2,253 matches
-
langoare și slăbiciune? Dumnezeu știe dacă era cel mai bun lucru poate că da, avînd în vedere guturaiul lui cronic și spasmele din piept și din abdomen. Și de acum de săptămîni întregi, da, de săptămîni, fusese vreme rea în Jena o vreme îngrozitoare, oribilă, pe care o simțea în fiecare nerv al corpului rece, sălbatică, mohorîtă. Vîntul de decembrie urla în horn cu un sunet dezolat uitat de Dumnezeu putea la fel de bine să se afle pe o cîmpie stearpă pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
decât colectivismul, mai exact comunitarismul, fără posibilitatea ca aceasta să dispară integral vreodată" (Herseni, 1982: 513). Abordând și el problema individualism-comunitarism, Traian Herseni face mai întâi trimitere la o lucrare postumă a lui G. von Below (Die Entstehung der Soziologie, Jena, 1928). Raporturile dintre indivizi și comunitatea din care fac parte au stat în atenția gânditorilor de la începutul gândirii sistematice. Filosofia greacă s-a limitat la studiul raporturilor cu statul. În perioada Evului Mediu atenția s-a îndreptat către raporturile cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Revue Roumaine d’Histoire, nr. 3-4, 1996, pp. 213-217; Mihai Sorin Rădulescu, „Rumänische Studenten an den universitaten in Tubingen und halle zwischen 1848-1918”, Revue Roumaine d’Histoire, nr. 1-2, 1997, pp. 27-49; Uwe Dathe, „Studenten aus Rumänien an der Universität Jena in den Jahren 1801 bis 1918”, Révue Roumaine d’Histoire, nr. 1-2, 1997, pp. 50-56; Elena Siupiur, „The Formation of Romanian Intellectuals in the Nineteenth Century”, lucrare prezentată la conferința Cultură și politica identității În România modernă, București, mai 1998
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
patru cultivă paradoxul și îl administrează provocator, ca o comoție a inteligenței. Ralea întâlnește netulburat paradoxul aproape fără să bage de seamă, cum întâlnește și banalitatea, de care are libertatea și eleganța să nu se sfiască (și cum tot fără jenă și fără ocol întâlnește cacofonia). Citează totdeauna din memorie, ca în conversație și, firește, de obicei aproximativ. Cei patru au un fond de nihilism, de care se mântuiau fiecare prin câte o iluzie sau poate un ideal. Nietzsche prin mitul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
debutantă! Ca să revin la muzică: cei mai mulți amatori cu nivel estetic elevat dau batjocoritor din umeri când e vorba de operă, în special, de operă italiană. Dar Don Giovanni nu e altceva decât operă italiană. Iar Stendhal și Schopenhauer admirau fără jenă pe Rossini. În À la recherche du temps perdu, sora snobului Legrandin, devenită marchiză de Cambremer, persoană foarte à la page în materie de muzică, îl disprețuia de moarte pe Chopin și râdea crunt de soacra ei, care-l admira
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
rău: o imagine care este mai puțin destructurantă pentru el, care nu suportă incertitudinea, și pe care, din această pricină, este nevoit să o ascundă, Însă care Îl duce, Împăcat cu el, la pierzanie. Astfel, ca să reușească să vorbească fără jenă despre cărțile necitite, a decis să ne elibereze de imaginea opresantă a unui culturi fără ruptură, transmisă și impusă de către familie și de instituțiile școlare, imagine cu care toată viața Încercăm să concordăm. Căci adevărul destinat celorlalți contează mai puțin
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nici un motiv să nu spui sincer că nu ai citit o carte sau alta, nici să te abții să Îți spui părerea despre ea. Să nu fi citit o carte este cel mai obișnuit caz Închipuit, precum și să accepți fără jenă o etapă de pregătire ca să te interesezi de ceea ce face cu adevărat miza jocului, nu o carte, ci o situație complexă a discursului, În care cartea este mai puțin un obiect, ci o consecință. Într-adevăr, cartea nu rămâne insensibilă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
vanitoasă a femeii, care-și face un obicei din a-și savura situația de a se ști iubită (extenuându-și chiar admiratorii). Μ Frumusețea corporală nu reprezintă Întotdeauna un avantaj: ea este purtată, de cele mai multe ori, cu greutate sau cu jenă de către cel care o are, deoarece este generatoare de mari invidii. Mai mult chiar, pe unii frumusețea corporală Îi handicapează, făcându-i să se simtă stingheri În societate; pe alții, dimpotrivă, Îi face aroganți! Μ „Orice prostie este dezgustată de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înlocuiască? Pentru că procesul conștientizării cuprinde, prin el Însuși, două disponibilități: pe de o parte, asigură Înțelegerea de către copil a sensului greșelii comise la un moment dat, iar pe de altă parte, oferă energia necesară Îndreptării (energie dată de sentimentul de jenă, de rușine și regret, care se dezvoltă pe măsură ce Înțelegerea clarifică natura greșelii comise). Actul Înțelegerii cuprinde așadar un paradox: asigură autopedepsirea prin Însuși faptul că am fost În stare să-l realizăm, adică să Înțelegem prin ce am greșit, la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
