81,163 matches
-
am dumirit nici așa. Se poate face dadaism și pe teme religioase. Am trecut la articolul dnei Magda Ursache promițător intitulat Linia fierbinte a prozei din care am aflat părerile distinsei doamne despre literatura pornografică din România ultimului deceniu și jumătate. Absolut neinteresante. Și ca să închidem cercul, ne-am întors la jurnalul inedit al lui Barbu, tot neprezentat (sursă etc.), cu unele puncte de omisiune pe care nu știm cui să le punem în cîrcă, și prefațat de dl. Emil Manu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
l în TRIBUNA de la finele lui octombrie, un interviu și o masă rotundă cu Gh. Crăciun, despre romanul lui Pupa Russa. Bună ideea colegilor noștri de la revista clujeană. Romanul este una din aparițiile cele mai importante din proza deceniului și jumătate care a trecut de la căderea comunismului. l Despre Gh. Crăciun scrie și Marian Victor Buciu în nr. 7-8 din EUPHORIONUL de la Sibiu, în cadrul unei dezbateri despre Starea romanului. Tot acolo, o proză de Ioan Groșan și un interviu cu N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
și mă simt legănată pervers. Se leagănă toată casa ca într-o unduire arăbească. Așa, în ritmurile astea, viața se poate scurge încet-încet. În cîteva secunde, zbaterile cumplite, nimicnicia, insomnia, tristețile, bucuriile, soarele, luna, ploaia, sufletul, dispar. Cam după o jumătate de oră, cînd am priceput că a fost realitate și nu vorba aruncată aiurea, seara, în bucătărie, după ce am constatat că situația este sub control, am vrut să-l sun și pe fratele meu, stabilit în Canada de cîțiva ani
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
al bucuriei lipsite de răspundere, dar întrucîtva condamnabile și al transferurilor de energie printr-o comunicare cu ceilalți aproape mediumnică scrie Sonia Larian în Bietele corpuri. Cartea, republicată de curînd la editura Polirom, apărea într-o primă ediție imediat după jumătatea anilor �80, într-o perioadă "experimentală", în sens oarecum neoavangardist, de inovație care nu stă niciodată pe loc, nu eșuează, la un moment dat, într-o structură închegată și imitabilă. Într-o rețetă. Romanul, "bătrîna doamnă cam bolnavă", ale cărei
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
însurat - cel puțin așa crede mama sa. Căutînd cu disperare un punct luminos în viitor, Enid și-a stabilit un țel aproape imposibil de atins: reunirea întregii familii pentru un ultim Crăciun petrecut în casa părintească. Întinzîndu-se din Midwest-ul de la jumătatea secolului trecut pînă pe Wall Street și în Europa răsăriteană de astăzi, Corecții plasează lumea demodată a virtuților civice și inhibițiilor sexuale într-un violent contrast cu era locuințelor supravegheate electronic, a educației liberale, a îngrijirilor de sănătate mentală făcute
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
ar pierde ironia lui esențială și s-ar apropia de o lecție de morală romanțată. Or, nu este cazul. în Epilog, care rezumă ceea ce s-a petrecut după opt ani, îl vedem pe Bezuhov părăsindu-și pentru o lună și jumătate casa și soția ca să se consacre, la Petersburg, unei activități politice semiclandestine. Așadar, din nou este gata să caute un sens vieții sale, să se bată pentru o cauză. Căile nu se termină și nu cunosc scopuri. S-ar spune
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
politicului, a lăsat nepronunțat importantul discurs pus sub titlul Scriitorul în fața revoluției, care ar fi putut constitui un important semnal de alarmă cu ecouri majore în lumea intelectuală europeană. Acesta a văzut, însă, lumina tiparului la mai bine de o jumătate de secol după dispariția sa tragică, din octombrie 1944. Posteritatatea i-a reabilitat însă, fie și cu întârziere, recunoscându-le amândurora înaltele calități morale, exemplarul curaj intelectual și etic, voința de adevăr. Căci, cum scria Fondane, "a porni cu ochii
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ca documentar, website și instalație. Scopul declarat, acela de a reasambla imaginile pentru a pune în valoare sensuri noi, pentru a destabiliza percepția unor anumite evenimente, sfârșește în incoerență. Deruta spectatorului se datorează în mare parte faptului că, cel puțin jumătate din film, ai senzația unei legături cronologice: începe cu nașterea, continuă cu adolescența, ajunge la maturitate, bătrânețe, moarte și... nu se oprește acolo! Abia finalul dezvăluie cele cinci capitole în care e structurat documentarul, dar ești atât de sufocat de
