3,582 matches
-
congruență opinională nu s-a făcut puternic simțită și din cauzaordinii inverse a scalelor), tendința spre consistență în răspunsuri funcționează, dar că efectul ei depinde de o serie de alți factori, cum ar fi ordinea întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor etc. Probabil însă că nu funcționează în măsura în care este subliniată în literatura de specialitate. Ar fi de notat în acest sens că teoria consistenței cognitive, cu diversele ei variante (teoria sistemului de atitudini echilibrat, teoria congruenței, teoria disonanței cognitive), a fost
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
calității fiecărei anchete, chestiune asupra căreia vom reveni. a. În mai multe contexte de până acum, am subliniat contribuția decisivă a folosirii experților. Ca o intervenție specifică în asigurarea calității, se apelează la ei pentru a estima în detaliu fiecare item al chestionarului, precum și construcția lui de ansamblu. Astfel, ceea ce se numește revizuirea de către experți în faza de pretestare cunoaște două forme principale: nestructurată, liberă (desktop pretests), în care specialiștii în probleme de metodologie, dar și în conținutul temei de cercetat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un volum dat, pentru orice item. Sau, invers, pentru a asigura eșantionului o aceeașireprezentativitate, pentru fiecare întrebare dintr-un chestionar, este practic nevoie de eșantioane de mărimi diferite, specifice fiecărei întrebări. Nici dacă întrebările sunt identice după forma de răspuns (de pildă, de tipul Da/ Nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
consistenței modelului propus a priori se pot folosi mai multe genuri de proceduri statistice, dar cea mai frecventă este, probabil, analiza factorială. În orice caz, aceste metode se bazează, de regulă, pe analiza matricei coeficienților de corelație între perechile de itemi,cerința fundamentală fiind aceea de a găsi corelații intradimensionale mai puternice decât cele interdimensionale. Oricum s-ar proceda, este limpede că un concept odată operaționalizat, odată specificate și urmărite anumite dimensiuni ale sale, rezultatele anchetei empirice vor descrie numai aspectele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de verificare menționate, nu permite descoperirea unui număr prea mare de inadvertențe și contradicții logice între răspunsuri. Cea mai mare parte a acestor cazuri se descoperă după ce datele au fost introduse în calculator și se construiesc tabelele de legătură între itemii chestionarului. De asemenea, tot prin programele de calculator se pot face unele verificări chiar în momentul introducerii datelor, îndeosebi pentru a descoperi codurile ce ies din intervalul prestabilit, dar și pentru altfel de erori. Uniformitatea. Pentru unele întrebări din chestionar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
analizele ulterioare anumiteîntrebări la care răspunsurile nu au o dispersie suficient de mare pentru a prezenta interes. Firește, informația că există consens în răspunsul la o întrebare are în sine o valoare pentru descrierea stării de fapt, însă astfel de itemi nu au nici o relevanță în alte analize, indiferent dacă ei sunt priviți în postura de variabile cauzale sau de variabile-efect. Un factor poate să-l influențeze pe un altul numai dacă el conferă indivizilor o anumită variabilitate; de asemenea, problema
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1978) pe această problemă a apărut într-un caiet documentar. Scale complexe și indici agregați. Folosim aici expresia scale complexe pentru a distinge situațiile în care se ajunge la oclasificare ierarhică prin folosirea și combinarea scalelor simple ale mai multor itemi (întrebări din chestionar). Problema vine imediat în continuarea celei de mai sus, singura trăsătură de diferențiere fiind aceea că dacă acolo accentul cădea pe construirea unor tipuri cu profil distinct, pe cât posibil într-un număr foarte mic, aici, din combinarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
punct neutru (zero), specific celor ce nu au o atitudine cristalizată. Subliniem, împreună cu Moser (1967, p. 337), supoziția unidimensionalității atitudinii, căci întreaga construcție a scalelor pornește de la această ipoteză, iar tot mecanismul ulterior lucrează în ideea de a integra fiecare item (întrebare) în acest spațiu unidimensional. Construcția scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face abia în faza finală, ținând seama de „comportamentul” subiecților în raport cu itemii preconizați a fi sintetizați pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ideea de a integra fiecare item (întrebare) în acest spațiu unidimensional. Construcția scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face abia în faza finală, ținând seama de „comportamentul” subiecților în