1,452 matches
-
urma să aibă un succes fenomenal. Totul trebuia să fie perfect. Și eu am aruncat totul la gunoi. E numai vina mea. Spre groaza mea, îmi dau lacrimile. Nu mi le pot opri. Îmi trag nasul zgomotos. Of, Doamne, ce jenant. Îmi pare rău, zic. Sunt un dezastru total. Îmi îngrop fața fierbinte în mâini și sper că Michael Ellis se va retrage discret și mă va lăsa singură. În loc de asta, simt o mână pe mâna mea și o batistă strecurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de râs, atât de tare că era să scap telefonul. Săptămâna trecută mi‑a zis că ăla a fost momentul în care s‑a hotărât să mă angajeze. A spus povestea asta tuturor clienților noștri regulați, ceea ce a fost cam jenant. — Deci. Christina mă scrutează lung cu privirea. Ești gata pentru persoana de la ora zece? — Da. Mă fâstâcesc ușor sub privirea ei. Da, cred că da. — Vrei să te piepteni puțin? — A. Îmi duc mâinile la gât, îngrozită. Îmi stă aiurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
prelung.) Au fost vremuri cu adevărat glorioase pentru masoni. ȘATFA dispunea de fonduri practic nelimitate. Donațiile curgeau și toată lumea se simțea onorată să facă acest lucru. (Venerabilul oftă din nou.) De când s-a autoexilat, loja noastră duce o existență itinerantă. Jenant! De aceea, prezența unui om atât de dăruit cu bogăție, dar, în egală măsură, și cu generozitate ne dă speranțe noi. Tot timpul își ținuse privirile fixate pe podeaua sălii. Acum se întoarse spre interlocutorul său și îl privi drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
hohote. Când auzi ușa deschizându-se, sări însă imediat în picioare, redobândindu-și expresia calmă și demnitatea. În cameră intrase Napoleon. Dante Negro privi drept în ochii împăratului. Zâmbi. Nu-i prea venea să zâmbească. Încerca doar să epuizeze momentul jenant al primului contact. Cursese prea mult timp, se petrecuseră o groază de evenimente de când nu se mai văzuseră. Împăratul se schimbase. Gâtul i se îngroșase. Capul i se micșorase. Părul rărit și tuns scurt păstra doar o mică șuviță rebelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de spus. Dacă ne referim la faptul că e supărată din cauză că mariajul ei a eșuat, atunci da, pot s-o înțeleg, a început ea aruncând o nouă privire peste umăr. Dacă e vorba de faptul că a făcut o scenă jenantă la nunta fostului ei soț, în fața celor doi copii, atunci nu, îmi pare rău, dar asta e ceva foarte greșit. —Crezi? Alison i-a studiat fața în căutarea unor semne care să-i indice o potențială trădare, dar nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mijlociu. Stați-ar în gât! Ambele femei au rămas nemișcate câteva clipe, holbându-se una la cealaltă - Sofia cu o privire sfidătoare, ea perplexă. Alison a așteptat să vadă dacă mai urmează și vreun alt răspuns, dar, după câteva secunde jenante, a realizat că era limpede că nu avea să mai fie nimic. A, am înțeles, a rostit ea rece. Ei, îți mulțumesc că mi-ai tratat cererea cu o analiză atât de profundă și de matură. Alison a făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
roata, păzit tot timpul de țeava puștii, și trebui să facă un efort ca să nu profite de ocazie, să-i dea o lovitură cu cheia franceză și să provoace o luptă corp la corp care să pună capăt acelei situații jenante. Dar își dădu seama că targuí-ul era mai înalt și mai puternic, și chiar în cazul puțin probabil că ar fi putut să-i ia pușca, adversarul său mai avea un revolver, o spadă și un hanger. Singurul lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și se uită la mine, nici măcar nu încearcă să își mascheze mila, chiar și mie îmi este milă de mine, îmi doream să îmi pot stăpâni lacrimile acelea, dar ele erau mai puternice decât mine, punându-mă într-o situație jenantă, bine că Udi nu mă vede acum, se enervează atât de tare când plâng. Fără să mă uit în oglindă, știu că fața mea este roșie, sub ochi mi se prelinge în lacrimi întunecate machiajul de dimineață, încerc să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
faptului că ne plângem de căldură, este greu să ne acomodăm cu frigul, în lipsa ei. Super, mergem la restaurant! strigă Noga, însă entuziasmul ei dispare în clipa în care îmi vede chipul îngrijorat, merg după el în cameră, o întrebare jenantă îmi stă pe vârful limbii, mă mai iubești, îl văd îmbrăcând o pereche de pantaloni scurți pe deasupra chiloților, atârnă ca două steaguri pe coapsele lui subțiate, fluturând în timp ce pășește, îi urmăresc încordată mișcările, sunt săptămâni întregi de când nu mai ieșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