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de "centru magnetic al noii literaturi", de "veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație "realist-socialistă" fiind reflectată într-o jumătate de frază. Lui Ion Ianoși, "spirit profund interogativ", i se reproșează doar că "rămîne de văzut, odată ce regimul comunist s-a prăbușit ce nu a putut spune (...) în cărțile sale memorialistice". La fel se trece în zbor razant peste "cazul
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
-i detestă. La câte amăgeli au dat drumul spre pensionari, la câte minciuni trimit spre lumea derutată de la sate și din mahalalele târgurilor de provincie, ei creează așteptări pe care nu le vor satisface nici dac-ar avea bugetul unei jumătăți din Europa. Deruta și spaima pesedeilor sunt perfect ilustrate de neputința lui Adrian Năstase de a-și recompune trăsăturile feței. Așa cum a apărut în ultimele zile, el pare ruda îndepărtată a unui ins care se autoamăgea că va stăpâni pe
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
niște salariați, niște chiulangii sau niște gargaragii" (lumeam.ro, nr. 8, 2000). Drogangiu este cu siguranță recent și nu pare foarte răspîndit ("ei sunt pe post de Ťpăpușici dulciť, de fapt niște drogangii și inculți...", FanClub Forum). În a doua jumătate a secolului XX a intrat în circulație tablagiu - format de la tablă, material al însemnelor (treselor) de grad -, termen prin care era desemnat ironic un subofițer din armată sau poliție: Se lega de ei, ca de noi, orice tablagiu voia?" (Expres
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
că la atîta se limita mandatul lui. Cînd i-am sugerat ironic că e liber să mă sancționeze, mi-a replicat că măsurilor administrative le pusese capăt Congresul IX al P.C.R. Asta după ce-mi debitase un discurs de vreo jumătate de oră în cea mai perfectă limbă de lemn. Nu m-am putut abține și i-am retorcat: "Partea proastă este că dv. vorbiți ca înainte de Congresul IX". Urmarea întrevederii mi-a întrecut toate așteptările. Chiar de la poarta ministerului s-
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
periodice cu pseudonimul Z. Niewieski capitole dintr-un roman polițist, Posedații, pe care nu mai apucă să-l termine, plecând în august, ca invitat, în călătoria inaugurală a unui transatlantic polonez, în Argentina. Va rămâne acolo aproape două decenii și jumătate. Neglijat de scriitorii din Buenos Aires din 1947 până în 1953, când se va consacra exclusiv literaturii. Concepe aici comedia cu valențe shakespeariene Cununia, reprezentată în 1974, și romanul Trans-Atlantic, publicat la Paris în 1953 (și în Polonia în 1957) - o metaforă
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
ușurință cine ce scrie. Vraja e aici și mai puternică, poemele continuă cu aceeași expresivitate radiografia vieții și a morții începută în prima parte, dar cu un efect sporit prin schimbarea dozajului și focalizarea pe o modalitate de expresie la jumătate de drum. Fiecare scrie acum puțin ca celălalt și nu sunt sigur că nu au lucrat împreună pe versurile aceluiași poem. Poezia, ca mod de viață (spiritual), dar și ca autodistrugere (în concret), trăită la puterea a doua prin acea
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
în tablouri (fiecare tablou conținând minimum trei imagini, una pentru fiecare plan), care au fost apoi fotografiate; fotografiile au fost încărcate în calculator și procesate cu Adobe After Effects. Realizarea unui film de paisprezece minute a luat doi ani și jumătate, dar un buget mic. Și totuși preferințele juriului s-au îndreptat către mai puțin faimosul În acel moment... Rebeca; e drept, și acesta e un film laureat - a luat Premiul (III) Cinefondation (adică secțiunea de scurtmetraje realizate de studenți) la
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
un înger negru, cu chip de om rămas în umbră, care își racolează supușii apți să trădeze, cum s-a întâmplat și în istoria noastră recentă. Dar, un astfel de supus, poate încă activ, nu e un Iuda decât pe jumătate, deci nu e paradigma împlinită complet. A se considera și impenitența celor din jur, paralizați de acest jumătate-Iuda, încurajând astfel clonarea lui. Această alteritate imperfectă comite răul pentru rău, fără căință, și astfel se excomunică din categoria necesității. Paradigma completă
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
se aruncă indiscret, în "bucătăria" încărcată de savori neluate în seamă care însoțesc "ospețele" de soi, acelea pe care le știe, din citite, toată lumea. Gestul criticului, mai degrabă pios, rupe cercul versiunilor autorizate, dar de mîna a doua, trimițîndu-ne, după jumătate de secol (la data primei apariții) la textele despre care vorbește. De aici de-abia, critica "aplicată" poate începe.