raport cu itemii preconizați a fi sintetizați pentru obținerea scalei. Astfel, în construcția unor scale se introduc numai acei itemi care manifestă o corelație suficient de ridicată cu indicele general (cerință derivată din cea de unidimensionalitate) și/sau cei care, dimpotrivă, nu manifestă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face abia în faza finală, ținând seama de „comportamentul” subiecților în raport cu itemii preconizați a fi sintetizați pentru obținerea scalei. Astfel, în construcția unor scale se introduc numai acei itemi care manifestă o corelație suficient de ridicată cu indicele general (cerință derivată din cea de unidimensionalitate) și/sau cei care, dimpotrivă, nu manifestă o corelație foarte ridicată cu un alt (alți) indicator(i) (prezența unui astfel de indicator fiind superfluă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ridicată cu indicele general (cerință derivată din cea de unidimensionalitate) și/sau cei care, dimpotrivă, nu manifestă o corelație foarte ridicată cu un alt (alți) indicator(i) (prezența unui astfel de indicator fiind superfluă); de asemenea, sunt reținuți doar acei itemi care prezintă o dispersie a indivizilor suficient de ridicată în jurul valorii centrale (media sau mediana). Asemănător scorurilor finale din scalele de atitudine se calculează și alți indici complecși, al căror câmp de referință este cu totul altul decât cel atitudinal
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vieții, comportamentelor și atitudinilor oamenilor. Am dat acest din urmă exemplu pentru că el se leagă de cele discutate în privința operaționalizării conceptelor. Mai exact, e vorba de faptul că aici apare problema condensării într-un singur indice a unei mulțimi de itemi care privesc și dau seamă de mai multe dimensiuni ale unui concept. Acest fapt își pune amprenta pe întreaga logică a construcției indicelui și deci a prelucrării informației pentru a ajunge la valorile individuale. Într-adevăr, aici nu vom mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
concept. Acest fapt își pune amprenta pe întreaga logică a construcției indicelui și deci a prelucrării informației pentru a ajunge la valorile individuale. Într-adevăr, aici nu vom mai lua în considerare restricțiile pomenite în legătură cu valorile coeficienților de corelație, pentru că itemii nu sunt priviți ca expresii ale unui același factor latent, eventualele diferențe dintre ei datorându-se doar „impreciziei”acestei exprimări. Apoi, pentru a îngloba în unul și același indice valori ce vizează aspecte foarte îndepărtate, a căror importanță în rezultatul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
analiza factorială. Metoda a fost inventată, în prima parte a secolului, în câmpul cercetărilor psihologice, însă ea și-a găsit curând aplicații și în alte domenii. Ideea principală de la care se pleacă este aceea că în spatele unui set mare de itemi se găsește un număr mic de factori care, lăsând la o parte erorile și anumite elemente specifice fiecărui individ, dau seamă de „comportamentul” indivizilor în raport cu toți itemii. La limită, adică exact în ipoteza de la care au pornit încercările ce au
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
principală de la care se pleacă este aceea că în spatele unui set mare de itemi se găsește un număr mic de factori care, lăsând la o parte erorile și anumite elemente specifice fiecărui individ, dau seamă de „comportamentul” indivizilor în raport cu toți itemii. La limită, adică exact în ipoteza de la care au pornit încercările ce au condus la analiza factorială, când setul de itemi este foarte omogen, putem presupune că un singur factor stă în spatele tuturor itemilor: de pildă, „inteligența”, pe baza căreia
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care, lăsând la o parte erorile și anumite elemente specifice fiecărui individ, dau seamă de „comportamentul” indivizilor în raport cu toți itemii. La limită, adică exact în ipoteza de la care au pornit încercările ce au condus la analiza factorială, când setul de itemi este foarte omogen, putem presupune că un singur factor stă în spatele tuturor itemilor: de pildă, „inteligența”, pe baza căreia se obțin, între anumite limite, scorurile la un set de probe, care formează itemii respectivi. Firește că puține sunt cazurile când
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
seamă de „comportamentul” indivizilor în raport cu toți itemii. La limită, adică exact în ipoteza de la care au pornit încercările ce au condus la analiza factorială, când setul de itemi este foarte omogen, putem presupune că un singur factor stă în spatele tuturor itemilor: de pildă, „inteligența”, pe baza căreia se obțin, între anumite limite, scorurile la un set de probe, care formează itemii respectivi. Firește că puține sunt cazurile când este posibilă determinarea unui astfel de factor unic, majoritatea situațiilor concrete ducând la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
