42,645 matches
-
-l viziteze. în intenție, mesajul aproximativ era: Eu, acum, vreau să vă uit, iar voi să mă țineți minte cum eram cîndva. Sînt propriu-mi tribunal și - suprem orgoliu! - nu mai vreau să apar în lume, ca să nu fiu cumva judecat vreodată. Eu vreau să fiu asemeni unui zeu - mort și nemuritor deopotrivă -, dincolo de orice evaluare omenească. Numai zeii își pot permite să trimită cîte o foaie albă de hîrtie, nu un text - oricînd interpretabil. Dar foaia albă este și un
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
luptător decât de veșnicul învins, concomitent conștient de vulnerabilitatea ființei umane, de traiectul acesteia către moarte și chiar ros de sentimentul unei culpabilități cu sursă obscură: "în somn, îngerii nopții venit-au perechi/ Cu vorbe m-au biciuit, m-au judecat/ ești vinovat, ești vinovat, vinovat". Acești îngeri negri, damnatori așadar "aveau în ochi lacrimi pietrificate și reci". Ei clamează: "Ești vinovat. Pe veci/ m-au condamnat". Vina sa, a fi sărăcit cerul de raze se înscrie în domeniul creativității, cu
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
problema dreptului meu, în țara aceasta, care este și a mea, în Bucureștiul acesta în care m-am născut și nu am lenevit, la un spațiu locativ nu numai decent ci și sigur. Aud din fundal o voce care mă judecă: "Constanța Buzea, de ce nu te-ai dus după '89, când se putea, să ceri și tu de la Uniunea scriitorilor o locuință? Atunci când, printr-o mișcare inteligentă de condei, au primit casă cei mai mulți dintre scriitorii cu probleme locative acute". De ce nu
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
un curs de limba spaniolă, pentru a putea avea un acces nemediat la una dintre marile literaturi ale lumii. Vera Călin citește ziarele, urmărește talk-show-urile de televiziune, analizează cu profesionalism mesajele electorale ale lui Al. Gore și George W. Bush, judecă foarte obiectiv eventuala situație de impeachment în care s-ar afla președintele Clinton în urma afacerii Lewinsky (bigotismului de operetă al multora îi opune o viziune elastică, lucidă, care face distincție între viața privată și funcția publică ale celui incriminat), urmărește
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
să stea lucrurile și acum, când constat o conviețuire tot mai dezinvoltă între agenții trecutului și firavii reprezentanți ai înnoirii. Or, România nu se poate despărți de propria mizerie morală înainte de-a o descrie minuțios și de-a o judeca. Altminteri, vom retrăi la nesfârșit aceleași coșmare și vom recădea în aceleași hăuri. În fapt, n-am nici pe departe impresia că regimul Iliescu-Năstase a răposat întru tristă amintire. Oricât ți-ai roti privirea, numai de pesedei, mărturisiți ori ascunși
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
cine nu preocupă soarta poeziei...) cu etichete vii, asortate, ieșite din "dialogul", irepetabil întocmai, al unui singur poet cu un singur critic. Fără stereotipii, fără "expedieri" în masă. E, așadar, un cronicar care-și ia osteneala să caute titluri, să judece nuanțat, să potrivească lucrurile, scriind niște recenzii de pasionat: J'irais ŕ Rome ŕ pied pour un sonnet de lui sună, de altfel, "mărturisirea" (livrescă) din articolul despre sonetele lui Mircea Cărtărescu. "Galeșă și cu ochi alunecători", ca poezia "sonetistului
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
regizor prea complex ca să nu-ți pună mintea la treabă, iar ultimul său film provoacă o gamă de reacții mult mai extinsă decât cea invocată de Amélie . O logodnă foarte lungă îmi confirmă faptul că filmele lui Jeunet pot fi judecate după același barem ca și poezia. Cele mai bune poeme sunt, în opinia mea, cele compacte: alcătuiesc un tot unitar, exudă coeziune, poți să vezi cum anumite procedee arhi-cunoscute funcționează, dar, pînă la urmă, nu poți motiva perfecțiunea întregului și
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
provocate de felul în care a fost subvenționată cartea în România, pe relații clientelare obraznic binecuvîntate de fostul ministru al Culturii. Mona Muscă are o șansă de a rămîne în istoria culturii române. Dacă va avea curajul să nu mai judece lucrurile pe principii clientelare și va dovedi asta pe deasupra tuturor tacticilor și strategiilor ministerului pe care îl conduce. Strategul Răzvan Theodorescu s-a făcut de rîs prin preferințele sale venite din partea unui om de cultură, academician plin. Mona Muscă are
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
în aspectul prospectiv, experimental al limbajului muzical, cu atît mai grele le sînt suspiciunile și mai sensibile orgoliile. Fapta docilității, a încartiruirii se prescrie, iar ideea cutezanței nu se iartă, probabil, niciodată. Se spune că familia și prietenii nu pot judeca un creator. Dar dacă opera acestuia circulă doar în perimetrul rudelor și al amicilor? Dacă egoismul compozitorului a ajuns să fie ca mersul pe unele terenuri accidentate, care te lasă să ghicești, după felul cum răsună pașii, dacă traversezi lespezi
