1,391 matches
-
pentru anumite fapte. Probabil c) dumneata ai avut un dosar penal În țara de origine.” Când citesc ce scrie Sartre În problema evreiasc), nu mai sunt atât de surprins de cat de departe de realitate a putut fi gândirea acestui jurat. Sunt surprins, cel mult de mine Însumi și de propriile presupuneri. În ignorant) poate fi învestit) mult) inteligent), atunci când nevoia de iluzie este profund). Așa-zișii prieteni ai Israelului Îi cer tot timpul s) dea lumii un exemplu moral: „Trebuie
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
achitată niciodată. Dmitri Nabokoff (terminația În ff era un vechi capriciu european), ministru de stat al Justiției din 1878 până În 1885, a făcut tot ce a putut dacă nu să Întărească, măcar să protejeze reformele liberale ale anilor șaizeci (procesul cu jurați, de pildă) de atacurile sălbatice ale reacționarilor. „El a acționat“, scrie un biograf al lui (În Enciclopedia Brockhaus, cea de-a doua ediție rusească), „cam așa cum acționează un comandant de vas pe furtună, când azvârle peste bord o parte din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ați aflat? vorbește el cu glas scăzut să nu tulbure somnul morților. Știe el Isaia ce face, răspunde Alexa. Care om se-ncumetă la miez de noapte să calce în țintirimul bântuit de duhuri necurate? Să jurăm ce-avem de jurat și să ne cărăbănim pe la cășile noastre, propune Cupcici luat cu frig. Alexa și Negrilă se așează pe un braț frânt dintr-o cruce de piatră. Negrilă aprinde o lumânare de la flacăra felinarului, pentru "îmblânzirea morților". Da' Isaia cela nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
E uns cu toate alifiile. Un răstimp, se lasă tăcere și, parcă, cucuvaia din schitul părăsit se vaicăre și cobește și mai sinistru, înfiorându-i cu gânduri rău prevestitoare... Da' Isaia nu mai vine, bre? Să jurăm ce avem de jurat și să plecăm pe la cășile noastre, insistă Cupcici. Negrilă schimbă vorba, pentru că îi păcănea în urechi cuvântul: "Salcie! Salcie! Salcie!"... Voi ați băgat de samă? Lui Vodă îi pică mucu' după fătuca Radului Vodă... Băgat, zâmbește răutăcios Alexa, făcând nerușinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
posomorât, mestecă un mormăit: S-o lăsăm... Hotărâm noi... Om vedea... Toate la timpul lor. Graba-i să jurăm! Aici! Acu! Pe cruce! Să jurăm! Mormânt, vorba lui Cupcici. Dumnezău să-l ierte... Isaia scoate sabia cu garda în cruce: Jurați! Pe cruce jurăm! Boierii, cutremurați, ating cu sfințenie lama sabiei, cu trei degete. Isaia rostește solemn: Vă legați! Ne legăm! Jurați! Jurăm! Așa să ne ajute Dumnezău! Așa să ne ajute Dumnezău! Până la moarte! Până la moarte! Luna filtrează printre nouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pe cruce! Să jurăm! Mormânt, vorba lui Cupcici. Dumnezău să-l ierte... Isaia scoate sabia cu garda în cruce: Jurați! Pe cruce jurăm! Boierii, cutremurați, ating cu sfințenie lama sabiei, cu trei degete. Isaia rostește solemn: Vă legați! Ne legăm! Jurați! Jurăm! Așa să ne ajute Dumnezău! Așa să ne ajute Dumnezău! Până la moarte! Până la moarte! Luna filtrează printre nouri o lumină pală, rece, fantomatică și umbra crucilor se întinde peste ei, sinistră. Cucuvaia cobește... Apar zorile. Să mergem. 13 "Vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de hotarele Moldovei.... Vă dau slobozenia! spune el răspicat și hotărârea îi este urmată de rumoare, voci, chiote. Îmi calc pe inimă, deși aiasta poate însemna osânda! Vă slobozesc pentru două săptămâni ca să vă cercetați vetrele! Jurați că vă întoarceți! Jurați! Două săptămâni, nici o zi mai mult! Jurați!? Jurăm!!! răcnesc țăranii și chiuie de bucurie bătând pământul cu palmele, cu fruntea. Să trăiască Domnul Ștefan!! Să trăiască!!... În două săptămâni, buciumele vor suna "adunarea"! Toader își șterge lacrimile cu poala cămeșoiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unui personaj ca piratul x sau y, cum face Charles Johnson, e imposibil să eviți, prin simpla punere în poveste, intersecția legendelor despre respectivul personaj. Preluate din pura transmitere orală din care se informau și jurnaliștii epocii (o făceau și jurații de la procese), faptele unui asemenea personaj suferă transpunerea ficțională pe care o suferă orice personaj celebru de legendă (despre acțiunea umană ca «operă deschisă» și despre punerile în intrigă ca interpretare preliminară a vorbit edificator Paul Ricoeur în eseu rile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mecanismul epic analizat de autorul Formării legendelor se aplică și poveștilor despre pirați, care au fost transmise, înainte de a fi conservate în scris de cei doi autori discutați mai sus, de agenți-călători, jurnaliști, negustori, marinari, pelerini, misionari, oficiali statali, juriști, jurați, predispuși la deformări de tip localizare/delocalizare, individualizare/dezindividualizare, temporație/detemporație, schimbarea ordinii importanței unor personaje și întâmplări, în funcție de arbi trariul interesului receptor. Odată fixată, povestea a devenit mai ușor de reținut și de transmis, iar mitemele, având șablonul deja