m-a afectat prea mult, cine știe ce s-a întâmplat cu ea, poate că bărbatul ei s-a întors în cele din urmă la ea și vor crește împreună copilul, deja am lacrimi în ochi de fericire, simt și o invidie jenantă, cât de bine le va fi, cât de bine ne-a fost nouă, întinși pe patul matrimonial, cu Noga răsucindu-se între noi, îi mirosim trupșorul luminos, îi ronțăim tălpile picioarelor, moi și parfumate precum pâinica de Shabat, iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Ce ar putea avea ei în comun? Sticla e aproape gata. I-o întind, imaginându-mi că are nevoie de ea mai mult decât mine. Îmi pare tare rău, Finn, îi zic. Nu-i nimic. Mă descurc. Urmează o pauză jenantă. Ar trebui să te întorci. Să bei pentru fericitul cuplu! — Nu-i nici o grabă. A adus o navetă de șampanie. N-au cum s-o dea gata așa de repede. Finn scoate un zgomot ciudat. Urmează o altă pauză stânjenitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
întâi spre Botoșani. În familia Firidă era mare zarvă. Pregătirile erau în toi, telefonul suna non-stop. M-a mirat vânzoleala aia - s-o fi însurând, în sfârșit, Sabin cu fata vreunui vameș bazat. Mă rog, cine se-aseamănă s-adună! Jenant era că urma să-mi fac praștie toate paralele pe care le aveam la mine, și asta ca să plătesc tacâmul la o nuntă unde nu fusesem oficial invitat. Cu nervii întinși, am intrat în baie să fac un duș. Sabina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
metal sau cu o descărcare electrică de două sute de volți? ― Scuze, spuse el sincer. Faceți cât mai bine. ― O facem pentru toți. Sala mașinilor ― terminat! Intercomul țăcăni. N-avea nici un sens să-i ia la rost. Își zise furios. Era jenant. Dacă nu menținea el o anumită coeziune, atunci cine? Pe moment, nu se simțea în stare să înfrunte nimic. În nici un caz după această tulburătoare și puțin concludentă întâlnire cu Ash. Nu se hotărâse dacă bănuielile care-! priveau pe acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
fi, de asemenea, utilizată, circumcizia producând un grefon cutaneo-mucos, de două benzi, una de mucoasă, alta de piele foarte subțire. Grefele de mucoasă au numeroase avantaje: nu sunt iritante pentru ochi, sunt suficient de fine, pentru a nu produce pliuri jenante și se retractă mai puțin decât pielea. Mucoasele jugale și vaginale permit prelevarea unui grefon cu o suprafață suficient de mare, ceea ce permite de a grefa cu o singură bucată suprafața sângerândă a unei cavităti. Din cauza mediului septic din care
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
să se așeze, după cum putem observa din primul paragraf din 1Cor 15, discret, femeile au fost lăsate la o parte. Când credința în înviere a trebuit să fie apărată în public, în contextul lumii respective, trebuie să fi fost foarte jenant să te gândești că principalii martorii ai acestui eveniment extraordinar erau femei, și nu în ultimul rând una cu o reputație neobișnuită, ca a Mariei Magdalena. Și totuși, în toate cele patru povestiri evanghelice se află în centrul atenției: ele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
o notă mai largă, m-am convins că climatul scepticismului care, în ultimele două secole, a făcut în așa fel încât faptul de a sugera că învierea lui Isus s-a întâmplat într-adevăr să pară ceva demodat și chiar jenant, n-a fost niciodată și nu este nici acum o poziție sociologică sau politică neutră. Iluminismul a cauzat un fel de lovitură de stat intelectuală, care a convins multă lume că nu există nicio probă a adevărului că morții învie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Înainte să-ți vină rezultatul de la biopsie, tipul te-a cerut de nevastă, încep să râd. De altfel, nu-mi place să te ascult sporovăind pe un subiect ca ăsta. Nu de alta, dar după aceea e cam greu, cam jenant să faci din nou dragoste. Rămâi insula de safir răsărită din mare. Povestește-mi altceva. Mi-ai spus data trecută că tu nu trăiești, ci viețuiești, știu că, mergând cu spatele pe culoarul memoriei tale, te împiedici, te zgârii, te
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
