1,082 matches
-
unei minciuni nevinovate. Iată de ce nu trebuie să mințim niciodată, oricât de mică sau neînsemnată ar fi minciuna. Iată de ce Dumnezeu ne poruncește fiecăruia: Să nu minți ăPorunca IX-a, din Decalog). 97. Rugăciunea pentru altul Într-o zi, îmi istorisea un prieten, mă aflam în vizită la o familie. O femeie cu privirea blajină povestea celor din jur că ocunoștință de-a ei are o fetiță bolnavă; suferința ei este ascunsă și nici un doctor nu i-o poate afla. Fetița
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pământ. Pacea cu Dumnezeu, cu semenii mei și cu mine însumi. După scurt timp, călugărul a plecat la Domnul, învăluit de o tainică pace; pace pe care numai Domnul și Mântuitorul lumii o poate da. 102. Păcatul și durerea Se istorisește că, pe vremea păgânătății, într-o zi au venit înaintea Zeului cel Mare, Păcatul și Durerea, care se certau necontenit. Zeul le porunci să se potolească, dar nu-l ascultară. Atunci Zeul porunci unui slujitor să aducă un lanț greu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pentru vie". Află că s-a născut în ziua "celor ce au să trăiască trai de bordei" și nu a celor care să trăiască în curțile împărătești. "De asta n-avea noroc". Se întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat "o treabă de făcut pe la țarcul oilor". Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea îl învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită ("nu știu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
urnească de pe cuptor, suspină, sărmana, că i s-a uscat toamna-n spate, și mai mult plânge decât cântă: În ia-sară-i lăsat de sec / Mă duuuc, maică, să mă-nec, / Unde-a fi balta uscată! / c-am rămas nemăritată..." Naratorul istorisește o poveste din satul lui despre "o fată tomnatecă, nemăritată, și poate și știrbă... ca fără noroc ce era", care ajunge să dea de mâncare doar la curci, pentru că la găini, cocoși, rațe, gâște nu mai dă nimic, i se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
literare” în 1874, continuând să publice aici până în 1881. În lirica de dragoste el versifică incolor, folosind imagini banale, de un pesimism factice. Tot în revista junimistă semnează și Păsurile unui american în România (1879-1880), încercare de roman social care istorisește pățaniile unui nord-american, J. Blackwurst, în Iași. Intriga e doar un pretext pentru o satiră acerbă, de pe pozițiile junimismului, îndreptată împotriva a tot ceea ce considera ca aparținând unei civilizații de import, insuficient asimilată. Satira se extinde asupra întregii societăți românești
XENOPOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
sau zăpada. Mai e apoi nevoia de a fi împreună în fața unui spectacol. Există ceva care v-a atras atenția astăzi și care ar putea deveni film? Eu devin sensibil la ceea ce depășește anecdoticul și ajunge universal. Modul de a istorisi o poveste de iubire face ca ea să rămână o anecdotă sau să devină Romeo și Julieta. Numai artistul e capabil de o asemenea transformare. Grupul MK2, fondat în 1967 de Marin Karmitz, este, pentru industria cinematografică a Franței, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
va îndemna la comentarii despre perspectiva de evaluare și prezentare a substratului nontextual... Narațiunea, ascultînd de Aristotel care stabilea prioritatea intrigii (întîmplărilor) asupra personajului, dă de înțeles că istoria primează asupra istorisirii - dacă nu am avea istorie, ce am mai istorisi? - dar ierarhia aceasta nu funcționează implacabil, regula împunînd mai degrabă, îndeosebi în narațiunea canonică, o inversiune a raportului, în sensul că evenimentul nu mai este prezentat ca un dat, ci ca un produs al unor forțe discursive (Culler.1981:172
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
constantă, ci suferă variații pe care numai un calcul riguros și o observație atentă le puteau preciza. În același articol, N. Gaiu scoate în relief și strădania lui Haret de a așeza învățământul pe baze democratice”... Dragă Alecule, Mi-a istorisit Domnul profesor Cucu în câteva cuvinte despre revederea de astă toamnă ( de la Centenarul Școlii normale Bârlad 1970, adăuga primitorul printre rândurile scrise pe o vedere de către Stan Mohonea căruia îi aduna 4 scrisori și 11 felicitări) și mi-a spus
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
