1,745 matches
-
Eu am un proiect grandios, pentru întregul imperiu, am plătit pentru el în fiecare zi a tinereții mele“, se gândea el, „și n-o să mă opriți voi“. Se trezea în toiul nopții și nu reușea să adoarmă la loc înainte de ivirea zorilor. Într-o noapte își spuse: „Și Julius Caesar a luat măsuri asemănătoare, dar după uciderea lui toate au fost anulate“. Se simțea legat de mâini și de picioare. Încet-încet însă, înțelegea tot mai bine vasta putere pe care Senatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ce se ascunde înlăuntrul său până când nu se ivește ocazia“. Nimeni nu știa unde și în ce fel își petrecuse noaptea Callistus. Mai târziu s-a descoperit că acei conjurați îi erau mai apropiați decât s-ar fi crezut. Înainte de ivirea zorilor, toți fuseseră decapitați; leșurile lor sfârșiseră în apele fluviului, unde un vârtej înghițea imediat orice lucru. Apa curgea, câte unul se oprea pentru scurtă vreme în stufăriș, apoi apele umflate duceau cu ele totul, departe, spre gura tulbure și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Pacific de spiritul vîntului divin. 4 Atacul asupra vasului Petrel Un cîmp de flori de hîrtie plutea pe fluxul de dimineață. Se adunaseră În jurul stîlpilor mînjiți de ulei ai debarcaderului, Îmbrăcîndu-i În horbote de culori vii. Cu cîteva minute Înainte de ivirea zorilor, Jim ședea la fereastra dormitorului său din hotelul Palace. Purta uniforma de școală și era dornic să Înceapă ora de repetiție Înainte de micul dejun. Totuși, ca de obicei, Îi era greu să-și ia ochii de la cheiul Shanghai-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
putea suferi În mijlocul unei asemenea frumuseți. La picioarele lui se Întâmplase În dimineața asta o minune: un migdal nonconformist, nerăbdător, hotărâse brusc să Înflorească, de parcă Încurcase anotimpurile. Se acoperise În Întregime cu licurici minusculi, care uitaseră să se stingă la ivirea zorilor. Pe mugurii roz sclipea mulțimea stropilor de ploaie. Migdalul strălucitor Îi amintea lui Fima de o femeie fină și frumoasă, care plânsese toată noaptea și nu-și ștersese lacrimile. Imaginea asta Îi trezi o bucurie copilărească, dragoste și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dăduseră alarma. O Împunseseră cu bastonul! Retrăind clipa in situ, fugi de pe Ramo Barbaro până pe malul celui mai apropiat canal și vomită În apă. O duseseră În casă și o așezaseră pe pat, dar intrase În comă și murise Înainte de ivirea zorilor. Violența morții dădea Însă credibilitate teoriei că totul se petrecuse Într-un moment de nebunie temporară. Nu era cu putință ca o persoană Întreagă la minte să aleagă un sfârșit atât de Înfiorător, atât de dureros. Sau atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
salcia solitară. Nu am Încălcat cele treizeci și nouă de legi ale adevărului, admițând că pojarul fusese stins, dar numai un costisitor recipient plin ochi cu apă de ploaie ar putea pretinde că i-a stins și amintirea. Încă de la ivirea zorilor, Nemirovsky și magul trudeau, ticluind un număr nelămurit și poate chiar nesfârșit de lampioane din bambus fraged. Iar eu, cercetând imparțial pirpiriile măsuri ale casei și șuvoiul neîntrerupt al mobilelor, am ajuns să cred că nesomnul meșterilor era zadarnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu făcu nici o repetiție. Porni radioul, ca să-și păstreze ideea proaspătă În minte. O voce gravă de crainic: — ...iar sudul Los Angeles-ului este acum teatrul celei mai ample urmăriri din istoria Californiei. Repetăm: acum o oră și jumătate, Îndată după ivirea zorilor, Raymond Coates, Tyrone Jones și Leroy Fontaine, acuzați de omucidere În cazul masacrului de la Nite Owl, au evadat din Închisoarea Palatului de Justiție, aflată În centrul Los Angeles-ului. Cei trei fuseseră mutați Într-un bloc de celule de minimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
preceptul la nivel universal atunci cînd a considerat că este potrivit sau necesar, pentru a asigura întreținerea Clerului. Spontaneitatea a încetat numai atunci cînd donațiile au fost forțate prin sancțiuni impuse de puterea seculară. Acest lucru s-a întîm-plat odată cu ivirea zorilor feudalismului în secolul al VIII-lea279. 138. Și aici trebuie să luăm în considerare faptul că Evanghelia a adus în lume un nou tip de drepturi, pe care noi le-am putea numi drepturi ecleziastice. Mai înainte nu erau cunoscute
