999 matches
-
de T. Arghezi, Cîntec din ulița noastră și Făurari de frumusețe de Cicerone Theodorescu, Laude de M. R. Paraschivescu, Generația mea de Veronica Porumbacu, Oda fulgerelor de Mihai Dragomir, La porțile raiului de Maria Banuș, Candidat de partid de Ștefan Iureș etc. Exaltat, constată "cu cîtă bucurie întîmpină cititorii noștri acele versuri în care se exprimă noile lor sentimente, noua atitudine față de viață, înaltele lor aspirații". Sînt citate versuri mobilizatoare însoțite de note ditirambice: Iar dragostea unanimă pentru tot ce e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scrii, căci totdeauna am vești interesante În misivele matale. Cu cele mai bune salutări și Încredințarea prieteniei ce-ți păstrez, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”1 decembrie 1970”> Iubite domnule Dimitriu, Îmi pare rău, că iureșul serbării Centenarului și lumea multă, alcătuită din foști elevi, care toată voia să-mi vorbească, nu mi-au dat putința să stau mai mult de vorbă cu mata, și cu simpaticul domn Moscaliuc (...). Festivalul s-a desfășurat frumos, cu unele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sâcâitoare. Castelul e situat pe malul drept al râului Nogat, iar peisajul deschis din împrejurimi îi pune și mai mult în valoare măreția și frumusețea. Ziduri înalte de fortificație din cărămidă roșie, greu de escaladat, îmi închipui, mai ales sub iureșul săgeților împroșcate de apărători. Excursia prin construcția complexă, cu mai multe niveluri, a castelului începe la ora 11.00. Se formează patru grupuri lingvistice: engleză, franceză, germană și rusă. Îmi aleg grupul cu un ghid care vorbește în limba franceză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
majoră. În revistele literare, pe vremea aceea, puține, erau însăilate mai ales catrene versificate ce se „remarcau” printr-un vocabular neaoș, „muncitoresc” - de tipul Deșliu! -, sau prin metafore simpliste, grosolane, pe care semidocții poeți aflați atunci în vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le imite chiar și poeții adevărați și culți ce, voit sau ne-voit, se prostituau - susțineau, adică, linia partidului! -, precum Veronica Porumbacu, Nina Casian, Jebeleanu, Cicerone Teodorescu, Geo Dumitrescu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe rege pe o targă și pe alți principi de asemenea și au fugit cu ei dincolo de munți”. Din scrisoarea lui Pannonius aflăm cum a început bătălia: „Atunci acel Ștefan Voievod, de cu noapte, pe la somnul dintâi, a năvălit un iureș aprig peste oastea Domnului Rege, astfel că Husarii care lucrau în străjile dinafară, din patru părți, de-abia dacă au putut da de știre înlăuntru. Siculii (secuii) care păzeau căile târgului, de asemenea, din patru părți, nu au putut să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea Domnului Rege, astfel că Husarii care lucrau în străjile dinafară, din patru părți, de-abia dacă au putut da de știre înlăuntru. Siculii (secuii) care păzeau căile târgului, de asemenea, din patru părți, nu au putut să facă față iureșului Valahilor, ci mulți dintre ei au fost uciși și împrăștiați, părăsindu-l pe comitele lor, adică pe Ioan Daroczi, [care] a căzut acolo, luptând cu bărbăție. Chiar târgul a fost incendiat din toate părțile de către Valahi, în mijlocul căruia își avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dinainte că va fi atacat: „De aceea, auzind zarva, a înarmat pe dată partea mai bună și mai tare a oștirii sale și a ieșit împotriva dușmanilor săi, el cel dintâi, dând, în persoană, năvală asupra lor. La acest dintâi iureș, voievodul Ștefan și cu toată oastea lui n-au fost în stare să le facă față celor bine înarmați, [ci] a fost pus pe fugă, și s-a făcut mare măcel printre dușmani, cât n-a mai fost în toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le poruncește să ia armele pe ascuns, rânduiește străji în cetate pe toate căile și la toate porțile, (iar) la intrările pieții așează cohortele pretoriene. Dinaintea gazdei sale el rânduiește două sute de veterani, și aceștia cu arme grele, ca să primească iureșul dușmanilor dinspre cele două ulițe care se întâlnesc acolo, (iar) pâlcurile de călăreți le împarte pe la toate răscrucile. Așadar, regele nu a fost surprins de atacul românilor, cum a scris Pannonius. Dimpotrivă, el a fost cel care s-a îngrijit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
