992 matches
-
pe un băț..."). Încercarea de a arăta mereu tânăr e o "bătălie pierdută": Știu că bătălia e pierdută, jalnică, ridicolă. Mai devreme ori mai târziu va trebui să aleg între a fi cheală sau căruntă. Yeats spumega de furie, Eliot jelea, Fainlight surâde. Trist dar inteligent, accentul ei cade pe gând, iar inteligența nu are vârstă. De la Modernism la Desperado, tragedia a părăsit poemul și spaima surdă a devenit o tovarășă de fiecare clipă: Fiindcă moartea a fost întotdeauna ca o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara-l plânge și-l jelește Sus, sus, sus, la munte sus Sus la munte sus Că-acolo Bujor îi dus Sus la munte sus. Codrean I-auzi cornu cum îi sună, i-auzi arma cum răsună, în câmpii, în câmpii, în depărtare, n-o fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara-l plânge și-l jelește Sus, sus, sus, la munte sus Sus la munte sus Că-acolo Bujor îi dus Sus la munte sus. Codrean I-auzi cornu cum îi sună, i-auzi arma cum răsună, în câmpii, în câmpii, în depărtare, n-o fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unde petrecerea continuă până ziua următoare. În timpurile noastre obiceiurile de nuntă nu s-au păstrat întocmai. III. 4.6.3 Înmormântarea La decese, obiceiurile s-au păstrat mai mult decât la celelalte ocazii. Când moare cineva din familie este jelit de membrii familiei și de rude. Oamenii din sat vin și aprind o lumânare la capul mortului. Mortul este vegheat în permanență de rudele acestuia. În timp ce este jelit se amintesc fapte reale din viața mortului. După înmormântare, timp de un
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mai mult decât la celelalte ocazii. Când moare cineva din familie este jelit de membrii familiei și de rude. Oamenii din sat vin și aprind o lumânare la capul mortului. Mortul este vegheat în permanență de rudele acestuia. În timp ce este jelit se amintesc fapte reale din viața mortului. După înmormântare, timp de un an, în fiecare duminică cele mai apropiate rude merg la mormânt. Timp de șase săptămâni de la înmormântare i se cară, în fiecare dimineață, apă de la fântână, de către
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
trecut Și trecute, de asemenea, sînt zilele voastre de vînătoare și ucidere, Iar acela care ține în robie va avea parte de robie, Și acela care ucide cu sabia, de sabie va pieri, Și negustorii Pămîntului vor plînge și vor jeli, Că nimeni nu va mai cumpăra nimic. Negustori de aur, argint și pietre prețioase, De perle și țesături scumpe, de purpură, de mătăsuri, de sulimanuri De marmură, de vite și de oi, de cai, De căruțe, de sclavi și de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o vor boci. Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, și vor zice: «Vai, vai! Ba-bilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o clipă ți-a venit judecata!» Negustorii pămîntului o plîng și o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa.” Ce m-aș dezmierda și eu o leacă, lepră satanistă cu fălcile tale! Dar trebuie să arăt că și aceste ,,vedenii” ale lui Ioan sînt fapte reale ale istoriei noastre, falsificată cu atîta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lărgirea spațiilor de negociere de-a lungul granițelor simbolice"54, consecință a morții artistei, eveniment ce a interpelat o întreagă națiune. Astfel, comunități care până atunci rămăseseră invizibile "își dau jos mantia obscurității atunci când se strâng laolaltă să scrie, mărșăluiască, jelească, cânte și interpreteze"55 în onoarea Selenei, populând, astfel, spațiul discursiv nou creat cu forme expresive care să "facă loc", de-a lungul granițelor culturale existente, celor care aleg să răspundă cu propriile lor descrieri și interpretări tragicului eveniment. Astfel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