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
brațe, speriată că sunt desculță, să-mi pună mâna pe frunte, să vadă dacă mai ard, și să mă certe c am ieșit în pijama. Dar mama s-a uitat la mine fără surprindere, ca și cum nu mă vedea sau ca și cum ivirea mea nu o interesa câtuși de puțin. Lacrimi mari, rotunde și translucide continuau să-i picure cu o precizie înspăimântătoare în castronul cu vinete. — Ce e, mama? Ce s-a întâmplat? am repetat eu, îngrijorată. Mama? Și-a concentrat privirea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
inimi. Când, în fine, se cățără pe muchea platoului Contemporaneității, lumina era atât de difuză și de diminuată, încât ghidul-șofer, cu inel de platină în lobul urechii și flăcăul cu proeminențe musculare ilustre tresăriră surprinși de brusca și multașteptata lui ivire concretă. Unde ați dispărut, Profesore, atâta timp? explodară ei, într-un glas și cu o enervare prost disimulată. Toți vă căutăm cu disperare, de ore întregi, se lamentă ghidul-șofer. Ca reprezentant al Marii Companii Vestice de Turism, care avea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se vede, În altă lume, Într-o galaxie necunoscută, către care lătra uneori, noaptea, el singur știa ce comunicări avea către acolo. Lumea lui se Înveselea lîngă fiecare colț al casei, dar cel mai mult nu lîngă mine ci la ivirea domnului Pavel, cînd apărea Îi sărea În față, mișca din coadă vioi, lătra a joacă, i se lungea la picioare. E o zi liniștită de duminică, soarele Încălzește orașul și cîmpia, dincoace și dincolo de fluviu. E anotimpul, luna În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
temelia de clădire a universului, fiecare trebuie să rămînă așa, indiferent cîte veacuri ar trece peste strălucita creație a lui Dumnezeu. Vreau să spun că domnia Răului, care Întotdeauna - vizibil sau nu - e Întemeiată pe distrugere, trebuie oprită la granița ivirii lui. Iar profesia ta, față de toate cîte sînt, e cea mai convertibilă să Împlinească legile Răului, deși e chemată să săvîrșească Binele cu cîntarul dreptății și adevărului În mînă. Keti are dreptate”. „La vîrsta ei, observai, nu cunoștea nimic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a privirii pe care nu o credeam posibilă, pentru că aducea la suprafață, sau sugera, intensitatea unui timp revolut de care aproape uitasem, un timp care se născuse cîndva și pierise prin voita mea ignorare (o autocenzurare absurdă), În chiar clipa ivirii lui. Și fără vreo altă deschidere verbală, Îmi prinse mîna stîngă În palmele ei mici, după care se agăță de privirea mea contrariată: - Ce repede uităm! spuse. Eu n-am uitat. Trec anii, domnule judecător, (rosti ultimele două cuvinte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și văzînd toate luminile aprinse În apartamentul doamnei Pavel, mă abătui pe la ea. Mă bucurai; avea În vizită pe nepoată, Marga Popescu, tînăra profesoară de altădată. Era acum În vîrstă, dar o anume știință a vieții o ajuta să Întîrzie ivirea semnelor de amurg. Pleca În Franța. Venise să ne anunțe plecarea. - Cum așa? o Întrebai. - La invitația unor cunoscuți de la fosta Bibliotecă Franceză din oraș. Mai ții minte? - Da. - Mi-a fost foarte greu pînă să obțin aprobarea. - Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
partid. Noi, din contra, avem din nefericire trista convingere că fără de purtarea lipsită de tact a opoziției noastre, care în ședința vestită a Camerei de la 26 fevruarie l-a silit pe minister să rupă tratările cu Rusia, pentru ca îndată după ivirea conflictului să atace mereu pe minister tocmai pentru îndeplinirea acestei dorințe a opoziței, fără cea purtare lipsită de tact zicem, relațiile noastre cu Rusia n-ar fi luat niciodată un caracter atât de acut dușmănesc, și dorim ca acuma, pe cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