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
este să citim și un al treilea studiu al lui Ș. Cioculescu despre Caragiale - Testamentul lui Lenci Caragiale - și cel mai interesant, la care Simona Cioculescu nu se referă, dar pe care sumarul revistei Manuscriptum îl dă tot ca inedit. Judecînd după unele trimiteri bibliografice, acest din urmă text este ulterior anului 1979. l Aniversarea lui Ș. Cioculescu prilejuiește aceleiași reviste publicarea discuțiilor de la o Rotondă (din 26 sept. 2002) consacrată criticului care o ilustrase cu harul său ani la rînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
cam frig. Augustin Buzura este unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii române, un romancier incontestabil, care rezistă timpului, timpurilor și analizelor. Și este unul dintre modelele mele. În care am crezut nesmintit. Nu sînt eu în măsură să judec sau să dau verdicte literare. Și nu acesta este rostul acestor rînduri. Vreau însă, ca într-un ritual de exorcizare, să mă eliberez de tristețea infinită pe care o am acum, la despărțirea de model. O tristețe care mă doare
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
ce rost mai are metafizica după Auschwitz. Sigur că, de la Eliot încolo, s-a "aflat" că nu se mai poate scrie la fel după apariția unui scriitor mare, sau "interesant" într-o anume privință, și nici nu se mai poate judeca ca pînă la el tot ce s-a scris înaintea lui. Cum să nu te preocupe, atunci, ce efecte literare are un eveniment care, păstrînd o "linie" dragă lui Lovinescu, a schimbat societatea? E vorba, în primul rînd, de o
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
și coafuri), mai și leșină de anorexie... Acestea nu fac altceva decât să complexeze femeia de rând, despre care s-ar spune că nu-i frumoasă, dar cât ar fi ea de puternică și nu s-ar lăsa influențată... lumea judecă prin prisma acestor non-valori. Industrializarea frumuseții face, într-adevăr, aparent multe beneficii femeilor, însă aduce în primul rând conflicte în rândul celor mai multe... Frumusețea este totuși un dialog interior cu noi înșine, un izvor nesecat de inspirație pentru a trăi cu
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
ajutau - cu sârg, fără abateri sau împotriviri - în săvârșirea faptelor odioase. Acționau toți ca un întreg, de parcă ar fi existat un singur creier - cel al directoarei Chiștoroaie. Iar ei nu trebuiau să treacă prin filtrul gândirii lor nimic, să nu judece. Trebuiau doar să execute întocmai comenzile și instrucțiunile femeii tiran. Doar ea era cea care le asigurase serviciul, lor, celor care nimeni de niciunde nu le-ar fi acordat o astfel de șansă, loc de muncă atât de greu de
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
comun spre bine Și nu va fi-n zadar strigăt din mulțime; Sunt oameni până la urmă, nu-i doar a lor vina, Cine n-a greșit, păstrează-ți onoarea ta și stima! Fii tu exemplul de urmat, gândește si nu judeca, Căci e ușor a arunca în ei cu piatra, Vezi ce-i imperfect intâi in viata ta și-apoi a altora; Fii strigăt de luptă, Dumnezeu e cu tine, Dar fără sinceritate nu poți nimic schimba, Știi bine! Tinerețea ta
STRIGĂT DE LUPTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382809_a_384138]
-
sugestiile de istoricizare a fenomenului (legarea lui de romantism, referirea la o perioadă de refuz al literaturii de atmosferă, apoi la redescoperirea sa în postmodernitate), ca și semnalarea pericolului de alunecare din atmosferă în kitsch. Sînt discutate premisele pentru a judeca succesul sau eșecul creării unei atmosfere: în raport cu ironia și parodia, dar și cu excesul care duce la kitschul turistic și la înscenările de tip Disneyland. Cred că ar merita investigat, pornind de la această carte (și în ciuda riscurilor de a reduce
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
dar n-ar fi de mirare dacă și cei care l-au votat pe Funar ar fi dezamăgiți că primarul n-a vrut să dea ochi cu poliția. La acest capitol, omul de rînd nu prea are subtilități politice, ci judecă lucrurile pornind de la propria sa experiență cu autoritățile. Iar aceasta spune limpede că dacă te cheamă poliția să te audieze, te duci, cîtă vreme nu ai nimic de ascuns. La Cluj, ca peste tot în România, duși pe sus la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
expresii triviale sau licențioase. Autorul citat invocă cele scrise de Marțial în prefața la cartea întâia de epigrame: Îmi place să cred că am pus în cărțile mele destulă măsură, pentru a nu jigni pe aceia ce știu să se judece singuri. Versurile mele nu trec dincolo de buna cuviință datorată și celor mai de jos oameni.