servit ceaiul. O, trebuie să fii tot timpul cu ochii pe ei, și fiecăruia să-i amintești ce are de făcut, chiar dacă îți târăști piciorul stâng, și din senin a început să te doară burta. Din când în când o jenantă durere, ca o crampă de colită, pe care te-ai duce s-o ascunzi în budoar, dacă ceaiul ar fi fost servit. I-ai putea lăsa pe bărbați să-și ducă mai departe inutila lor discuție, pe care o tolerezi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mă inspire și a semiadulterului silnic ce a întinat stima morală și intelectuală pe care o purtam soțului ei. Mă înspăimânta teribil gândul că urâtul fapt ar fi devenit public. În schimb (o, inocență !), mă uimeam descoperind că un fapt jenant și după toate normele reprobabil nu-mi trezise nicio remușcare (în afara spaimei lașe că s ar putea afla ceva). Și nici cerul nu-și arăta intenția de a mă pedepsi : zi după zi trecea, monotonă, și pământul nu se grăbea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gol, se afla acolo, părând la fel de zdravăn ca întotdeauna, la fel de solid și de viguros, în timp ce - așa cum știa acum, fără nici un dubiu - purta în el motorul propriei sale morți, iminente. Se întreba: „Să-i spun lui Rozanov?“ Dezvăluirea ar fi fost jenantă pentru amândoi. John Robert disprețuia eșecul, și ce eșec mai mare putea exista decât cel pe care trebuia el să-l înfrunte? Ceva atinse mâna lui William și, când privi în jos, îl văzu pe Adam McCaffrey, care se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
toate au fost însă în această situație. Unele au închiriat de la bun început locuințe în case de români răgățeni. Așa că pentru ele n-au survenit probleme de acest gen. Au survenit în schimb altele. Ceea a fost și a rămas jenant pentru ele a fost accentul. Accentul rusesc, de care nu s-au putut dezbăra niciodată. Ele, care acasă fuseseră, în cea mai mare parte, casnice, nu avuseseră îndeajuns de multe contacte cu vorbitorii nativi de limbă română, așa că au rămas
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
le-am mulțumit și am hotărât apoi că trebuia să o judecăm pe numita Ioana pentru recădere în necredință, conform dreptății și rațiunii”. Asesorii neavând decât un rol consultativ, Pierre Cauchon nu avea de gând să se încurce cu formalități jenante pentru el. Chiar în după-amiaza acelei zile era expediată prin grija notarilor o scrisoare tuturor asesorilor, informându-i că Ioana căzuse din nou în greșelile pe care le abjurase și va fi dusă a doua zi în locul numit Vieux Marché
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
a marilor hoteluri ș.a.m.d.? Oare să nu se găsească o energie „riverană“ aptă să se înhame la coordonarea unui zdravăn colectiv de istorici care să treacă mult dincolo de limitele celor câteva albumașe color, tip ONT, ce fac, oarecum jenant astăzi, fala vitrinei celor două librării de pe „faleza“ urbei? Istorici, arhitecți, muzicologi, literați, genealogiști, arhiviști, specialiști în evoluția politicii și artelor românești, plus câțiva fotografi simpatetici, bine struniți de o sfântă determinare aidoma treimii care a păstorit Dicționarul scriitorilor români
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fost educați să ne săpăm singuri groapa Mărturiseam aici joia trecută cât de stânjenit m-am simțit, la o recentă întâlnire cu studenții, de întrebarea pri vind „deresponsabilizarea politică“ a celor de vârsta mea. Mi s-a reactualizat atunci, cu jenantă acuitate și intensă vinovăție, dilema angajare-neutralitate (i.e. senină resemnare) de la începutul anilor ’90, când refuzam cu obstinație orice „înregimentare“, când adevărurile politice elementare mi se păreau minciuni cinice, când am jurat să nu mai am vreodată carnet de partid, când
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu care „petentul“ a răspuns corect, ca la școală: „Ciulei, Liviu“. Nici o milionime de secundă de ezitare. I s-a părut, așadar, cum nu se poate mai natural faptul că nu a fost recunoscut. Și nu a văzut absolut nimic jenant în chestia asta! Atunci am prins și eu momentul să șoptesc complice mucalit, oarecum compensator, „e prea tânără... Și sunteți plecat de mult... Nu are de unde să vă știe“, după care, epuizați oricum de jalea contextului, am schimbat câteva amabilități
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]