venise la București pentru a pune la cale poziția bisericei din Dobrogea și a intra cu eparhia sa în organizația bisericei autocefale române. El era de 67 ani, fusese vicar al Patriarhiei și a administrat optsprezece ani eparhia. În vremea ivirii schismei bulgare - căci se știe că bulgarii s-au rupt de scaunul ecumenic în mod necanonic - Dionisie și colegul său, mitropolitul de la Varna, n-au voit să recunoască autoritatea exarcului bulgar schismatic și în această atitudine a sa a fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mai întîi - și vorbim stăpânilor din Str. Doamnei, iar nu slugilor de la "V[ocea] lui Faraon", - fie-ne permis a pune câteva întrebări. Sânt în această țară două partide, partidul conservator și partidul radical; care dintre aceste partide, socotind de la ivirea lor pe arena politică, a întrebuințat mijloacele demagogice pentru a se urca și a se ține la putere? Care dintre aceste două partide a găsit că drumul cel mai scurt și cel mai practic, de la dânsul până la jețul puterii, este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cunoștințe deosebite, ci prin abilitatea și prin îngăduirea în exercițiul manoperelor celor mai nelegiuite și mai ilicite, prin cari esploatează continuu și cu conștiință pe locuitorii ușurei și neprevăzători, prin silința ce ei pun de-a pândi ziua și noaptea ivirea mizeriei spre a o esploata. Ce e drept, însuși proprietarul, doritor a-și mări venitul de la moșie, a contribuit la esploatarea prin evrei. Dând izraelitului moșia sau cârciuma în arendă cu un preț prea mare spre a putea fi plătit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne permitem a spune că nu ne-ar părea tocmai adevărate. Convingerea la care ar ajunge popoarele mulțumită unei educații mai religioase și mai morale, adică convingerea că orice război, chiar cu biruință, este o nenorocire națională, nu va împiedeca ivirea necesară, în răstimpuri, a acestei nenorociri, așa precum convingerea unui om că boala e o nenorocire nu-l apără de a se bolnăvi atunci când economia organismului lui, din cauze exterioare sau interioare, este stricată. Aceea ce va putea face convingerea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o "cestiune a evreilor" în Germania. Daca englejii și francejii vorbesc cu o nuanță de dispreț despre prejudițiul germanilor contra evreilor, noi trebuie să le răspundem: Voi nu ne cunoașteți; voi trăiți în împrejurări mai fericite, cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita o influență simțită asupra civilizațiunei naționale; dar prin granița noastră de la răsărit pătrunde an cu an din inexaurabilul leagăn polonez un număr de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
niște detalii de la Scurtu, dar n-aș fi băgat mâna în foc pentru ele. Din fondurile acumulate, Uniunea distribuia sute de pensii clienților ei și îi trimitea la odihnă prin țară; unora li se-acordau și indemnizații de merit, “în urma ivirii unor locuri disponibile“. După Scurtu, clasicii și scriitorii peste șaptezeci de ani primeau și tichete gratuite de cură balneară, la Eforie, Sovata sau Geoagiu-Băi, dar îl cam suspectam de reavoință. Niciodată Unioniștii n-ar fi mers acolo; ce om normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românilor". Această unitate medievală a statalității românești conferă suportul istoric pentru justificarea unității contemporane: "Va să zică, noi am început, nu ca două țeri deosebite, cum au fost pe urmă Moldova și Muntenia, ci ca o țară singură: uniți prin urmare dela ivirea noastră ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă, introducând pe ordinea de zi chestiunea unificării întregii românimi. Vizându-i explicit pe românii transilvăneni, supuși unui proces intens
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
admite că mai poate rezista acel edificiu, susținut numai de cele două coloane, amândouă indispensabile, spre a-l menține în echilibru. Mai adăogăm că atât de adânc s-a simțit retragerea d-lui Brătianu și prin urmare dizlocarea sistemului prin ivirea unui dualism între acele două căpetenii încît, ca să se oprească încă un moment deschiderea acestei grele succesiuni, un paliatif iluzoriu s-a întrebuințat. D. Rosetti, rămas singur, nu putea dori decât un alter ego și d. D. Brătianu, fratele fostului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orientat spre începutul unei vieți noi aici, iar nu pe tărâmurile morții: "De-acum înainte, iubirea nu mai înseamnă fuga și continua respingere a împlinirii. Ea începe dincolo de moarte, dar se întoarce către viață. Iar această transformare a iubirii determină ivirea aproapelui nostru"295. Căsătoria creștină este iubire ca "supunere în prezent": "Noul simbol al Iubirii nu mai este pasiunea eternă a sufletului aflat în căutarea luminii, ci căsătoria dintre Hristos și Biserică", adică iubirea celuilalt așa cum este el "și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]