este clădit din teflon. Nimic nu-l atinge. „Victoraș, ai grijă de copii”, capătă azi semnificația unui „Sesam, deschide-te!”. În vremea asta, un tânăr procuror care s-a atins de progenitura unui șef de clan pesedist se sinucide. Este jelit tocmai de către cei care-l au pe conștiință. Convinsă că intrarea în NATO nu mai poate fi ratată, echipa dlui Năstase își permite luxul de a întina până și dureri de acest fel. Țigaretele, armaghedoanele, cooperativele jucate pe degete de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lucrurile în legătură cu averile mirobolante ale unor politicieni. Sunt aceștia acuzați de jecmăneală fiindcă jurnaliștii care-i demască urăsc averile inexplicabile sau pentru că averile acestora din urmă nu sunt încă în aceeași ligă cu cele ale politicienilor straniu de bogați? A jeli zilnic pe umărul milioanelor de oameni trăind sub sau la limita sărăciei, dar a folosi serile la număratul milioanele de euro sau dolari a devenit un sport răspândit printre boșii de presă. Mulți politicieni sunt arătați cu degetul de numeroși
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
despre o tânără care, după ce logodnicul său "își dăduse viața pentru Franța", face un legământ solemn "de-a se păstra în trup și-n suflet de-a pururi nepătată, ca-o dalbă lumânare din ceară preacurată". Și după ce-și jeli pierduta fericire Pe pieptul de erou căzut în adormire Aflându-și iar tăria în rugi pline de-avânt Straiul de infirmieră și-alese drept veșmânt Celor răniți jertfind întreaga ei viață. Asemenea unei călugărițe, această tânără se dedică trup și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Ești tu, Yvonne a mea? Iubita mea cea dulce, frumoasă ca o stea! Nu vreau să mor! Să mergem, ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru pe-nserat! Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a bolii lui fatale Soldatul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și de talent - Tristele, III 7). Lebădă muribundă, poetul vrea să-și transfigureze ultimele clipe în cântec suprem : Ca lebăda ce zace pe malurile apei/ Și moartea ei și-o plânge cu glasul istovit,/ Așa, zvârlit departe, pe geticele țărmuri,/ Jelesc și eu în versuri (Tristele, V 1). Obsesia sfârșitului e contrabalansată de obsesia artei : certitudinii morții iminente conștientizate în exil i se poate opune doar certitudinea imortalității poeziei. Asemenea delicatului cântăreț latin al iubirilor frivole, cel numit de Eminescu rege
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Atena dacă a cuprins-o mila de Troia, ce arde-acuma până la cenușă, iar zeița, mâniată pe aheii ce i-au pângărit templul, vrea să le aprindă corăbiile cu focul fulgerului împrumutat de la Zeus. Când pojarul mistuie Troia, femeile își jelesc soarta de viitoare sclave. Văzând cum țâșnesc din cort văpăi de torțe, Talthybios crede că troienele aprind sălașul dinăuntru și se întreabă dacă ele țin oare, dându-și trupurilor foc, să moară. Mai atentă, Hecuba observă că nu e foc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Paris. Vintilă Rosetti, fiul lui C.A. Rosetti, citește telegramele și scrisorile de adeziune venite din multe orașe. C. Mille amintește, în câteva cuvinte, evenimentele de la 1871. Au toastat: Emil Frunzescu, Filip Gesticone, Alexandru Radovici și eu. Studentul în farmacie Jelea și studentul în medicină Costăchescu au toastat și ei. Mircea Demetriad, fiul actorului Demetriad și fratele distinsei actrițe Aristizza Romanescu, citește versuri în numele lojei masonice Mircea Rosetti. Vintilă Rosetti a răspuns arătând rolul jucat de masonerie în timpul Comunei. Barbu Delavrancea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
coaliție oameni de toate credințele. Democrați înaintați și reacționari îndârjiți, oameni cari oftau după toate libertățile, cât și apostoli ai ordinii prin constrângere, patrioți ireductibili și internaționaliști, toți aceia cari vedeau în zare viitorul de aur cât și cei cari jeleau trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea bătrânească, cu moravurile austere, cu ordinea socială serioasă și așezată. Această diversitate a componenților curentului care a răsturnat regimul conservator explică repedea dezagregare a coaliției, o lună sau două după venirea la cârmă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care mi s-a întipărit în minte este legat de moartea lui Stalin. În una din zile, în primăvara anului 1953, întrând în clasă, am observat o „pamblică” neagră pe portretul lui Stalin. Elevii de la internat, profesorii, pedagogul, toți plângeau. Jeleau moartea „tătucului Stalin”: ce ne facem noi de acum înainte, cine mai are grijă de traiul nostru, de viitorul nostru. Propaganda comunistă alterase mințile tuturor, de la copii la oamenii maturi. Erau, sunt convins, printre profesori, dar și printre oamenii simpli
