1,814 matches
-
de el, exclusiv. Suntem parte din familie. Tu Îi ești cel mai apropiat. — O să faci cum Îți spun. — Ascultă-mă, tată. Trebuie să am grijă de tine. Nici nu mi-ai zis ceva că am găsit banii. — Ai fost al naibii de isteață, Shula. Da. Felicitări. Ai fost isteață. — Chiar am fost. Am observat cum se umfla perna sub tine, nu ca alte perne, și când am pipăit-o, am auzit foșnetul banilor. Am știut după foșnet ce erau. Firește, nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
familie. Tu Îi ești cel mai apropiat. — O să faci cum Îți spun. — Ascultă-mă, tată. Trebuie să am grijă de tine. Nici nu mi-ai zis ceva că am găsit banii. — Ai fost al naibii de isteață, Shula. Da. Felicitări. Ai fost isteață. — Chiar am fost. Am observat cum se umfla perna sub tine, nu ca alte perne, și când am pipăit-o, am auzit foșnetul banilor. Am știut după foșnet ce erau. Firește, nu i-am spus nimic lui Wallace. I-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cum lucrează reporterii mi-am dat seama ce trist de prost plasată era încrederea mea. În ultimele două săptămâni, am descoperit vreo douăzeci de greșeli concrete referitoare la cazul Shebei și asta doar în ziare. Săptămâna asta, luni, un tip isteț de la Daily Mirror a scris despre Sheba că e „o bombă pieptoasă“. (Toți cei care au văzut-o chiar și în treacăt știu că e plată precum câmpurile din Fenland.) Iar ieri, ziarul Sun a produs un expozeu asupra soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
tot timpul ce extraordinari sunt. Sunt nesiguri de ei, e clar. Au nevoie ca ego-urile lor să fie tot timpul adulate. Am așteptat să termine, pentru ca Sheba să termine ce avea de spus. Dar continua să vorbească. — Femeile sunt prea istețe pentru a fi seduse cu lingușeli. Dacă Ted îmi spune ceva drăguț, știu că umblă cu ceva ascunzișuri. E clar. Bărbați sunt niște porci. Cu creierul în pantaloni. Nu mi-a plăcut niciodată acest fel de conversație între femei - despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
vreo convingere de-a lui, avea tendința să alunece într-un infantilism arțăgos. (Era ca regele din poezia lui A. A. Milne: Nu era un bărbat pedant, dar îi plăcea totuși un pic de unt pe pâine.) Sheba era prea isteață ca să nu vadă toate aceste scăderi ale lui. Dar din punctul ei de vedere, meschinăria și vanitatea lui Richard erau părți componente necesare ale inteligenței lui - defecte ale caracterului său care îi dădeau patos și-l făceau „uman“. Crescuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
sau pentru sentimentalismele lor. Dacă nu împușca destui elani vara și toamna, iarna el și Helena mureau de foame. Simplu și concis. Ellis și-a armat pușca. Sezoanele de vânătoare erau pentru oamenii care aveau acces la supermarket-uri. Nici un isteț îmbrăcat în haine simandicoase n-avea să-i spună lui că sezonul la elani începea abia în septembrie. Sezonul începea în ziua în care Ellis ieșea la vânătoare. Și lasă să vină după el cei de la protecția peștilor și vânatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și mi-era o frică nebună că n-o să știu cum să mă port. Era mai bine decât acasă chiar dacă în jur erau numai străini. O aveam pe ea și era tot ce puteam visa la acea vreme. Era foarte isteață și avea un simț al umorului deosebit de dezvoltat. La pofta ei de a trăi era suficient să mișc un deget ca ea să începă să râdă și să mă mai pupe un pic, când îi venea. Mihai și Gigi se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să nu sufere din nou la despărțire. "E mai usor să pierzi un Richard decât un tată", spunea Diane Lane cu un surâs inconfundabil care m-a făcut pe mai târziu să-i urmăresc cariera întreagă. El, un tânăr visător, isteț dar din lumea de jos a societății franceze, fiu de taximetrist, spera să câștige la cursele de cai, dar avea nevoie de un adult care să parieze în locul său.Așa îl cunoaște pe Marcel, un bătrân care fura din buzunare
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și ateriză pe o mașină vecină. — Bătrînelul, spuse el, s-a zăvorit aici de bunăvoie de vreo jumătate de an, dar dacă intri În vorbă cu el, Îți dai seama cît e de sprinten, la vîrsta lui... e un tip isteț. Vede chiar foarte bine cu ochiul acela al lui. E mai interesant cînd vezi și cu ochii altuia pentru că-ți dai seama de niște lucruri care, altfel, ți-ar scăpaă O rafală de vînt porni dinspre aleea din spate - cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