suflet”; cu alte cuvinte, am putea spune că răul văzut la celălalt trezește răul din propriul suflet). Așadar pedepsirile individuale nu rezolvă problema, atât timp cât conștiința comunității nu are demnitatea de a resimți nevoia unei autoacuzații publice sau măcar a unei jene publice (În absența acesteia, terenul pentru comiterea unor noi nelegiuiri individuale sau În grup este păstrat În acea comunitate). Μ Normalitatea psihică nu exprimă altceva decât acea nevoie de coeziune, de coerență a sistemului personalității, care-l menține pe individ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
situației de care râdem - evaluare care poate aduce Însă cu ea realizarea faptului că, În realitate, nu suntem În fața unei situații comice, ci, dimpotrivă, a uneia grave sau chiar dramatice (din acest moment dispare râsul și resimțim un sentiment de jenă față de noi Înșine: cum de am fost În stare să fim atât de superficiali și să râdem, În loc să fi acordat imediat o mână de ajutor celui care a căzut atât de rău!). Suntem, cu alte cuvinte, mai predispuși prin firea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu „fixația” asupra unei perioade din viață în care copilul, deja născut, se simte legat de mamă. Cu aceeași virilitate, Nello Ponente disprețuiește (tot la fel ca Giorgio Manganelli) „mămicile”. Or, eu nu văd nici un motiv, în afară de cele conformiste, de jenă în faptul că am pentru mama mea - sau, mai bine zis, pentru „mămica” mea - un puternic sentiment de dragoste. Ce durează de o viață întreagă, pentru că a fost mai târziu confirmat de stima pe care eu o am pentru blândețea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Astfel, dacă așa cum erau Înghesuite În niște vagoane de vite și infestate cu păduchi se atenta la condiția lor de ființe umane, faptul că erau forțate să-și satisfacă necesitățile fiziologice În fața bărbaților atenta la demnitatea lor de femei. Rușinea, jena trăită de femei În aceste circumstanțe rămîne elementul central În cele mai multe dintre mărturiile lor ulterioare, ca În cazul Sofiei Magyari: Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete, cu oameni mai bătrîni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu conta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
versuri și mai rar cu reportaje și articole sociale, culturale, literare. Boem, instabil, cu o existență umilă, cețoasă, incoerentă, paradoxală, între avânturi sublime și mizerii indescriptibile - pe care târziu, în Mărturisirile unui anonim (1974), o privea cu sentimente amestecate, între jenă și disimulată mândrie -, omul I. a stârnit mai degrabă compasiunea confraților (Panait Istrati și Tudor Arghezi, în special, l-au ajutat mult), în timp ce poetul I. s-a bucurat de unele aprecieri reconfortante. Cele nouă volume și plachete de versuri apărute
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
révolutionnaire, Paris, Fayard, 1969, p. 133. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 134. • Jean François Revel, Revirimentul democrației, traducere de Dan C. Mihăilescu, București, Editura Humanitas, 1995, p. 128. • Philippe Ariès, Georges Duby, op. cit., p. 143. Reușise un doctorat la Universitatea din Jena, dar fără vreo urmare notabilă în orizontul excelenței academice. Întrucât prestația lui nu fusese prețuită cum se cuvine, pregătea o ripostă care să îl reabiliteze, în primul rând față de sine. Extremismul filosofiei sale dădea măsura unui autoritarism nativ, lipsit însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
roz În colțuri și dansez (atîta cît Îmi permite burta) cu Luke. Mama și tata dansează În apropierea noastră și ne fac semn cu mîna, iar eu le Întorc zîmbetul, Încercînd să nu las să mi se citească pe față jena. Știu că e petrecerea lor și toate astea, dar părinții mei realmente habar n-au să danseze. Mama Își unduiește șoldurile, cum era pe vremea ei, iar tata lovește ritmic aerul, părînd că se luptă cu trei dușmani invizibili simultan
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și toți copiii. Absolut, Își arată Lulu dinții de cal. Hai, Cosmo, Ivo și Ludo, să mergem. — Diii Dasher, diii Dancer, murmur. — Ne vedem mai tîrziu! spune Suze cu un zîmbet forțat În timp ce ei se Îndepărtează. Și mă apucă brusc jena. Lulu e prietena lui Suze și ar trebui să fac un efort. O să fiu drăguță cu ea, mă hotărăsc subit. Chiar de-ar fi să mor. A fost... frumos că ne-am Întîlnit cu Lulu! zic, Încercînd să-mi injectez