condus la analiza factorială, când setul de itemi este foarte omogen, putem presupune că un singur factor stă în spatele tuturor itemilor: de pildă, „inteligența”, pe baza căreia se obțin, între anumite limite, scorurile la un set de probe, care formează itemii respectivi. Firește că puține sunt cazurile când este posibilă determinarea unui astfel de factor unic, majoritatea situațiilor concrete ducând la un număr mai mare de factori. Totuși, ideea inițială se păstrează, în sensul că majoritatea variantelor de analiză factorială folosesc
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Marea problemă a analizei factoriale, ca de altfel a oricărei proceduri ce introduce variabile latente, este aceea a interpretării factorilor la care se ajunge. În cazul de față, fiecare factor apare ca ocupând o poziție centrală în cadrul unei submulțimi de itemi dintre cei cu care s-a pornit la drum. Așadar în jurul primului factor se grupează un număr de itemi, în jurul celui de al doilea - un alt număr (mai mic) etc. Deci mulțimea itemilor se segmentează în câteva categorii, iar factorii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
factorilor la care se ajunge. În cazul de față, fiecare factor apare ca ocupând o poziție centrală în cadrul unei submulțimi de itemi dintre cei cu care s-a pornit la drum. Așadar în jurul primului factor se grupează un număr de itemi, în jurul celui de al doilea - un alt număr (mai mic) etc. Deci mulțimea itemilor se segmentează în câteva categorii, iar factorii calculați vor avea și o interpretare sociologică numai dacă itemii aferenți fiecărui factor posedă o caracteristică specifică, ce-i
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o poziție centrală în cadrul unei submulțimi de itemi dintre cei cu care s-a pornit la drum. Așadar în jurul primului factor se grupează un număr de itemi, în jurul celui de al doilea - un alt număr (mai mic) etc. Deci mulțimea itemilor se segmentează în câteva categorii, iar factorii calculați vor avea și o interpretare sociologică numai dacă itemii aferenți fiecărui factor posedă o caracteristică specifică, ce-i deosebește, ca natură, de itemii ce generează alți factori. Să mai amintim, în încheierea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Așadar în jurul primului factor se grupează un număr de itemi, în jurul celui de al doilea - un alt număr (mai mic) etc. Deci mulțimea itemilor se segmentează în câteva categorii, iar factorii calculați vor avea și o interpretare sociologică numai dacă itemii aferenți fiecărui factor posedă o caracteristică specifică, ce-i deosebește, ca natură, de itemii ce generează alți factori. Să mai amintim, în încheierea acestor scurte considerații referitoare la prelucrarea datelor, că, indiferent de faza în care ne aflăm, adică oricât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
doilea - un alt număr (mai mic) etc. Deci mulțimea itemilor se segmentează în câteva categorii, iar factorii calculați vor avea și o interpretare sociologică numai dacă itemii aferenți fiecărui factor posedă o caracteristică specifică, ce-i deosebește, ca natură, de itemii ce generează alți factori. Să mai amintim, în încheierea acestor scurte considerații referitoare la prelucrarea datelor, că, indiferent de faza în care ne aflăm, adică oricât de mult a funcționat „mașinăria” statistică, atunci când se lucrează pe eșantion - și acesta e
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
încă 10 ani la cifra standard, deoarece ați demonstrat deja că sunteți destul de rezistent/ă. Dacă aveți peste 60 de ani și sunteți încă activ/ă, adăugați încă doi ani. Expectanță de viață standard Evaluați în ce măsură vă caracterizează fiecare dintre itemii de mai jos și adunați sau scădeți numărul corespunzător de ani din expectanța de viața standard. 1. Istoric familial Adăugați 5 ani dacă 2 sau mai mulți dintre bunicii dumneavoastră au trăit 80 de ani sau mai mult. Scădeți 4
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
integrează următorii pași: precizarea obiectivelor de evaluare vizate (pe care le-am prezentat În tabel); identificarea unității de conținut și corespondența cu obiectivul de evaluat stabilit; stabilirea criteriului de optimalitate (performanța minimă acceptată-pragul de reușită); elaborarea descriptorilor de performanță; construirea itemilor; elaborarea baremurilor de corectare și apreciere; aplicarea probei și prelucrarea rezultatelor. Concluzii și recomandări În urma prelucrării rezultatelor obținute este necesar să se reia anumite activități. Este necesară adaptarea materialelor și mijloacelor didactice În concordanță cu cerințele educaționale speciale și individuale
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]