O cutie metalică precum o mașină blindată, fără nici o ferestruică, trecu prin fața gardului din sîrmă, făcînd să răsune o melodie dulceagă. — Da, bineînțeles, Întîmplător, spuse el cu zîmbetul Înghețîndu-i pe buze și obrajii cuprinși de un spasm nervos. Tare ești isteț. Mă simt În siguranță dacă știu toată afacerea asta pe mîinile tale. — Jurnalul... CÎnd mi-l dai? O clipă am surprins În privirile lui, cale de un moment, o dușmănie vădită. M-am retras un pas, făcîndu-i loc. CÎnd și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Nu era cazul să mi le spună șeful. Chiar dacă astfel clienta se folosea de noi ca să-și acopere crima, noi tot trebuia să ne vedem de treabă și nu aveam dreptul să o refuzăm. Fratele ei a fost atît de isteț, Încît mi-a atras atenția asupra Întîlnirii noastre Întîmplătoare din parcare. Ar fi vrut să mă determine să gonesc pe o pistă greșită, dar m-a făcut decît să-mi Întărească bănuielile. Dacă EL era atît de priceput la repararea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
buzele și scutură din cap. Îmi aruncă o privire dulceagă Înainte de a se retrage după draperie. — Fata asta-mi creează probleme, spuse ea coborînd vocea deși făcu remarca rîzÎnd, ca un complice pe jumătate conștient că-i auzit. Nu-i isteață? E genială cu drăgălășeniile ei. Ești femeie-n toată firea, nu? Dar, de fapt, care a fost motivul despărțirii? — Asta voiai să știi? mă Întrebă ea surprinsă, privindu-mă drept În ochi. Chiar aici, În plină zi... — Nu te gîndi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
si pentru voi! Eu am fost cea mai bună ucenică a lui la trasul cu șișul la țintă. De atunci știu să bag cuțitul la fix. E drept că-l bag în lemn. Uneori mai scapă în câte un cap isteț căruia țăranii îi put a priori a bălegar, țiganii a fum și minerii a umezeală de subteran, așa că mai bine dă-i în mama lor, de sus în jos, de la mare înălțime. Mai bag șișu și în țeasta câte unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ales să scurteze de căpățână pe unii dintre sfetnicii săi care se aflau încă în putere. „Se apropie plinirea hotărârilor mele...“ gândea doamna Roxelana. Va fi fost Baiazid prea crud la minte, vor fi fost iscoadele neadormite ale împărăției mai istețe, iată că se vădiră la țărmul pontic viclenii și planuri de nesupunere. —Scumpo, i-a zis într-o după-amiază Roxelanei împăratul, am aflat vești nu tocmai plăcute din Cilicia. Ce este? a tresărit împărăteasa. Tresărind, a zâmbit cu dulceață domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-au certat pe ultimul gloss Candy Grrrl de la Pacific North-West. Totuși, conflictul a fost rezolvat pe cale amiabilă - cred că înțelegerea a fost că aceea care obținea gloss-ul trebuia să stea cu copiii celeilalte în seara respectivă. Dar, o fată isteață (eu) a reușit să facă din incident (aproape) un subiect de știri. Am lansat un comunicat de presă cu un titlu mare, boldat, „Încăierarea între gagici pentru Candy Grrrl“. Și norocul trebuie să fi ținut cu mine, pentru că New York Post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
vedem a doua zi. Asta e, ne-am zis. În sfârșit vom avea o casă! Eram atât de siguri că am venit cu chiria pe primele două luni. Cine-ar fi putut să ne învinovățească pentru că ne-am crezut foarte isteți? O să fim un cuplu normal, am zis, când am luat metroul într-acolo. O să avem un apartament drăguț și o să ne invităm prietenii la cină și o să mergem în weekenduri să vânăm antichități. (Aveam doar o idee foarte vagă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
