1,726 matches
-
stîngii unite spaniole, Alonso José Puerta (Stînga unită europeană, Stînga verde nordică, GUE-GVN), considera că un partid european trebuie să fie în favoarea UE. În schimb, alții au răspuns afirmativ. Este cazul socialistului grec Dimitris Tsatsos, al danezului Jens-Peter Bonde din June Movement și al social-democratului german Jo Leinen. De remarcat, în trecere, că e vorba de deputați europeni provenind din partide membre "naționale" moderate sau chiar opuse, în istoria lor, construcției europene. Apoi, deputații europeni au dezbătut problema xenofobiei. Au fost
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
sterpe, Îți dădea impresia că ești În lumea castelelor medievale nordice a Lamermoorilor. Decorul se rotea pe turnantă descoperind uneori grote amenințătoare, alteori interiorul castelului. Lucia se cățăra pe stânci, alergând În căutarea iubitului În timp ce-și cânta ariile! June Anderson era Lucia și știam de ce riscuri e capabilă din Puritanii la care lucraserăm Împreună. Era surprinzătoare, inventivă, se devota total rolului și nu Îi era teamă să Încerce imposibilul. Melomanii Învederați veneau s-o asculte cum „ia acutele“ În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să fie așa. „Scuzați-mă, dar eu sunt obișnuit să cânt doar la avanscenă. Vă admir decorul, dar nu e pentru mine!“ La premieră, Lucia cânta de pe munte, rostogolindu-se pe stânci În căutarea iubitului, dar iubitul cânta de lângă fosă. June se ascundea În grotă, așteptându-l pe Krauss, dar el Îi făcea semne drăgăstoase de lângă dirijor, din centrul scenei, chemând-o să iasă din decor. La Los Angeles am reluat Lucia, dar fără Alfredo Krauss. June, care a revenit În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
titlu de glorie să fiu numit astfel, cu nici una dintre producțiile mele. La Paris tot ce am vrut a fost să povestesc Lucia așa cum am Înțeles-o eu, după mai multe Încercări, eliberându-mă de tabuuri În care nu credeam. June Anderson a participat la toate Luciile mele. De fapt, pot spune că au fost la fel de mult ale ei. Spre deosebire de controversa din jurul meu, succesul ei a fost complet. La Paris, personajul ei avea o forță tragică neatinsă În celelalte interpretări. Deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a luat mai mult timp, întrucât la capitolul ăsta eram cam "descoperit", fiind fericitul proprietar doar a două costume, un sacou și un pantalon, 8 cămăși albe, câteva cravate, trei perechi de pantofi, un pardesiu și un palton. Beneficiasem, ca june diplomat trimis la post, de o "primă de echipare" de la minister, care s-a topit pe te miri ce și gândeam că-mi voi completa "ținuta" la nemți, cu lucruri mai ca lumea. În anii '70, Ambasada României de la Berlin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
confortabile și circulau "nemțește", adică fără întârziere. Era o plăcere să călătorești "în interes de serviciu" sau cu soția, pentru a cunoaște "țara de reședință". La "o aruncătură de băț" de Berlin era Potsdam, pe unde se plimbase cândva și junele Eminescu: "Din Berlin la Potsdam merge drum de fier, precum se știe. Dacă nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu acceptă (de neconceput, de altfel) că "Eminescu, satisfăcând complexele noastre identitare într-o istorie opresivă și o literatură defazată, poate fi acceptat ca mare poet fără a mai fi citit!", și cată a-i discredita (cu argumente irefutabile) pe "junii de azi" care sunt "prea convinși că literatura începe cu ei", tratând poezia eminesciană ca "datată și neinteresantă" ("un mit edulcorat, rozaliu, genialoid", după expresia Ruxandei Cesereanu). Exegetul nu angajează un război cu acești lideri de opinie ai generațiilor mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cartea lui Mihai Rusu, Un Eminescu al meu* , construită anume în rigoarea metodologică a unui asemenea demers didactic, este binevenită, dând un exemplu de studiu interactiv la clasă, aplicat pe textul câtorva din poeziile cele mai importante ale poetului nepereche: Junii corupți, Epigonii, Floare albastră etc., până la Scrisorile I, II, III, Luceafărul, Glossa ș.a. Din capul locului, autorul acordă un rol important profesorului, care, spune domnia sa, trebuie să posede pe lângă "arta predării" și "plăcerea de a pătrunde în tainele creației artistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și capriciile ursitoarelor provoacă nedumeririle eroului lăsat În voia soartei. - Dar șoap tele pezevenghi din Calea Oilor, cum și ale filozofului și profesorului unei generații de „năiști“ nu-s luate În seamă. - Satul de sub munte cu ispite și Încăpățânările unui june cu reliefuri nevalorificate. - Câțiva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței subscriu la monumentul lui Verlaine din Grădina Luxemburg. - Cu Baudelaire la subțioară printre sciți și consiliile literare ale unui mare editor neștiutor de carte. - Exercițiile de retorică ale unui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu ispitele lui de pezevenghi bătrân, codoșul văduvelor și nevestelor cu bărbații duși la munte și rele de muscă, pe care aș minți dacă v-aș spune că nu le-am așteptat În odaia mea, tremurând de dorinți ca un june stătut, cum eram. În curte cu mine locuia notarul satului, cu tinerețile și sănă tatea lui mâncate de nopți petrecute prin șantanele de la oraș, de unde rămăsese cu nervii zdruncinați, stomacul ruinat și cu amintirea unor stupide refrene de cuplete: Holera
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dotați pentru temperamentul lor prea excesiv și neglijat În viața con jugală, sau chinuit de nimfomanii și obsedat de lascivități târzii, proprii vârstei lor critice. Când te gândești, dom’le (Îmi zic eu astăzi), În ce atârnă soarta carierei unui june prodig cu tinerețile lui la 17 ani! Un lapsus, cât de cât, În acel „liber-arbitru“, cât putea să-l aibă la această vârstă un mucos ca mine, și altul ar fi fost Întreg cursul vieții mele!... ...Ca atunci când, mult mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prea slăbite, cum și Întreaga lor construcție fizică, ipotetică și abia ghicită sub rochiile lungi din tafta neagră, somptuoasă, Îmi aminteau mai curând ritmurile frenetice din La danse macabre a lui Saint-Saëns, fără a-mi trezi poftele firești la un june ca mine, altminteri sănătos, dar cam imaginativ. De aceea, nici nu am găsit convenabil excelentei mele virilități ca să mă culc neapărat cu aceste firave și costelive apariții, inconfortabile la dragoste, care-mi hrăneau și mi exaltau doar numai imaginația mea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și o fetiță), el, niscaiva funcționar, ea, grasă și cu țâțele enorme, care vorbeau curent româna, chiar dacă incorect. Civilizați și cumsecade. Cartierul era de altfel un soi de ghetto, nu prea departe aflându-se și o școală rabinică, frecventată de juni perciunați, în caftanele și cu pălăriile lor popești negre. În vecini de noi, pe partea casei, într-o curte vastă și prăfoasă mărginită de maghernițe, zburătăceau o droaie de ovreiași mucoși și băloși, dintre care nu peste mulți ani aveam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sub ochii împăienjeniți - care părăsise deja de câtăva vreme pe cucoana din strada Poetaș -, l-am privit, în mulțimea de gură-cască de pe marginea șoselei, ce aștepta să mai treacă vreun concurent, ca pe imaginea perdiției, a depravării pretimpurii, ca pe „junele corupt“ din lupanare, și așa mi-a rămas întipărit în amintire. „Damă cu camelii“ de cartier, doamna Steriade era o femeie de treabă, nesocotită, risipitoare și desigur prea iubăreață pentru simțul comun. Un prieten al doamnei Steriade, „jurnalist“, a lăsat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sufletul la gură și ușor frisonând apariția dascălului după citirea și notarea tezelor. Aveam nota zece. Atât. Nici un comentariu, nici public, nici între patru ochi. Mult mai târziu, când am aflat că noul secretar al școlii din acea vreme, un june atrăgător, pe care adesea îl privisem insistent fără ca el să observe, era fratele lui Mesaroș și avea renumele de homosexual, mi-am pus întrebarea de nu cumva, citindu-mă, profesorul va fi avut impresia unei provocări, a unei obrăznicii fără
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a cărui cunoștință nu-mi amintesc să-mi fi făcut o impresie deosebită, însă l-am considerat totuși vrednic de luat în seamă, din moment ce m-am bucurat să-l regăsesc îndată după război în Clujul eliberat, el fiind dintre puținii juni care rămăseseră în Ardealul ocupat de maghiari. Am fost mirat totuși, cu această nouă ocazie, să-l descopăr printre tinerii comuniști care foiau acum în capitala Ardealului, în marea lor majoritate unguri. Pe comuniști i-a servit apoi cu mare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se putea clădi comod viitorul?), a căzut decizia de arbitraj de la Viena. Mă duceam tocmai la Ion Chinezu, care locuia într-una din clădirile fondului clerical maghiar (vile solide ca instituțiile), situată la una dintre intrările în parcul municipal. Un june de vârsta mea alerga nebun, roșu ca sfecla la față, plin de sudoare fără îndoială, spre casa vecină cu a Chinezilor și, ajungând la poartă, l-am auzit strigând: Kolozsvár a miénk! „Clujul e al nostru!“. Necrezându-mi urechilor, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nimicniciile ei, aici poetul și-a înzecit puterea de muncă intelectuală. Ne întoarcem în timp, însă, pentru a urmări drumul fascinant al lecturilor lui Eminescu, al exercițiilor voluptuoase ale spiritului său. Încă elev fiind a citit "Odiseea" lui Homer, "Suferințele junelui Werther" de Goethe, opera lui Cicero, Titus Livius și "Metamorfozele" lui Ovidiu. Al. Oprea face o precizare foarte importantă în configurarea cititorului Eminescu: "Aria volumelor la care putea avea acces poetul nostru este mult mai largă. N-am luat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