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
geci slinoase, blugi decolorați în genunchi și în fund, cu o grămadă de fermoare și flenduriți în zona manșetelor... semiratatul i-a liniștit pe-ai casei: " Gata cu costumul și cravata! Așa arată generațiile de scriitori postdecembriști..." Membrii juriilor, pe jumătate adormiți, unii chiar năuciți de tăria țuicilor din seara precedentă, se întruneau și, cu mare importanță, acordau premii cu indiferență sau la sugestia vreunui organ local; iar după ce îl umpleau pe semiratat cu promisiuni imposibil de realizat în următorii zeci
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
Marius Chivu Istoria Canalului de muzică VH1 începe cu sfârșitul istoriei reale a MTV-ului. Așadar, să facem un ocol, altfel, interesant și semnificativ. Succesul enorm pe care l-a avut MTV-ul la jumătatea anilor '80 i-a motivat pe americani să pună bazele unei variante europene. MTV Europe a început astfel să emită la 1 august 1987 din Amsterdam, iar mai târziu din Londra. Cei care au avut norocul să urmărească MTV-ul
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]
-
artiști, politicieni și însăși conceptul de televiziune, știri, filme etc. Deja VH1 are și câteva canale specializate doar pe anumite genuri muzicale: VH1 Soul, VH1 Hits, VH1 Uno (muzica latino), VH1 Disco ș.a. În plus, reclama e destul de puțină; la jumătatea anilor '80, pe MTV doar Stimorol avea reclamă. Într-un cuvânt, VH1 este exact ceea ce a fost odată MTV-ul. Și ca lucrurile să semene și mai mult, VH1 emite, deocamdată, doar din America. Dacă nu v-am convins, vizitați
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]
-
însuși rezolva această problemă după ce ieșea din schimb, din șut sau din crîșmă. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile ce deveniseră și ele una dintre cele mai serioase instituții naționale. După aceste experiențe, pe jumătate dramatice, pe jumătate hilare, de pe vremea cînd arta se făcea în fabrică și se comercializa la căminul cultural și în emisiunile lui Păunescu, cine ar mai avea acum curajul să spună despre un artist că este amator, fără a se
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
problemă după ce ieșea din schimb, din șut sau din crîșmă. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile ce deveniseră și ele una dintre cele mai serioase instituții naționale. După aceste experiențe, pe jumătate dramatice, pe jumătate hilare, de pe vremea cînd arta se făcea în fabrică și se comercializa la căminul cultural și în emisiunile lui Păunescu, cine ar mai avea acum curajul să spună despre un artist că este amator, fără a se sfii și fără
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
unul cu nostalgia ordinii și cu vocația geometriei. Fără părinți culturali și fără nici un reper didactic în istoria artei, el se învecinează, paradoxal, cu doi artiști savanți care au marcat în mod diferit (și , mai ales, pe spații diferite) ultima jumătate de secol: Paul Klee și Ion }uculescu. Energia frustă a culorii, o latență magico-simbolică abia protejată în spatele țesăturilor de linii și de tonuri și o lumină consubstanțială materiei îl apropie de modelul expresiei aluvionare a lui Ion }uculescu, după cum o
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
de excelentă mobilizare, de mare eficiență în actul de constituire a ansamblului orchestral, pe de-o parte, de realizare a programului propus, pe de alta. Ateneul Român a găzduit astfel lucrări din repertoriul școlilor naționale de secol XIX, de primă jumătate a secolului XX. Marea surpriză? Evoluția în adevar seducătoare a violonistei Rusanda Panfili, originară din Chișinău, actualmente cea mai tânără studentă a Conservatorului din Viena. O evoluție seducătoare grație vivacității interioare pe care o deține cântul violonistic al acestei minunate
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
dată jurnalul (Diuariul) mitropolitului Vancea la Conciliul Ecumenic Vatican I. Restituirea filologica, realizată cu acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite cu Sfanțul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În absența unor cercetări pe aceste teme în istoriografia românească, autorii au lărgit conținutul studiului la o prezentare generală a primei adunări conciliare a lumii moderne precum și a participării Bisericilor orientale la lucrările acesteia. Volumul
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]