1,396 matches
-
fi suportabilă. Așadar, cea dintâi constatare pe care o avansăm este că principiile, definirea și metodologia istoriei relațiilor internaționale, ca un compartiment distinct și supraaglomerat al istoriografiei, derivă din statutul acesteia din urmă. În al doilea rând, în pofida progreselor gândirii istoriografice, aproape că nu apare „nimic nou sub soare”, școlile de astăzi patronate de Clio sporind doar, prin mijloacele superioare ale timpului prezent, zestrea temeinică și bogată a trecutului. Spre o istorie totală aspira N. Iorga, o cultiva în felul său
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de rol revoluționar, încât importanța Revoluției și a Imperiului a devenit minoră, de vreme ce n-au făcut decât să dea gir unei mai vechi direcții în istorie. Noutatea conceptuală în studiul actual al istoriei relațiilor internaționale își are resorturile în gândirea istoriografică de la începutul acestui secol. Atunci s-a petrecut o veritabilă răzvrătire împotriva „istoriei tradiționale”. Progresele spectaculoase ale științei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea explică atenția cu totul deosebită pe care istoricii o acordă metodei. Cum foarte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cel scurt. Se pare - conchide istoricul mai sus menționat - că e ceva necesar și că, în termeni militari, aceasta înseamnă a „întări pozițiile câștigate”. După cum se vede, am urmărit într-o manieră simplificatoare un singur fir al prefacerilor în gândirea istoriografică, omițând deliberat alte curente foarte interesante (de pildă, cel american, al ariilor culturale) dintr-un motiv simplu și precumpănitor: acel fir coincide până la o deplină asimilare a modificărilor care s-au produs în conceperea istoriei relațiilor internaționale ca materie de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fenomenele adjuvante. Probele ne stau la îndemână: mișcarea „din adâncuri” a pus capăt la 1821 unui regim confecționat de sus, de „Înaltul devlet”. AIIAI, tom XXIII/l, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986, pp. 263-270. II.1.3. O CONTROVERSĂ ISTORIOGRAFICĂ NEÎNCHISĂ: DECLANȘAREA CRIZEI („PROBLEMEI”, „CHESTIUNII”) ORIENTALE Așa numita „chestiune orientală” („problemă orientală” sau „criză orientală”) este, după cum se știe, un fenomen istoric de mare complexitate, controversat și astăzi în multe din aspectele sau fațetele sale. Controversa încetează însă numai când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deosebire, în cea a istoriei naționale a popoarelor direct implicate. Așa se și explică bogăția și varietatea literaturii care i-a fost consacrată, o literatură publicată în cele mai diverse limbi și de reprezentanții celor mai diverse școli și curente istoriografice, politologice, publicistice etc. Și cum putea fi altfel, de vreme ce interesului pur științific i s-a asociat până la confundare cel politic, întotdeauna treaz, viu, penetrant și cu urmări fundamentale și durată istorică. Privim, asemenea majorității istoricilor „în temă”, chestiunea orientală ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este vorba de reculul puterii otomane, dezagregarea și apoi dispariția Imperiului, și de lupta popoarelor pentru făurirea statelor naționale și nu de zăgăzuirea avalanșei osmanlâilor. De loc întâmplător apare faptul că noțiunile de chestiune și problemă sunt sinonime în accepțiune istoriografică cu noțiunea de criză orientală, aplicată îndelungatei perioade de regresiune dramatică a Imperiului Otoman care, firește, nu poate fi extinsă și asupra epocii de avânt și ofensivă a otomanilor. Unii istorici văd în termenul de chestiune orientală o denumire comună
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
germană. A fost demonstrată și acceptată ideea că chestiunea română coincide în timp cu lupta românilor pentru emancipare națională. Desigur că termenul de chestiune orientală poate fi folosit într-un înțeles comun, general. Dar, în înțelesul lui modern, strict determinat istoriografic, el nu poate fi aplicat perioadei de ascensiune a Puterii otomane și nici începutului decăderii ei, ci în cea a declanșării procesului descompunerii. Așadar, începuturile chestiunii orientale în sensul modern și strict al noțiunii pot fi plasate în perioada fixării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o înfățișare a ipotezelor relative la începuturile chestiunii orientale. Fără să ne propunem o inventariere a lor, vom încerca doar să ilustrăm diversitatea punctelor de vedere și întinderea controverselor. În această privință, arareori se poate vorbi de școli sau curente istoriografice întemeiate pe concepții clare, ci, dimpotrivă, mai degrabă despre păreri personale ale oamenilor de stat, istoricilor, publiciștilor etc. rezultate în propria lor experiență de viață ori științifică, influențată de formația lor filosofică și de crezurile sau înclinările politice. 1. Istoricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Constantinopolului nu poate fi socotită ca un moment istoric real crucial, de vreme ce capitala rămăsese un ultim bastion al unui imperiu (Bizantin) deja adus la totală neputință și, în fapt, cucerit. Se năruia nu o forță, ci un simbol, ceea ce demonstrația istoriografică trebuie să ia în considerare, adică să facă deosebirea între faptele istorice reale și cele simbolice. S-a răspândit o imensă literatură, cu deosebire publicistică, care, aliniindu-se afirmației lui Albert Sorel, că de când sunt turci în Europa e și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cronologică a începuturilor chestiunii orientale trebuie căutate, îndeosebi, în lipsa unei acceptări indubitabile a definiției chestiunii orientale, a ignorării uneia sau alteia din cele două aspecte fundamentale la care ne-am referit în paginile precedente. Așa se explică foarte variatele opinii istoriografice: de la cea mai largă accepțiune a formulei, a definiției, care plasa începutul, existența problemei orientale, încă în antichitate, odată cu războaiele dintre greci și perși, sau cu extinderea dominației romane în sud-estul Europei și pe coasta de vest a Asiei, dominație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și acest manual al chestiunii orientale. Este de observat că cele două aspecte fundamentale ale chestiunii orientale (lupta popoarelor și implicațiile marilor puteri) sunt prezentate foarte limpede, nu rupte una de alta, ci ca un tot. Desfășurarea evenimentelor și cercetările istoriografice au arătat însă că Jacques Ancel a înclinat printr-o exagerare în stabilirea începuturilor chestiunii orientale, fie și în înțelesul cel mai modern pe care l-am acorda termenului. De exemplu, nu se poate susține că puterile europene și-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII-lea trebuie considerate ca un moment de răscruce în istoria estului, sud-estului continental și, în parte, a celui central. Considerațiile converg și către ideea, la care noi ne-am raliat, că începuturile chestiunii orientale în înțelesul ei strict definit, istoriografic modern, se plasează în acea epocă. Nu credem că trebuie să se dea întâietate opiniilor generale, izvorâte din preocupări istoriografice de mare întindere tematică și cronologică, față de concluziile la care au ajuns cercetătorii de strictă specialitate, care au aprofundat temeinic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Considerațiile converg și către ideea, la care noi ne-am raliat, că începuturile chestiunii orientale în înțelesul ei strict definit, istoriografic modern, se plasează în acea epocă. Nu credem că trebuie să se dea întâietate opiniilor generale, izvorâte din preocupări istoriografice de mare întindere tematică și cronologică, față de concluziile la care au ajuns cercetătorii de strictă specialitate, care au aprofundat temeinic istoria sud-estului european. Iată, de pildă, un studiu foarte amănunțit închinat lui Alexandru Mavrocordat, fost timp de 32 de ani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în considerare existența unei chestiuni orientale înainte ca Rusia să devină o putere europeană și Austria o putere balcanică. Nu este întâmplător, după cum am mai spus, ca înseși noțiunile de problemă, chestiune și criză orientală apar în limbajul politic și istoriografic în perioada când a devenit vizibil procesul decăderii Imperiului Otoman, a cărui soartă depindea în cea mai mare măsură de lupta popoarelor subjugate pentru emancipare și de desfășurarea contradicțiilor între marile Puteri, care urmăreau să impună hegemonia în zona geografică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dominația Rusiei și că supunerea și jurămintele de credință față de țarină nu aveau un caracter național, ci creștinesc. Zinkeisen vorbea despre protecție și omagiu, iar E. I. Drujinina de adăugirea (prisovokuplenie) teritoriului Principatelor la acel al Rusiei. Și probele inadvertențelor istoriografice ar putea continua până la zi. Înainte de a intra în miezul chestiunii, câteva precizări preliminare. Se cunoaște că grupările boierești antiotomane se adresau nu numai Rusiei, ci și Austriei și că, am adăuga noi, în acei ani, când Rusia era unica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
7. ANUL 1859 ÎN ISTORIA RAPORTURILOR POLITICE INTERNAȚIONALE ALE ȚĂRILOR ROMÂNE 1. Ca temă de cercetare, înfăptuirea unirii Principatelor, circumscrisă momentului 1859 sub aspectul raporturilor politice internaționale (și nu numai), pare superfluă dacă o raportăm la volumul impresionant al producției istoriografice care i-a fost consacrată. Într-adevăr, se poate spune că istoricul descoperă cu greu un profil, fie și minor, al problematicii fără să evite întâlnirea cu ceea ce deja căzuse în raza privirii mai mult sau mai puțin vigilentă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