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ușor, a doua zi, de un batalion sosit de la București, comandat de maiorul August Gorjan; 41 de persoane implicate în evenimentele din august 1870 în frunte cu Candiano-Popescu și Eugeniu Carada au fost judecate, în octombrie 1870, de Curtea de jurați din Târgoviște, dar au fost achitate, mărturie clară a spiritului antidinastic care predomina în opinia publică românească de atunci, așa cum observă, foarte exact, Constantin Bacalbașa. De altfel, sentința de achitare pronunțată acum i-a întărit prințului Carol hotărârea de a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi trimis o adresă oficială ireverențioasă. Atentatorul - în vârstă de 40 de ani, „om învățat, dar iute la fire“ - a fost judecat la Iași în martie 1871 și osândit la numai doi ani închisoare corecțională (Procesul pertratat la Curtea cu jurați din Iași în 6 martie 1871 asupra atentatului comis de fostul arhi mandrit Climente Nicolau contra vieții eminenței sale Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei și Sucevei, tipografia Societății Junimea, Iași, 1871; MOF., nr. 53, 9/21 martie 1871, p. 301). 37
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vremelnic pe culmile înălțate de furtună. Câteva nume încep să umble din gură în gură. Mai întâi Nicolae Fleva. Nicolae Fleva, un advocat din Focșani, care se manifestase liberal și îm potriva regimurilor conservatoare, luând apărarea republicanilor din Ploiești în fața juraților de la Târgoviște, se aruncă unul dintre cei dintâi în luptă. Temperament clocotitor, om de acțiune, cu capul plin de toată frazeologia liberalismului epocii, ambițios, purtând în ochi și în toată firea lui soarele arzător al Italiei, unde-și făcuse studiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
an. XVI, 11 mai 1875, p. 3). Nu avem certitudinea că autorul acestor versuri ar fi D.N. Saphir. 44. T. Greceanu și Ion Dumitru, acuzați de uciderea lui Geambașu și Temelie, au fost achitați în septembrie 1875 de către Curtea cu jurați din București (TEL., an. V, 23 septembrie 1875, p. 1). 262 bucureștii de altădată „Astăzi dimineață dl. Fleva mergând la dl. judecător de instrucție, fu arestat și trimis la poliție, d-aci sub escortă a două compănii de infanterie comandate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București.“81 274 bucureștii de altădată Național Liberal, format din 25 de membri, în care rolul conducător revenea liberalilor radicali grupați în jurul lui C.A. Rosetti și I.C. Brătianu. 78. Procesul de „presă“ al lui Al. Macedonski, în fața Curții cu jurați, a avut loc sâmbătă 7/19 iunie 1875 (și nu 1 iunie, cum notează greșit Bacalbașa; printre apărătorii săi (în total 19) se înscriseseră avocații liberali: N. Fleva, I. Câmpineanu, Pantazi Ghica, Mihai Ferekyde, D. Giani ș.a. (Adrian Marino, op. cit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în total 19) se înscriseseră avocații liberali: N. Fleva, I. Câmpineanu, Pantazi Ghica, Mihai Ferekyde, D. Giani ș.a. (Adrian Marino, op. cit., p. 126). 79. „Astăzi d. Al.A. Macedonski, directorul jurnalului Oltul, a fost achitat prin deciziunea Curții, fără ca măcar jurații să fi judecat acțiunea, pentru că s-a admis și s-a recunoscut de Curte că era prescris după lege faptul pentru care procurorele generale trimisese înaintea Curții cu jurați pe d. Macedonski și în consecință nu mai există ființa delictului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
directorul jurnalului Oltul, a fost achitat prin deciziunea Curții, fără ca măcar jurații să fi judecat acțiunea, pentru că s-a admis și s-a recunoscut de Curte că era prescris după lege faptul pentru care procurorele generale trimisese înaintea Curții cu jurați pe d. Macedonski și în consecință nu mai există ființa delictului“ („Curtea cu jurați“, TEL., an. V, 8 iunie 1875, p. 4). 80. Nu la 16 iunie, ci marți 10/22 iunie 1875. Iosif Naniescu a fost ales mitropolit al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