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a spus că n-ai nimic programat! Glasul Îmi iese mai ascuțit decît aș fi vrut. Mi-a zis c-o să fii liber! Gary și ceilalți se uită unii la alții și se evaporă, lăsîndu-ne singuri. Mă furnică obrajii de jenă. De ce trebuie să fiu pusă Într-o situație atît de penibilă și să simt că stau În calea tuturor, pentru simplul motiv că am trecut neanunțată să-mi văd soțul? — Luke, ce se Întîmplă? mă trezesc spunînd brusc. Toată lumea se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
niște... colți. Dar iat-o În fața mea, drăguță și subțirică, Îmbrăcată Într-o helancă neagră șic și zîmbindu-mi de parcă aș fi cea mai bună prietenă a ei. — Îmi pare bine să te văd! Mă sărută. — Îmi cer scuze, mor de jenă că te-am neglijat În halul ăsta. În timp ce spune asta, Îi aruncă o privire lui Luke, de parcă Între ei doi ar avea loc nu știu ce conversație privată. Sau sînt paranoică? — Hai Înăuntru! Mă conduce În cabinetul ei și ne așezăm cu toții
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
OBE (out of body experience) sau de o Întâmplare letală (NDE - Near Death Experience), alții de mistica creștină sau de meditația yoga, alții de citirea aurei și de medicina taoistă. Asupra tuturor acestor discipline plutește, este adevărat, un voal de jenă, o acuză de neseriozitate, o culpabilitate nemărturisită, un sentiment al pericolului (cum ar fi cel de cădere În fanatism și de pierdere a discernământului). Dar ele pot fi recuperate dacă sunt privite drept ceea ce sunt, drept obiecte mentale, „stări alterate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
București, pe care o părăsește, având sprijinul financiar al Consistoriului sibian, pentru cea din Budapesta (1906-1907), unde este totodată redactor al gazetei „Lupta”. O bursă acordată de Liga Culturală îi permite să-și continue studiile la universitățile din Strasbourg și Jena. La ultima își dă în 1909 doctoratul cu teza Der moderne Utraquismus oder Die Zweisprachigkeit in der Volksschule. Din străinătate trimitea „Revistei generale a învățământului” detaliate însemnări de călătorie. Întors acasă, devine profesor la Seminarul Teologic sibian, inspector al învățământului
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
răuvoitoare sau de trădare din partea cuiva care, fiind format că sociolog Într-o țară socialistă, putea folosi cunoștințele dobândite În interiorul sistemului pentru a-l denunță. Aceasta se manifestă și prin reticența de a ne recomandă alte persoane, cu sentimentul de jenă că ar putea astfel „turnă” pe cineva. Un asemenea refuz era manifestat mai ales de persoane care avuseseră Înalte responsabilități pe timpul RDG, nemulțumiți atât de puterea politică din Germania reunificata, cât și de comuniștii reformatori din PDS. Printre cei care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
seama. La fârșitul lui august 1989, În timpul fugii masive a populației din RDG spre Germania de Vest, funcționarii CC primiseră misiunea de a merge să apere linia partidului În Întreprinderi și instituții. Herbert B. a trebuit să se ducă la Jenă. Personal, el era de multă vreme convins că deschiderea frontierei În anii ’70 ar fi atenuat fluxul plecărilor. În octombrie-noiembrie 1989, ȘED constituise grupuri care trebuiau să se deplaseze la nivel regional pentru a Încerca „să stabilizeze” partidul, „să-l
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
celor divorțați suferă și din cauza presiunii psihologice a rudelor și cunoștințelor. În comunitățile rurale sau în cele urbane mai mici, părinții ai căror copii plecați din localitate au divorțat sau sunt pe cale să o facă răspund cu multă reținere și jenă la întrebările curioase ale vecinilor ori cunoștințelor. 7.2. Recăsătorirea și problemele eitc "7.2. RecăsĂtorirea și problemele ei" 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeietc "7.2.1. Disparitatea bărbat‑femeie" Chiar și în țările cu o rată foarte ridicată a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tați”, sunt mai sensibili, mai flexibili și mai puțin tradiționali în așteptările de rol de gen față de copiii lor (Patterson, 1995). Singurul argument invocat de oponenții creșterii copiilor de către cuplurile de homosexuali confirmat în parte este cel al sentimentului de jenă față de ceilalți copii (peer group). Dar și aici nu sunt în joc atât trăirile negative, complexele și frustrările pe care le au copiii homosexualilor, cât faptul că ei încearcă să ascundă statutul părinților lor (Patterson, Chan, 1997). Argumentele celor ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]