maeștri în teologie Petricca și Frascella din Constantinopol, cereau permisiunea să se întoarcă în Italia pentru a putea pleca într-o altă Misiune pentru că, în Orient, din cauza războaielor și a schimbării continue a domnitorilor, izbândeau prea puțin; și pentru a istorisi în viu grai situația Misiunii noastre. Cu toate acestea au rămas pe loc până în primăvara anului 1634; apoi, văzând că ceilalți doi însoțitori se reîntoarseră în aprilie din Moldova din cauza veștilor grele de război, decid să plece. Mai întâi a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
îngrijească de biserici, ba chiar au fost implorați de creștinii vremii prin Domnul de Césy, ambasador pe lângă Poarta Otomană al M[aiestății] Sale Preac[rești]ne (franceze n.n.), și nu pentru că i-ar fi spus anumite capete încoronate, după cum ne istorisesc catolicii lor de la țară, ci din cauza unui scandal, după cum ne spun altundeva atât ei cât și țăranii lor despre un oarecare frate Andrea Dalmatino, care falsifica sigiliile Apostolice făcându-se Episcop și Arhiepiscop după bunul său plac; și despre un
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
mișca și nimeni n-o auzi vreodată vorbind, dar soțul ei știa din visele lui atît că ea i se adresa, cît și ce îi spunea. Indienii tsimshian (cărora indienii tlingit, admiratori ai talentelor lor artistice, le făceau adesea comenzi) istorisesc altfel povestea statuii din lemn. Văduvul sculptează cu mîna lui o statuie a răpo satei. Se poartă cu ea ca și cum ar fi vie, se preface că discută cu dînsa, inventînd întrebările și răspunsurile. Într-o zi, două surori se strecoară
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un caz, suportată în mod pasiv în celălalt. Totuși, lucrurile nu sînt chiar atît de simple (și rareori sînt astfel atunci cînd comparăm miturile). Deși mitul lui Narcis invocă tema nostalgiei, tema neînțelegerii este și ea prezentă. Să vedem cum istorisește Ovidiu, în cartea a treia a Metamorfozelor, povestea lui Echo și a lui Narcis. Îndrăgostită nebunește, nimfa îl urmează pe Narcis în adîncul codrilor. Este însă incapabilă să ia inițiativa, căci Junona, ca să o pedepsească pentru că încercase să o distragă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 349. 2. O casă de piatră, dar cam strâmbă... și destinul ei Casa de la Ipotești a intrat și ea în legendă, ca aproape tot ce a atins Eminescu. Pentru ca labirintica ei poveste să poată fi istorisită, este necesară o incursiune care să releve date și fapte, în directă legătură cu ceea ce îndeobște se consideră că a fost casa copilăriei poetului. Așadar, la 12 mai 1841, prin decret domnesc, purtând iscălitura lui Mihail Gr. Sturza, i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
înainte? îl întrebă Sturza. Și atâta a fost audiența... Se vede că au fost unii, cari după ce i-a boierit, se tăvăleau prin cârciume și necinsteau boieria și vorbele lui Mihail Sturza erau un fel de morală. Când ne-a istorisit-o tata, s-a pus Mihai pe un râs, de nu-l mai puteam opri2. Gheorghe Eminovici n-a băut niciodată, dar se vede limpede că prinsese gust la boierie și voia să se poarte ca atare. Pe 20 iulie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Cartea, însumând peste 700 de pagini, a apărut la Princeps Edit, pare-se, fără vreun sprijin material din partea statului. Cu atât mai mult de apreciat gestul editorilor! Împlinindu-se trei decenii de la răsăritul "Stelei de vineri", a venit timpul să istorisim și povestea acelei apariții-eveniment. Poetul de la Chișinău știe că n-a fost simplu, nici lesne, drept pentru care declară, în prefață, că "până la capătul vieții voi fi recunoscător moral (...) celor care, ca editori, avuseseră curajul să mă editeze". Probabil că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-o din America. Mi-a trimis-o dl Florentin Smarandache, iar pe autocolantul tipărit negru pe auriu este înscrisă adresa unei Universități din lumea nouă. Ceea ce înseamnă că, până la urmă, olteanul a izbutit. Am primit, apoi, alte două cărți ce istorisesc epopeea inserției în lumea nouă. Amară experiență! C artea de față era să piară înainte de a se naște: mi s-a virusat computerul. L-am tăbârcit în brațe, așa cum am dus pisica la veterinar. Specialistul (voce gravă la telefon, fețișoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un om al pădurii în sensul înalt al cuvântului și, probabil, se simte mai în largul lui în râpile de la Dârmoxa decât în solemnitatea austeră a bibliotecii. (Nu-i un reproș: și subsemnatul a încercat, și mai încearcă, trăiri asemănătoare.) Istorisește