există risc. Eu m-aș plictisi. Listarius împinse nepăsător zarurile măsluite spre Vitellius, le luă pe ale sale și le vârî în haină. — Deci când încep să lucrez cu bucătarul tău? Chiar acum? — Nu-mi dau seama dacă ești mai isteț decât o vulpe sau mai prost decât o oaie. — Trimite-mă la bucătărie. Înainte să se lase seara îți voi aduce o mâncare inventată de mine. Crede-mă, Vitellius, n-ai gustat niciodată așa ceva. — E dulce sau sărată? - Vitellius își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pedepsim pe ai noștri. Hector era un spion. — Cum poți fi sigur de vinovăția lui? întrebă cel mai tânăr dintre ambasadori. Julius Civilis zâmbi și se adresă celui mai în vârstă: — Credeam că ambasadorii voștri sunt aleși dintre cei mai isteți, nu dintre cei mai naivi. Ambasadorii se grăbiră să-i explice motivul prezenței lor acolo. Nori întunecați se adunau pe cerul Imperiului; alianța dintre germani și Imperiu avea să le aducă multe beneficii triburilor de dincolo de Rhenus, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu privirea tot amfiteatrul, fără grabă, apoi îngenunche, își duse brațul stâng la spate și întinse mâna dreaptă cu degetul mare în față și celelalte în jos, spre infern. — Ce faci? gemu Valerius. Își cere moartea! exclamă grăsanul, agitat. E isteț Salix al tău... Cumpără publicul cu un gest curajos... Nu oricine e în stare să-și ceară moartea. Missus, missus! urla mulțimea. Valerius striga laolaltă cu ceilalți. Missus, missus! Salix era salvat. Mulțimea îi cruțase viața. Valerius continuă să strige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fie predat fratelui său. Îl las liber. Cu un gest, Antonius îi opri pe soldații care se pregăteau să-l elibereze pe medic. Aceștia i se supuseră din nou. Apoi legatul se întoarse spre Vitellius. — Ce dorești în schimb? — Ești isteț, legatule. În schimb, vreau să te aliezi cu mine împotriva lui Otho. Vreau ca tu și toată Illiria să fiți de partea mea. Le făcu un semn soldaților. — Dați-i drumul. Nu. La ordinul lui Antonius, soldații se grăbiră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
jocurile grecești nu văd niște bărbați prinși într-o luptă inutilă, fără arme. Văd entitățile spirituale, sau divine, care le îngăduie atleților să depună un efort supraomenesc... Văd un fel de inițiere ce întărește sufletul, nu trupul. Am dreptate? Ești isteț, recunoscu Proculus îmbufnat. Se ridică. Nu se poate discuta cu tine, adăugă, aranjându-și curelușa unei sandale. Voiam să-ți mai amintesc - zise, ridicând un deget osos - că noi, grecii, în ciuda discordiilor dintre poleis, de la Athenae la Sparta, de la Thebae la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
face bine să-ți atragi bunăvoința altor oameni. Te referi la Vespasianus? Sau, poate, la cineva care se află nu foarte departe... la Antonius Primus? Manteus împinse farfuria din fața lui, oftând. — Hai să terminăm. Nu pot s-o fac pe istețul cu tine. Mi-e teamă de tine, pentru că știi să citești în astre și vezi ceea ce eu nu pot să văd. Spune-mi de ce ai venit. După cum știi, gladiatorul pe care ai fost obligat să-l cumperi de la Vitellius e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
toate, zise plin de invidie. Pe toate. — Știu și că Vitellius ți-a dat mulți sesterți ca să-l aibă pe Valerius. Tu l-ai cumpărat cu bani puțini, iar acum i-l vinzi înapoi pentru o sumă enormă. Ești foarte isteț, adăugă ironic. Manteus intră repede în încăpere și îl apucă pe Proculus de braț, cu un aer rugător. — Spune-mi care va fi destinul meu. Te implor! Proculus privi mâna lanistului, care îi strângea brațul. — Nu mă atinge! Manteus se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
primul jeg adevărat care mi-a ieșit în cale. Mașina s-a oprit din nou. Tipul s-a săltat pe scaunul lui și s-a întors încet spre mine. Figura îi era mult mai scârboasă, mai savuroasă, cu mult mai isteață decât am fost eu înclinat să cred la început că poate fi - cu trăsături hotărâte și un aer de fetișcană, cu ochii strălucitori și buzele trădând afectarea, de parcă era vorba de o altă față, fața cea adevărată ascunsă în spatele măștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu mai sunt creolele languroase care își pierdeau vremea prin budoare mâncând bomboane de ciocolată toată ziua, lingându-și buzele și torcând, cu mustățile împroșcate de spermă și frișca. Nu, ele au cap de afacerist pe umeri de afacerist, sunt istețe și cu sexappeal, bronzate și proaspete, chiar dacă nu mai arată nici ele ca niște puștoaice. Selina când le iubește, când le urăște, așa cum face și cu Helle. O dată mi-a povestit, cu un glas plin de ură și dispreț, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]