petrecut în Principatele Române, ceea ce completează șirul datelor virtual înzestrate să dea gir importanței anului 1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale, ci exprimă lapidar o convingere istoriografică astăzi generalizată, după ce oamenii politici ai epocii și publiciștii au emis doar previziuni și „opiniuni” nu întotdeauna, ce-i drept, conjuncturale. Dacă înșiși adversarii Unirii și-au dat seama de consecințele internaționale ale actului săvârșit de români, puțini au fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a doua mână între sursele documentare. Doi corespondenți de presă pot înfățișa evenimentele, ca martori oculari, în modalități nu numai diferite ca stil și metodă, ci contradictorii în esență. Totuși, relevațiile lor sunt indispensabile istoricului și se înculcă în demonstrația istoriografică în măsura în care cercetătorul științific a detectat mobilurile și interesele care îi diferențiază. Recunoaștem că insistența noastră ar fi jenantă pentru cititorul avizat, dacă am nesocoti șocul pe care ni-l provoacă adeseori selecția aparent arbitrară, dar, în realitate, premeditată, a istoricului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au câștigat ?. Sper ca cititorul să nu ne învinovățească de neștiința evaluării diferenței între declarațiile (mărturiile) unui împuternicit de stat (P. Kiselev) și cele ale publicistului. Ne interesează însă fluxul de idei și, indiferent de „rangul oficial” al promotorilor, experiența istoriografică ne-a convins cât de mult „fură sau mint” trimișii acreditați ai statelor, inspirându-se din „producția” publicistică. Influența acesteia din urmă este covârșitoare. Mult mai târziu, Albéric Cahuet avea să consemneze ceea ce mulți istorici și-au însușit și transmis
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
I. Cuza. Desigur, compromisurile diplomației au oferit românilor itinerarii profitabile cauzei lor și subterfugii la care erau constrânși să recurgă din pricina statutului lor. Explicația succesului nu se cuvine însă redusă la divergențele între puterile garante, ci să se supună raționamentelor istoriografice și contradicțiilor dintre rezultatele hibride ale negocierilor garanților, stării de fapt și doleanțelor unanime ale românilor. În această din urmă privință, în pofida deosebirilor de păreri între Puterile garante, ele au descoperit un teren comun de acomodare pro forma, care însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoricul nu va disprețui considerațiile de mai sus, ce-i drept, la îndemâna oricui, îi va atribui domnitorului român o prețuire suplimentară, cu totul justificabilă. AIIAI, tom XXVI/1, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1989, pp.1-14. III. PROFILURI ȘI ABORDĂRI ISTORIOGRAFICE III.1. ISTORICUL NICOLAE BĂLCESCU Atunci când, în 1855, Manolachi Drăghici, ultimul cronicar moldovean, publica la Iași Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, societatea vremii a reacționat cu destulă încetineală și fără entuziasm. Fenomenul este pe deplin explicabil, dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Andrei Oțetea o siluetă puternic individualizată. El a preparat (cum au făcut-o numeroși români) și a promovat (cum au făcut-o puțini) doctoratul în litere la Paris (1926), și-a format o concepție proprie pe temeiurile unei largi viziuni istoriografice generale, care i-au îngăduit să așeze fenomenele istorice, fie ele și locale, într-o proiecție universală, fără să lezeze simțul măsurii și al proporțiilor. Poate că raționalismul școlii franceze pe care a frecventat-o l-a îndemnat să se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gustului „ardeleanului dârz și încăpățânat”, puțin înclinat spre speculații abstracte. Socotim relevant, pentru caracterul omului, faptul că, în plină perioadă de estompare și reprehensiune a materialismului, Andrei Oțetea a publicat (1938) un articol prin care explica și motiva concepția sa istoriografică materialistă. Mai presus de toate, admiram la el rigoarea și claritatea demonstrației, stilul ce pare dictat de grija pentru o îndefectabilă proprietate a termenilor. Din acest punct de vedere, studiul său Contribution à la question d'Orient, București, 1930, m-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căror imensă, zdrobitoare greutate nu o simțim, dar fără de care nu putem trăi: aerul și istoria”, adăugând însă relevant că e o observație prea adevărată, din care trebuie să deducem nu numai inerența istoriei în raport cu specia umană, dar și imperativul istoriografic de a face din ea un «aer» respirabil, tonifiant, dinamogen. De aceea, Alexandru Zub dorește în istoriografie o mișcare asemănătoare celei ecologice, prin care umanitatea țintește să-și asigure salubritatea mediului ambiant, o istoriografie în care să funcționeze ca normă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care și le pune Alexandru Zub, odată cu alți predecesori și contemporani: cunoaștere-neputință, adevăr-militantism, istoria ca interogație (istoria problematizantă), dialogul istoricului cu durata, istoria globală și criteriile istoricului, istoria și reflecția permanentă la nivel individual și colectiv, istoria și carențele istoriografice etc. Într-un cuvânt, istoria înțeleasă ca un segment al științelor umane, „silită să intre în dialog cu tot ce ține, lato sensu, de sfera antropologiei”. Răspunsurile pe care Alexandru Zub le dă interogațiilor istoriografice sunt consecințe logice ale investigațiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]