cu ingenuitate și aici e aici! nu-i vânător până la capăt, fiindcă nu știe (și nu-și propune) să... mintă. Ba, câte odată, se așază cu bună știință și fără vestă de protecție în bătaia Codului Penal, implicându-se în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ceas. Dar se vede treaba că avea fălcile încleștate, că nu l-a lăsat Dumnezeu să urce în cerdac și să zgrepțăne cu ghearele ușa noastră. S-a dus cum a venit și ne-a lăsat în pace... Bunica îmi istorisea și ea tot felul de întâmplări despre lupi. Îmi spunea că Cel de Sus îi trimitea uneori în sat, la anumite case, să pedepsească pe câte unul care-a făcut o nelegiuire, să plinească un județ, or să-l avertizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se sărutau ca frații, când puricele se potcovea cu nouăzeci și nouă de livre de fier și sărea-n înaltul cerului de ne-aducea povești, când se iscălea musca pe perete: mai mincinos e cine nu crede.” Ar trebui să istorisesc și eu miturile mediteraneene în acest fel. Să le umanizez. Mormântul lui Dionysos La Delphi mi-au arătat mormântul lui Dionysos. Mitul povestește că acesta, fiu al Persefonei, numit Zagreus, a fost sfârtecat și înghițit, încă de copil, de către Titani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
știe totul despre mine. Ucenicie Bătrânii, atunci când se lasă seara, sunt obișnuiți să se așeze în fața pragului și să povestească întâmplări vechi, ieșite din comun. De când le înțeleg limba, pot să-mi îngădui și eu plăcerea de a-i asculta. Istorisesc fapte mitice, folosind un ton ritmat în versuri scurte, trohaice, care se contopesc într-un sistem de rime împerecheate. Reușesc să concretizeze admirabil până și conceptele cele mai abstracte. Acum știu că greșeam când socoteam că alegerea pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
prins primprejur cu-o avidă ureche, și veștile mi-au ținut loc de ochi”). Mereu am fost unul care trage cu urechea în stânga și-n dreapta ca să povestească întâmplările verosimile. Aici, din păcate, nu găsesc pe nimeni care să-mi istorisească fapte demne de a fi puse în poezie. Îmi dau seama că scrisul meu comunică numai un început de plictiseală, de repetare perpetuă. Vâna poetică a secat și descrie întruna același peisaj, în care nu se petrece niciodată nimic nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
p.26. 718 La intrare sub boltă care duce spre curtea interioară se află cei doi generali ai cerului din mitologia budistă: Hi (care se Încruntă) și Ha (care râde). O stelă vorbește de implicarea templului În lupta de independență, istorisind cu hieroglife isprăvile lui So San The, care În 1592, a ridicat la luptă bonzii de aici, și din mai multe temple (5000) Împotriva invaziei japoneze. 719 Larousse. Istoria artei, p. 1099; vezi și H.Rousset, Arts de la Corăe, Office
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
UPS (cu sosire În 3-5 zile, conform specificației lui Tom), cu numărul UPS de identificare 1Z13WA374253514697. În data de 19 aprilie, la ora 6.41 seara, sistemul lui Tom a sosit În Bethesda, Maryland, unde s-a semnat de primire“. Istorisindu-vă povestea laptopului meu, vă spun de fapt o poveste mai cuprinzătoare, despre geopolitica lumii plate. Pe lângă forțele menționate În capitolele anterioare, forțe care Încă țin În loc aplatizarea lumii sau chiar ar putea inversa procesul, trebuie să adăugăm și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la première. Numele ei era Mary Hartley Smith. Cât de repede și de ușor l-am scris. Și totuși inima îmi bate să-mi spargă pieptul. O, Dumnezeule! Mary Hartley Smith. Deci acesta este începutul poveștii. Dar, realmente, nu pot istorisi povestea. Voi așterne doar câteva note, și poate că niciodată nu voi povesti totul. Sau poate că este într-adevăr de nepovestit, din moment ce nu-i țesută din “întâmplări“, ci numai din simțiri, simțirile unui copil, ale unui adolescent, ale unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vrea, că iubește pe un altul. Este un argument împotriva căruia nimeni nu poate lupta“. Firește, într-un anumit sens „mi-am revenit“. Am muncit. Am întâlnit-o pe Clement Makin și am lăsat-o să mă răpească. I-am istorisit, cred, întreaga poveste, curând după ce am cunoscut-o. Părinților mei nu le-am spus nimic și cred că nici n-au aflat vreodată. Erau oameni atât de simpli și de nebănuitori, și-apoi nu se vedeau niciodată cu nimeni. Clement
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]