23,636 matches
-
și al unor libertăți, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că legiuitorul a stabilit o procedură specială de judecare a căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic în primă instanță, procedură ce presupune constituirea unui singur dosar și judecarea tuturor cererilor de apel din cadrul aceleiași proceduri de un singur complet de judecată. Autoarea excepției apreciază
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
proces echitabil. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că legiuitorul a stabilit o procedură specială de judecare a căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic în primă instanță, procedură ce presupune constituirea unui singur dosar și judecarea tuturor cererilor de apel din cadrul aceleiași proceduri de un singur complet de judecată. Autoarea excepției apreciază că reglementarea legislativă nu este suficient de clară și precisă, întrucât nu există instrucțiuni de funcționare pentru repartizarea manuală a cauzelor, încălcând astfel
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
ședință publică, la prima strigare și la cea de-a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată în ordinea de pe listă, lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, învederând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Nemaifiind alte cereri, Înalta Curte constată cauza în stare de judecată și, în conformitate cu dispozițiile art. 494 din Codul de procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și
DECIZIA nr. 3.039 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264391]
-
și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost realizată de către Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă într-o cauză aflată în curs de soluționare în care această din urmă instanță a fost legal învestită cu judecarea unui apel împotriva unei sentințe pronunțate de tribunal, într-un litigiu în materia pensiilor militare de stat și asigurărilor sociale, materie în care curtea de apel judecă în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
acordarea unui termen de judecată în vederea reunirii respectivei cauze la prezenta. După deliberare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a respins cererea de reunire formulată, instanța putând proceda la judecarea prezentei cauzei și, în funcție de soluția ce se va adopta, urmând a se decide în consecință în cauza a cărei reunire se solicită. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“. În ceea ce privește aplicabilitatea art. 5 alin. (1) din Codul penal, conform acestui text de lege, „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă“, s-a apreciat că Decizia Curții Constituționale nu reprezintă o lege în sensul art. 5 din Codul penal, astfel că nu se poate aplica
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
explicit perioada de timp în care nu există cazuri care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Singura lege care a intervenit relativ la dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal de la data săvârșirii infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, astfel că pentru perioada de timp anterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
critica autorului pornește de la premisa referitoare la aplicabilitatea erga omnes pentru viitor și la efectele unei decizii de admitere a Curții Constituționale. Or, dispozițiile legale criticate au în vedere situația referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei și nicidecum pe cele referitoare la aplicarea unor decizii ale instanței de contencios constituțional, întrucât nu aceste decizii intră sub incidența textului criticat, ci legea penală mai favorabilă, care capătă acest caracter fie ab initio, prin aceea
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
alin. (2) din Constituție reflectat în art. 13 din Codul penal, legislația prevede soluția de urmat în cazul conflictului de legi. Astfel, potrivit art. 13 alin. 1 din Codul penal, «În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. » De asemenea, prin Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de prescripție are, spre deosebire de legislația română, valențe procedural penale și, prin urmare, era susceptibil de aplicarea imediată a legii noi“. ^6 C.E.D.O., Cauza Coëme c. Belgiei, paragraful 148, Previti c. Italiei, paragraful 80 (legea națională survenită pe parcursul judecării cauzei avea ca obiect prelungirea unor termene de prescripție). ^7 C.E.D.O., Cauza Borcea c. României, paragraful 66. ^8 Decizia Curții Constituționale nr. 1.092/2012. Comisia de la Veneția. Importanța și efectele calificării prin dreptul intern al unui stat a regimului prescripției
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
la natura Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 a avut un caracter generalizat la nivelul practicii judiciare nu conduce la concluzia existenței unei erori de procedură, ci, dimpotrivă, subliniază faptul că a fost rezultatul raționamentului judiciar dezvoltat de instanțele învestite cu judecarea cauzelor respective. Similar, intervenirea Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 prin care a fost relevată eroarea de interpretare a naturii Deciziei nr. 297/2018 nu are semnificația unei cauze de schimbare a caracterului de eroare de judecată a instanțelor judecătorești. Din perspectiva
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
