de Cluj (1970, în colaborare cu Constantin Mateescu). Compune drame, texte pentru teatrul de păpuși și marionete, teatru radiofonic, de televiziune. O parte din scrieri i-au fost traduse în limbile germană, rusă, maghiară, japoneză, albaneză
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
București, 1954; Copiii muntelui de aur, București, 1954; ed. (Muntele de aur), introd. Mihai Beniuc, București, 1974; În țara legendelor, București, 1956; Povești cu tâlc, București, 1956; Trandafirul roșu, București, 1956; Basmele mării, București, 1957; Palatul de argint, București, 1958; Isprăvile viteazului Heracle, București, 1959; Legendele Olimpului, I-II, introd. Nicolae I. Barbu, București, 1960-1962; ed. pref. Demostene Botez, București, 1983; Alte povești cu tâlc, București, 1961; Povești despre Păcală, București, 1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
este lamentabila condiție a revistelor teologice, incapabile să atragă inteligențele emigrate la studii în Apus ori să repertorieze aparițiile esențiale de carte, dacă nu străină, atunci măcar românească. Într-un chip aproape neverosimil, trec astăzi necomentate în publicistica creștină nenumărate isprăvi din lumea bibliotecilor, a galeriilor de artă sau a smeritului spațiu civic. În ce măsură, te poți întreba, a fost absorbită și dezbătută în mediile intelectuale creștine opera de traducere și intermediere culturală inițiată acum mai bine de un deceniu de către editurile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
meseriei 1. Ne-am obișnuit să fim mințiți și am renunțat să mai luptăm împotriva măsluitorilor și demagogilor de serviciu. Pietiștii au decretat divorțul între „adevărul istoric” și „adevărul spiritual”, abolind obligația dezgropării, în duh de smerenie, a mușuroiului de isprăvi prin care ortodoxia oficială s-a făcut de rușine. Pentru că adevărul istoric ne-ar putea incomoda prea des, folclorul mitologic stă mereu ca soluție la îndemână. Nevoia de spiritualitate e compensată prin câteva reverii sămănătoriste, rezumată într-un rând de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
integral o viață pariind pe verdictul fatalității? Mai există gesturi, precum confesiunea cu voce tare, care pot să dezlege - dacă nu chiar să dizolve - rădăcinile întunericului? Putem oare izola monografia păcatelor unui fost delator de prospețimea certă a bunelor sale isprăvi din ultimul deceniu și jumătate? Oricare ar fi legăturile genetice pe care unii le afirmă, câțiva le suspectează și alții le contestă între nevrednicia trecutului criptat și excelența prezentului vizibil, ne rămâne o categorie ontologică insuficient explorată: posibilitatea, înțeleasă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
amestecă în chip ciudat, fiind confundați adesea. „Tu ești ca un leu al apelor și un balaur al mării“, zice Ezechiel, referindu-se, dar, la balenă; de fapt, unele versiuni ale Bibliei folosesc însuși termenul de balenă. De altfel, gloria isprăvii Sfîntului Gheorghe ar fi în mare parte știrbită dacă acesta s-ar fi bătut cu o reptilă tîrîtoare, în loc să înfrunte monstrul cel mai mare al adîncurlior. Orice om e în stare să ucidă un șarpe, dar numai un Perseu, un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prelucrări ale unor basme orientale și precolumbiene: Viteazul Jumătate (1966), Coliba din junglă (1966), Povești nemuritoare (1968), Vrăjitorii faraonilor (1995). Dar a abordat și subiecte originale în Povestirile unui șoarece de bibliotecă (1985) și Porumbeii Semiramidei (1988), în care narează isprăvile vesele sau triste ale unui „școlar din anticul Tomis, povestite de el însuși”. Eseurile din Constelația corifeilor (1984) familiarizează cititorii cu viața și destinul literar al unor mari poeți legendari: Homer, Arhiloh, Sappho, Simonides, Empedocle ș.a. Partea cea mai cuprinzătoare
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
pentru prima oară în românește (Poezia Egiptului faraonic, 1974). SCRIERI: Primăvară cosmică, pref. Eusebiu Camilar, București, 1962; Viteazul Jumătate, București, 1966; Povești nemuritoare, București, 1968; Constelația corifeilor (Orfeu-Amfion-Homer-Arhiloh-Sappho-Simonides- Empedocle), București, 1984; Povestirile unui șoarece de bibliotecă, București, 1985; Porumbeii Semiramidei (Isprăvile unui școlar din anticul Tomis, povestite de el însuși), București, 1988; Vrăjitorii faraonilor, București, 1995; 50 de ani de traduceri din literaturile de limbă germană în limba română și din literatura română în limba germană. 1945-1995, București, 1996; Eros, regele
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
Faifer, Iași, 2000; Amintiri despre Nicolae Steinhardt, Cluj-Napoca, 2002; Cioran, Eliade, Ionesco, îngr. Fabian Anton, pref. Mihai Șora, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ioana Bot, A citi, a trăi, a scrie, TR, 1992, 46-47; Cornel Ungureanu, Arșavir și alți bătrâni de ispravă, O, 1993, 6 ; Ioana Pârvulescu, Un neobișnuit „om obișnuit”, RL, 1994, 38; Dan C. Mihăilescu, Îmblânzirea memoriei, „22”, 1996, 19; Octavian Soviany, Iarăși frații Acterian, CNT, 1996, 19; Z. Ornea, Ultimul prieten al lui Cioran și Eugen Ionescu, RL, 1996
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
o distanță primejdios de mică, ordinea prestabilită se dovedește iluzorie: rezolvarea „cazului” nu constituie o reparație, ci constatarea, seacă, a imperfecțiunii lumii. Pentru autor, jocul și puzzle-ul au fost întotdeauna elemente de rangul al doilea al compoziției. Moartea ilustra isprăvile „normative” ale mediului criminal și nu nevinovăția unui învinuit oarecare. Ceea ce se aștepta în replică era acțiunea, nu meditația (Lehman, 1989, p. 148). Marlowe a fost creat, așadar, pentru a ocupa un loc în tranșeele nou-săpate ale bătăliei între formulele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tron. În prima parte a cărții sunt povestite expedițiile lui Alexandru, dornic să cucerească lumea, în Solun, Antina, Râm, Țara Leșească, Eghipet, Persida și India. Victoria asupra trufașului Darie, cucerirea Persidei, războiul cu Por, împăratul Indiei, sunt cele mai însemnate isprăvi ale eroului. În partea a doua a narațiunii, Alexandru apare ca un înțelept care vorbește în maxime. Unele variante cuprind și câteva mici istorisiri satirice, cu intenții moralizatoare. Condamnat la un sfârșit tragic, prevestit de prorocul Ieremia, împăratul moare otrăvit
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
de luptă (pilotase mai multe modele, înainte de a deveni instructor). Tema asta îl făcea epic. Tot repetând generațiilor de soldați aceeași poveste, reușise să elaboreze o adevărată mitologie, care prezenta nașterea elicopterului, slăbiciunile copilăriei, îndrăznelile tinereții și mai cu seamă isprăvile tehnice din ultima vreme. Fabuloasa mașinărie transporta camioane, distrugea tancuri, se acoperea cu aparatură ce-l proteja de rachete. Simțeam că vocea de dincolo de perete avea să se moduleze dintr-o clipă într-alta în strofe. — Americanii, care credeau că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]