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
mai confortabilă, a generalităților, ci nominalizează, își îndreaptă indexul fără șovăire spre inacceptabil și... inacceptabili. Perpetuu demagogicul Sergiu Nicolaescu îl invită pe dl Paler să vadă filmul său, Oglinda, despre care declară emfatic: "Noi am redat faptele, istoria le va judeca": "După prima parte a filmului, s-a făcut o scurtă pauză. Sergiu Nicolaescu a venit lîngă scaunul meu, s-a aplecat ca să-mi poată vorbi în șoaptă și m-a chestionat: "Ei cum vi se pare?" N-am putut să
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
seamă ca editor al operelor Virginiei Woolf și prin asociere cu elita literară britanică a începutului de secol XX, așa-numitul grup Bloomsbury. Autorul unor respectabile cărți pe teme social-politice, sau biografii ale unor contemporani celebri, Woolf nu poate fi judecat obiectiv ca autor, pur și simplu cu măsura pe care am aplica-o oricui altcuiva, căci implicarea lui într-un alt fel de proiect, mult mai personal și totodată depersonalizat - editarea romanelor Virginiei - l-a consacrat mai presus de orice
Noi scrisori de dragoste by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16073_a_17398]
-
de domeniul evidenței. Blaga a găsit o mască foarte potrivită pentru detractorul său, evident coborâtor din modelul Grama, "într-o altă ipostază și sub alt nume" și închis în limitele, de la sine constrângătoare, ale dogmei aceluiași cin. Prefăcându-se a judeca dezinteresat "mediocritatea iremediabilă" trăită inconștient de "Popa Grama" și aspirația disproporționată până la ridicol de a se acredita ca superior celui criticat (Eminescu), Blaga concepe o scriere în palimpsest, ușor de descifrat prin substituție de nume. Cu mijloace luate din arsenalul
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
lui Dumnezeu. Ceea ce ne incumbă nouă, oamenilor care am asistat la săvârșirea faptelor, sau am auzit despre ele, este obligația să ne plecăm asupra acestor fapte în mod cu totul serios, să ne străduim a le cunoaște și a le judeca în mod cinstit, să ne încumetăm a le asuma în mod curajos în numele acelei solidarități istorice la care facem atât de des apel. Credeți totuși că există o oarecare terapeutică a memoriei, a aducerii aminte, în sensul atragerii atenției asupra
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
căile lui Dumnezeu", vom pricepe Înțelepciunea Sa, care este singura Înțelepciune, unicul Adevăr. Și cum ar trebui, în perspectiva acestei experiențe mari și îndelungate pe care ați avut-o, să arate un înțelept în ziua de astăzi, un om care judecă limpede situațiile atât de dramatice uneori, atât de nesigure prin care trecem, într-o lume care este mereu în transformare, cu multele ei întrebări nerezolvate? Într-un cuvânt, ce înțelegeți prin a fi înțelept astăzi, a fi drept, a fi
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
tare ceea ce crede că trebuie spus. Dojana lui este plină de iubire, de iubire pentru toți. Nu izolează parte din timp, ci îl consideră în întregime omogen, coherent; face apel la memorie, la o memorie în acțiune, creatoare; evocând trecutul, judecă prezentul și pregătește astfel viitorul. Ați fost ales de curând membru de onoare al Academiei Române și ați primit titlul de doctor honoris causa al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Cu ce sentimente ați întâmpinat aceste onoruri, aceste recunoașteri? Care
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
integral după ce îi rămăsese în minte din mentalitatea vechii burghezii, înlăturate de "Istorie"". O altă prejudecată pe care o combate cu tărie Alexandru George este cea a perenității marxismului, care, după cum socotesc unii pînă la ceasul de față, ar trebui judecat nu după eșecurile sale catastrofale și după monstruoasele crime ce le-a comis, ci după bunele intenții conținute în nucleul său teoretic, în posibilitățile de adaptare "inteligente" la realități. "Învățătura invincibilă" ar fi fost greșit aplicată la Rusia țaristă, care
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]