paragraful 18. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 453/2020 precitată s-a reținut că, spre deosebire de contestația în anulare, scopul căii extraordinare de atac a recursului în casație este acela de a îndrepta anumite erori grave de drept comise la judecarea apelului (paragraful 23). Astfel, Curtea Constituțională a arătat că „Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
greșit cu privire la lipsa incidenței unei cauze de încetare a procesului penal) ar putea fi îndreptată, eventual, pe calea recursului în casație, aceasta fiind calea de atac reglementată de legiuitor în scopul îndreptării erorilor de drept comise cu prilejul judecării apelului. Spre deosebire de aceasta, incidența unei cauze de încetare a procesului penal asupra căreia instanța de apel a omis să se pronunțe va fi invocată pe calea contestației în anulare, care are ca scop îndreptarea unor erori de procedură
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. (4) Dacă instanța de apel stabilește că prima instanță a fost necompetentă, iar necompetența a fost invocată în condițiile legii, va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă. (5) În cazul în care instanța de apel constată că ea are competența să judece în primă instanță, va anula hotărârea atacată și
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
un alt motiv de nulitate decât cel prevăzut la alin. (5), iar prima instanță a judecat în fond, instanța de apel anulând în tot sau în parte procedura urmată în fața primei instanțe și hotărârea atacată, va reține procesul spre judecare, pronunțând o hotărâre susceptibilă de recurs, dacă este cazul. Articolul 481 Neînrăutățirea situației în propria cale de atac Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
concret și decisiv modalitatea de soluționare de către instanța de sesizare a căii de atac al cărei obiect este reprezentat de soluția dată pe excepție. ... 67. În mod particular, în speța pendinte această interdependență trebuie examinată în cheia elementelor specifice judecării căii de atac a apelului, ceea ce presupune luarea în considerare a limitărilor prevăzute de art. 477-478 din Codul de procedură civilă, exprimate în adagiile tantum devolutum quantum apellatum și tantum devolutum quantum iudicatum. ... 68. Nu în ultimul rând, se
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
81. În susținerea acestei concluzii vine în mod necesar și argumentul că instanța de trimitere, în cazul înlăturării excepției de inadmisibilitate a acțiunii, nu s-ar putea regăsi în postura admiterii apelului cu consecința anulării sentinței și reținerii cauzei pentru judecarea fondului cauzei deduse judecății, pentru considerentele deja expuse, dispozițiile legale imperative pe care apelanta-reclamantă și-a întemeiat cererea de trimitere a dosarului la aceeași instanță pentru rejudecare fiind fundamentate pe principiile disponibilității și al dublului grad de jurisdicție. ... 82. În
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
sociale a continuării executării contractului, în lumina prevederilor art. 3 și art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 și a considerentelor Deciziei nr. 432 din 17 iunie 2021 a Curții Constituționale, excedează în mod evident limitelor învestirii, fiind străine judecării apelului, care nu este condiționată de clarificarea aspectelor ce fac obiectul prezentei sesizări. ... 84. Cu alte cuvinte, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că soluționarea pe fond a cauzei pendinte nu depinde - față de stadiul și contextul demersului judiciar
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
se cuvine din valorificarea bunurilor. “ ... ... II. Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție 8. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură fiscală): Articolul 262 Judecarea contestației (1) La judecarea contestației instanța citează și organul de executare silită în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, își are sediul sau domiciliul terțul poprit. (2) La cererea părții interesate instanța poate decide, în cadrul
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. ... 26. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, reglementarea legală criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură să îngrădească drepturi consacrate constituțional, respectiv
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
sau instanța în cadrul cărora își desfășoară activitatea la un moment dat. De altfel, judecătorul de cameră preliminară a constatat că această chestiune a necompetenței instanței supreme de a judeca pricina în primă instanță a mai fost invocată cu prilejul judecării propunerii de arestare preventivă a inculpatului A., în această cauză excepția necompetenței Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind respinsă. Prin Încheierea nr. 7/C din 28 iunie 2019 a completului de 2 judecători de drepturi și libertăți din cadrul Secției
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
minori și de familie. ... 4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate, Englmeier Johann, a depus la dosar un înscris prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. ... 6. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.854D/2019 și nr. 2.870D/2019, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă. De aceea, în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. În ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită. ... 26. În acest sens, Curtea a reținut că obligația părților de ași exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]