judecat acțiunea, pentru că s-a admis și s-a recunoscut de Curte că era prescris după lege faptul pentru care procurorele generale trimisese înaintea Curții cu jurați pe d. Macedonski și în consecință nu mai există ființa delictului“ („Curtea cu jurați“, TEL., an. V, 8 iunie 1875, p. 4). 80. Nu la 16 iunie, ci marți 10/22 iunie 1875. Iosif Naniescu a fost ales mitropolit al Moldovei și Sucevei cu o majoritate de 140 de voturi din 181 (ROM., an
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în strada Romană“. Întrucât ziarul publicase o dezmințire în această problemă, nu a mai fost emisă citația amintită de Bacalbașa (TEL., an. VI, 2 martie 1876, p. 1). Redactorul Telegrafului, I.C. Fundescu, fusese însă judecat și achitat de Curtea cu jurați din București la sfârșitul lunii decembrie 1875, fiind învinuit de ofensă adusă prin presă Adunării Deputaților (TEL., an. V, 20 decembrie 1875, p. 1). 20. Senatul începuse să facă opoziție sistematică guvernului Lascăr Catargiu. După votul de neîncredere dat lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, 1974, p. 168) - a apărut (fără semnătură) în Ghimpele din noiembrie 1871; ca urmare a aluziilor străvezii la adresa Domnitorului, autoritățile au dispus arestarea girantului responsabil al revistei, Eftimie Ionescu. Acesta a fost judecat în martie 1872 și achitat de jurați în cadrul unui proces în care au pledat cauza apărării cunoscuții avocați liberali: Pantazi Ghica, N. Fleva, Tache Giani ș.a. Poezia a fost reprodusă de Bacalbașa după textul publicat în reluare de Ghimpele (an. XIII, nr. 6, 19 martie 1872, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iar voi lachei Seci și mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici și lași, Strângeți-i proptelile Să nu-și lase buzele, Paparudele! Di ha, paparudele! Nemții fac hoțiile Ciocoii iau dările Conții-și rup pingelile! Paparudele! 17 etc., etc 412 addenda 17. „Paparudele“, Ghimpele, an. XIII
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
l-a atras Între 1948 și 1970, pe care apoi și l-a fidelizat și pe care a Început să-l piardă În anii 1990. Premiile literare franceze contează tot mai puțin În afara Franței, ceea ce dovedește o inadcvare dintre gustul juraților și sensibilitatea contenporană. Încurajarea literaturii francofone nu dă Încă rezultatele excepționale pe care le au cărțile scrise de anglo-saxoni imigranți ca Salman Rushdie. People-izarea literaturii franceze tinde să se provincializeze, referințele ei fiind foarte puțin cunoscute În afara granițelor naționale. Beigbeder
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
luat ființă de abia după punerea în aplicare a legii de organizare a comunelor urbane și rurale, după 1 aprilie 1864. În anul 1876 locul „județelor sătești" îl iau judecătoriile comunale. Completul de judecată era format acum din primar, 2 jurați (din cei trei aleși) și secretarul comunal ca grefier. După primul război mondial în fiecare comună ia ființă câte un sfat de împăciuire care urmărea ca locuitorii „să se îngăduie între ei". Mai târziu locul acestora l-au luat comisiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căutat să îl reabiliteze pe Maiorescu și încă foarte mulți i-au fost potrivnici, pe când, un sfert de secol mai târziu, un demers iconoclast al lui Al. Dobrescu era și el criticat aproape unanim. Avocatul se transformă în procuror, iar jurații au de fiecare dată o atitudine potrivnică apărătorului, respectiv acuzatorului. Se constată metamorfozarea țapului ispășitor în idol și a idolului în țap ispășitor. Un critic clujean îl reabilitase, în timp ce altul ieșean, ca o ironie a sorții trăitor în orașul de unde
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru atenția pe care trebuie s-o acordăm atunci când judecăm oameni, pentru că numai contextul exact al acțiunilor și faptelor lor ne poate spune dacă și în ce măsură sunt vinovați. Deși grăbiți, la început, considerând condamnarea ca pe ceva de la sine înțeles, jurații devin foarte atenți la o poveste de viață a unuia dintre ei, singurul care votase, încă de la început, împotriva condamnării și care era din nou om datorită faptului că la un moment dat beneficiase de mila cuiva. Asistăm apoi la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de la început, împotriva condamnării și care era din nou om datorită faptului că la un moment dat beneficiase de mila cuiva. Asistăm apoi la încă unsprezece asemenea rememorări după care, dându-și seama de situația în care se află fiecare jurat își va schimba votul. În subtext filmul pune în evidență particularitatea religios-culturală (ortodoxă) a sufletului rusesc (și a celui românesc, zic eu!) care aduce mila în prim-plan în judecățile asupra oamenilor. Poate fi mila deasupra legii? Mihalkov spune că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]