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
câteva trunchiuri mai groase, scobite în tot lungul lor, iar înăuntru iarăși tuburi de tinichea cu spirt. înmormântările: Un convoi mortuar trecea bariera către un cimitir din oraș. În cap era popa care citea, în dosul coșciugului femei care se jeleau etc. În realitate, era o bandă de contrabandiști. Popa era un contrabandist, femeile ereau din bandă, iar dacă ridicai capacul coșciugului, găseai cutii de tinichea pline cu spirt. Femeile borțoase: Zilnic treceau prin barieră câteva femei cu pânticile la gură
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zis: Ține-l bine de cioc! Să nu-l scapi! Dintr-o singură lovitură, i-a zburat capul peste lemne. Eu cu ochii închiși nedumerită de cele întâmplate, m-am repezit la el și am început să plâng în hohote, jelindu-l: Bietul meu boboc! Ce-am făcut eu? Mama m-a luat în curte, a adus repede un lighean, a pus la foc apă pentru a-l opări și-l curăța de pene. N-a durat mult și bobocul a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
carul; Zvârliți noaptea, fără lună În gropelinița comună... Nici prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas Rătăcind în drumul lor Lipsiți de Bunul Păstor. Hâda colții și-i rânjește Satul plânge și jelește Murmurând cu suflet greu: Oare-a murit Dumnezeu?... Deșteaptă-Te, pentru ce dormi Doamne? Scoală-Te și nu ne lepăda până la sfârșit. Pentru ce întorci fața Ta? Uiți de sărăcia noastră și de necazul nostru? Că s-a plecat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și nu mi-a fost dat să trăiesc acest dezastru, continuă el, dar Cristi nu l-a băgat în seamă. Plângea ca un copil, fără oprire. Cu capul în pământ, cotropit de atâta suferință. Ținându-se singur în brațe și jelind sau apucându-se puternic de păr și aproape smulgându-l. Durerea era atât de mare, încât nici nu se mai putea ridica și nici nu putea respira bine, înecându-se printre suspine și sughițuri. Plămânii îl strângeau ca un lanț
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ceeace îndeamnă și mai mult pe Gogolea la lovitura lui (în care se amestecă și resentiment personal). Zice Ștefan V., după bătălie, ascultând pomelnicul morților Moldovei: Când răsare soarele avem să ne aducem aminte de ei, și am să-i jelim de asemeni când soarele asfințește; și când ne vom trezi la bătaia miezului nopții, avem să-i simțim în jurul nostru și ne vom afla nemângâiați de pieirea lor." Amfilohie Șendrea dă sfaturi lui Ionuț pentru expediția dela Brăila, arătând ceeace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
arate drumul cel bun. Întăiu priponește magarul și pe urmă lasă-l în sama lui D-zeu. Gândește-te de două ori și vorbește o dată. Nu pomeni de foc celui care și-a fript degetele. Nu vorbi de pietre nebunului. Jelește pe cel nebun nu pe cel mort. Cui nu știe juca, odaia i se pare strâmtă. Se duce și magarul la Ierusalim, dar nu-i hagiu. Ziua trece, viața se duce și nebunul se bucură că vine Bairamul. Poți vorbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păsări nu mai ciripeau,/ ape-n cale se opreau/ și cu drag la ea priveau/ stând pe loc/ ca turta-n foc!”. Aceasta este însă faza preliminară a inițierii, ulterior, suferința rituală a Naramzei va face întregul univers să-i jelească alături, de trei ori pe parcursul basmului: „Fiarele/ se văietau,/ lemnele se-nconvăiau,/ văile/ îmi răsunau,/ petrele/ se despicau/ și codrii/ se cletinau:/ se jelea/ într-un cuvânt/ toată firea/ pe pământ”. Lacrimile fecioarei devin mărgăritare, ca expresie a funcției magice îndeplinite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este însă faza preliminară a inițierii, ulterior, suferința rituală a Naramzei va face întregul univers să-i jelească alături, de trei ori pe parcursul basmului: „Fiarele/ se văietau,/ lemnele se-nconvăiau,/ văile/ îmi răsunau,/ petrele/ se despicau/ și codrii/ se cletinau:/ se jelea/ într-un cuvânt/ toată firea/ pe pământ”. Lacrimile fecioarei devin mărgăritare, ca expresie a funcției magice îndeplinite de durerea ei, care este consubstanțială cu plânsul lumii epuizate de fertilitate. Revenind la imaginea somnului creator de flori hiperbolice, considerăm prin urmare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]