început înaintarea spre centrul târgului, pe două coloane, după cum bine a observat Bonfinius, fiecare coloană fiind organizată în formă de pătrat (de careu, în termeni moderni) pentru a face față atacului venit din orice latură. Înaintarea nu a fost un iureș orbește, ci o înaintare metodică. Cea de a treia coloană, de sub comanda lui Crasnăș, nu a participat la bătălie, din cauza trădării vornicului și a boierilor din jurul său. S-a înaintat cu măsură, ne relatează Bonfinius și, după o încleștare crâncenă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dacă țineam seama că Ștefan a atacat doar cu 8.000 de oameni. Autorul Cronicii moldo-germane credea că, dacă vornicul ar fi participat la luptă, n-ar mai fi rămas picior de ungur. Pannonius ne prezintă sfârșitul bătăliei ca un iureș de nestăvilit al călăreților unguri conduși de un rege care era sănătos și arăta foarte bine. Așa că i-a urmărit pe români până la Siret, stingându-i până la unul. În realitate, regele n-a mai putut călări, el a fost scos
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curată”. Fecioarele „posedă in nuce energia ocultă a purității și sfințeniei, a nonmanifestatului și inaccesibilului”, ceea ce dă gesturilor și cuvintelor pronunțate de ele puteri care transcend profanul. În baladă blestemul se îndeplinește fără întârziere: traversând râul negru dintre lumi, în mijlocul iureșului, Iovan se pietrifică și primește veșnicia mineralului. Pedeapsa pentru hybris-ul comis este în același timp o evadare din contingent în lumea Strămoșilor, și deci un alt traseu inițiatic. Adeseori asociată cu asceții, pentru care revelațiile sacrului sunt favorizate de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în afară de... populație. Cu mic, cu mare, brăilenii erau în port, la depozite, să apuce care cum o putea măcar ceva din moștenirea fostului aliat, adică sticle cu băuturi, ciocolată, conserve, medicamente, tot ce se putea găsi, de fapt, într-un iureș al devastării cum nu se mai văzuse vreodată. Am fost și eu de față la ce s-a întâmplat acolo, fugit de acasă (cine m-ar fi putut opri?) împreună cu prietenul meu de aceeași vârstă Wili (maică sa fiind nemțoaică
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
deasupra capului, mai ales pentru oaspete. Primul gol s-a marcat abia în min.4, 1-0 pentru Știința, oaspetele reușesc să conducă doar de două ori, 4-3 min.10 și 5-4 min.11, egalează la 6, 7 și 8. Apoi, iureșul băcăuan și-a făcut datoria, adică goluri și spectacol, plus regretul trezirii prea târziu în campionat. Scor final, 33 29 (18-11), cu regrete în tribună, dar și pe banca tehnică. Am remarcat altă determinare, alt spirit de echipă, altă motivație
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ce Încă mai susțin, În chip de necrezut, vechile, dar Încă solidele bolți ale culturii, ale omeniei și ale bunului simț, ale credinței și dragostei de neam și țară, adevărate permanențe umane sub care te poți, la nevoie, adăposti de iureșul clătinărilor. și până ce apucai să scriu, la Îndemnul prietenilor, această poveste a timpului meu În care am văzut sfârșind și Începând o lume, am supraviețuit, cum mă vedeți, aproape teafăr Întâm plărilor fără asemănare din istoria nu numai a acestui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aproa pe jumătate de veac de toată gama cromatică a succesi velor frumuseți ale epocii: de la ultimele figuri melancolice ale delirului romanțios de dinaintea războiului celui mare până la femeia iubeață, fără complicații, amantă confortabilă și cu coc la ceafă, răsărită În iureșul voluptuos de după război; și până, În sfârșit, la acea up to date, apariție lilială Înspre chindiile vieții mele, impertinent de juvenilă cu trupul ei adolescent, picioarele subțiri și călcâile ca nuca, versatilă În ochii lumii, onestă, gravă și hotărâtă În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastre fără griji. Observ că am prostul obicei să cam deviez de la subiect, să cam bat câmpii: e cazul să revin... Bun, prin urmare, ne dăm cu sania pornind dintr-un capăt și ajungând în celălalt capăt al orașului: un iureș nemaipomenit, ce viteză prindem, obrajii ne ard, ninsoarea, care s-a întețit iarăși, ne intră în ochi, inima ne bate tare-tare și avem impresia că, dacă nu suntem atenți, n-o să mai putem frâna săniile și o să ajungem direct în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Sunt sigur că tu, păstrătorul cărții pecetluite, știi despre ce e vorba, fiindcă, deși cauți să nu arăți, tu știi tot ce se petrece, puține taine de aici și de jos, de pe pământ, îți sunt ție nepătrunse... Mă opresc din iureșul vorbirii și-l fixez pe Lazarus dorind să obțin de la el o confirmare că aprecierile mele sunt corecte. El tace cum îi este felul, nu spune nu, și eu iau asta drept un da categoric. -Lazarus, sunt convins că știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zbătea și se zbuciuma, suferind alături de noi toate privațiunile prin care treceam. Ne-am culcat. ...Vântul icnește. Geme și se zvârcolește asemenea unei ființe omenești, dirijând cu forță năprasnică vârtejurile de zăpadă spre acoperișurile de paie, smulgându-le într-un iureș smocuri compacte și folmoștoace, repezindu-le spre înălțimile înghețate ale unui Bărăgan mânios și răzvrătit. Șfichiuituri puternice directe și razante lovesc cele două geamuri ale camerei. La un moment dat, șuvoiul de zăpadă proiectat spre ferestre a fost atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