întregime, pentru nota ei de autenticitate, pagina care descrie întoarcerea de la studii a fiului unui mare logofăt. Familia aflându-se la masă, tânărului i se trimite vorbă printr-un servitor să aștepte încheierea prânzului. „După masă, toți trecură în salon. Junele călătoriu veni să sărute cu respect mâna părinților săi, care-l sărutară pe frunte, după obicei, fără mai multă mărturisire de iubire, ca și când nu l-ar fi văzut numai de ieri.“ Marele logofăt, răsturnat pe un divan și răsucindu-și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
îl va constitui publicarea în revista de autoritate recunoscută pentru studiile sale în domeniul securității internaționale Survival, editată de Institutul pentru Studii Strategice din Londra, a unei ample sinteze sub titlul "Security and Cooperation in Europe" (vol. XIII, no. 6, June 1971). Și în acest caz, inițiativa a aparținut redacției revistei, solicitarea fiind adresată autorilor de dr. Christoph Bertram, asistent al directorului institutului londonez, François Duchéne (Chr. Bertram, cetățean german, a devenit la începutul mileniului 21 director al Institutului German de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Năstase, România după Malta, vol. 10, p.6. 3 William Crowther, "Ethnic Politics and the Post-Communist Transition in Moldova", Nationalities Papers, vol. 26, no.1, 1998. 4 Background Paper, "The Transdniestrian Conflict in Moldova: Origins and Main Issues", Vienna, 10 June 1994, CSCE Conflict Prevention Centre. 5 Claus Neukirch, Centre for OSCE Research, Germania, iulie 2001, "Russia and the OSCE The influence of Interested Third and Disinterested Fourth Parties on the conflicts in Estonia and Moldova". 6 Stuart J.Kaufman and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
al Blocului Sovietic cu România, București, Editura Rao, 2011, pp. 650-651. 98 Citat după Larry L. Watts, op. cit., p. 651. 99 The OSCE Concept of Comprehensive and Co-operative Security. An Overview of Major Milestones (Doc. Sec. Gal/100/09, 17 june 2009), p. 1. Pentru aprofundarea subiectului, a se vedea următoarele 12 documente: Conference on Security and Co-operation in Europe Final Act (Helsinki Summit august 1975); -Document of the Bonn Conference on Economic Co-operation in Europe... (April 1990); Document of the
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Conference on Security and Co-operation in Europe Final Act (Helsinki Summit august 1975); -Document of the Bonn Conference on Economic Co-operation in Europe... (April 1990); Document of the Copenhagen Meeting of the Conference on the Human Dimension of the CSCE (June 1990) Charter of Paris for a New Europe (Paris Summit, November 1990); Document of the Moscow Meeting of the Conference on the Human Dimension of the CSCE (Octomber 1991); CSCE Helsinki Document 1992: The Chellenges of Changes (Helsinki Summit, Jully
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
punct de genul acesta. Șerban Cioculescu greșea scriind, în recenzia admonestatoare făcută cărții la apariție, că „frizează banalitatea în simili-analizele critice, unde nu inovează cu nimic”. Ba da, din contra, inovează. Și nu numai în legătură cu Proust. Observațiile de detaliu ale junelui iconoclast sunt, repet, lucide și juste, atestând un simț critic afară din comun. În „studiile” din Nu, năstrușnice sunt tezele generale, concluziile, negativismul premeditat - dar acesta este însuși jocul, cu efectele lui scontate. Tezele generale și concluziile sunt totdeauna aspectele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
îi pare căsătoria cu o femeie bogată, oricât de în vârstă sau de urâtă. De unde cercetarea situației patrimoniale a celor disponibile și abordabile. În rest, numai bârfă și colportaj, plus relatări scabroase de aventuri galante. Cinismul mărunt dar éhonté al junelui Caragiale are ceva provocator, ca și revendicarea unor genealogii și titluri faraminoase, fără cea mai mică îndreptățire, dar atestând un snobism exacerbat. Unul din cei mai fervenți „mateini”, prietenul meu N. Steinhardt, a scris în Viața Românească un articol dezgustat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]