gata să îndepărteze stratul protector și așa anemic, lăsând să se vadă căpriorii dezveliți și astereala sărăcăcioasă și insuficientă asemenea unui uriaș schelet de balenă, eșuat la țărmul ucigaș. Văzduhul clocotea într-un vârtej de proporții ciclopice, dislocând într-un iureș irezistibil straturile de zăpadă, îngrămădindu-le în troiene uriașe peste acoperișurile caselor, înțepenite sub căciulile de paie, smulse cu răutate de crivățul turbat. Nouă zile, nouă zile a ținut viscolul înfricoșător ce a pus la grea încercare voința și lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ăsta cu ghinioane, dispărând ca iepurii în cele mai ascunse cotloane! Brrr! Te cutremurai de intensitatea unor sentimente atât de atingătoare, de percutante. Îți venea să te ridici de pe scaun și să pornești desculț și degrabă, ca o vijelie în iureșul sfintei bătălii patriotice. "Treceți batalioane române Carpații La arme cu frunze și flori V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători" Erau porniți rău. Și ca la comandă și-au dat jos ciubotele din picioare pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tradiției iezuite a Universității Laval. Regele locurilor este un handicapat sever, strâmb, pitic, cu ochelari tip "fund de sifon", îmbrăcat tot timpul într-un tricou lălâu dintr-o pânză asemănătoare cu cea de sac; semănă cu costumele purtate de Marcel Iureș în piesele de teatru vizionate ca student la București. La prima vedere, te cam sperie prin felul cum arată și vorbește un dialect mutilat ca și propria sa persoană, ininteligibil. Un personaj viu al gravurilor lui Bosch. Doar prețul final
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din vagon". [...] Parisul este o imensă salată geografică, sociologică, antropologică: Africa, Extremul Orient, Orientul Apropiat, Estul european, elite glamoroase și declasați putrezi, excentrici aroganți și funcționari fără chip, inerții tradiționale și experimente acute. Tot mai greu de găsit în acest iureș al diversității este Parisul însuși, nu-l identifici decât dacă te plimbi prin spațiul propriilor tale amintiri și referințe ". Andrei Pleșu, Micul Paris, în Dilema Veche, decembrie 2008.) Pasaj adăugat ulterior 2. În luna februarie 2007, pe când eram cercetător asociat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
crezuri scump tezaur, Ne-a nvățat Partidul, Ceaușescu OMUL - TIMP AL EPOCII DE AUR!“ („Partidul - Ceaușescu“, Convorbiri literare, iulie 1987) COANDĂ George „Și-n Epoca de scânteieri solare Cu nume de Erou slăvit de-o Țară Ni-s clipele în iureș iar și iară Noian de fapte revoluționare.“ („Lumina patriei“, România liberă, 29 decembrie 1987) COBIANU Elena „Pe fondul politicii partidului nostru de creștere generală a indiciilor calității vieții în manifestările ei cotidiene, ca viață de familie, ca relații interpersonale, se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
STANCIU Anton „Bărbatul prin care vorbește poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu cum spui România!“ („Aici, în cetatea iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie 1982) „De iureș fierbinte se-ncarcă bărbații o horă de inimi asaltă câmpia în Țara Luminii horesc și Carpații și spui CEAUȘESCU și simți ROMÂNIA!“ („Legământ“, Luceafărul, 14 februarie 1987) STANCU Radu, dr. „Astăzi, sistematizarea localităților rurale, crearea unor centre urbane, orășele agro
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bine. Dar dragostea dintâi nu se uită niciodată și ama torii de simțăminte frumoase sau refugiat în locuri călduțe, unde pot să ohteze în liniște. Ohtatul poeticesc se manifestă prin vertijuri verbale spuse cu voce joasă, cântată, în al căror iureș se îngrămădesc metafore și epitete, și printro distorsionare a realității, care este văzută deseori în slow motion. El are mai multe simptome adiacente și se cronicizează de la vârste fragede (aceasta trebuie să fie expli cația pentru faptul că figurile de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]