908 matches
-
presim? ire a soartei similare care �l a? tepta? 62 �ncep�nd �nc? din adolescen?? , Iorga a scris circa dou? zeci de mii de articole, mai ales despre literatur? ? i istorie. Ne vom transfera acum aten? ia de la activit?? ile profesionale la jurnalistică să politic? (de? i, �n cazul lui, este dificil s? tras? m o linie de demarca? ie �ntre aceste dou? domenii). Lupt? torul ? i animatorul Iorga ? i?a dus �lupta� prin jurnalistică politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vom transfera acum aten? ia de la activit?? ile profesionale la jurnalistică să politic? (de? i, �n cazul lui, este dificil s? tras? m o linie de demarca? ie �ntre aceste dou? domenii). Lupt? torul ? i animatorul Iorga ? i?a dus �lupta� prin jurnalistică politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul rom�nesc�, colaboratorii discutau adeseori despre faptul c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tras? m o linie de demarca? ie �ntre aceste dou? domenii). Lupt? torul ? i animatorul Iorga ? i?a dus �lupta� prin jurnalistică politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul rom�nesc�, colaboratorii discutau adeseori despre faptul c? jurnalistică este o profesie sau o voca? ie; Iorga nu acceptă s? judece evenimentele �f? r? team? sau p? rtinire�. Niciodat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoric. �?i scria articolele cu o emo? ie at�ț de spontan? , �nc�ț ? i ast? zi s�nt citite că ni? te strig? te de durere. Indiferent dac? avea sau nu dreptate. Sinceritatea ? i lipsa total? de artificialitate a lui Iorga confer? jurnalisticii sale un ton uman. Sute din articolele sale par �nc? de o actualitate frapant?. Tudor Vianu �? i amintea c? opera lui Iorga �este o oper? literar? individual?; este imposibil s? o confunzi cu opera oric? rei alte pene�63. �n 1899
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ile de publicare anterioare), a achizi? ionat o tipografie. ?i? a numit editură Datina rom�n? ? i multe din c? r? ile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistică să politic? era o leg? tur? �ntre istoric ? i politician. Ziarele ? i jurnalistică din Europa r? s?ritean? ? i de sud? est se aflau prin tradi? ie sub standardele occidentale. Av�nd �n vedere faptul c? trecerea a aproape un secol face ca �nceputurile jurnalisticii s? par? nesofisticate, ne putem totu? i �ntreba dac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o leg? tur? �ntre istoric ? i politician. Ziarele ? i jurnalistică din Europa r? s?ritean? ? i de sud? est se aflau prin tradi? ie sub standardele occidentale. Av�nd �n vedere faptul c? trecerea a aproape un secol face ca �nceputurile jurnalisticii s? par? nesofisticate, ne putem totu? i �ntreba dac? ziarele est? europene (sau balcanice) de la r? scrucea veacului difereau chiar at�ț de mult de cele din Occident. Luptele dintre Hearst ? i Pulitzer din Statele Unite (�Tu �mi aduci ? tîrî, iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ziarele Occidentului vor face un salt calitativ dup? 1910, cu excep? ia practicilor jurnalistice dezgust? toare ale nazi? tilor ? i fasci? tilor. Ziarele de scandal nu respect? standardele presei legale, dar nu exist? nimic �n zilele noastre care s? semene cu jurnalistică european? de la sf�r? ițul veacului. �Neamul rom�nesc� nu a fost �ns? menit s? fie un ziar de scandal! El era purt? torul de cuv�nt al lui Nicolae Iorga, intelectualul rom�n par excellence, slujindu? i drept linie �nt�i �n lupta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
etică jurnalistic? ? i juști? ie, �ndemnul lui fiind mai cur�nd: �Noi sau ei! � A men? ionat odat? c? �po? i c? dea la pace cu moartea o singur? dat?: c�nd �? i dai duhul! � Voia s? continue tradi? ia jurnalisticii politice a lui Mihai Eminescu, dar f? r? a avea temperamentul mai moderat al acestuia. �Neamul rom�nesc� al lui Iorga se adresa unui cerc select de inelectuali; Iorga nu a avut niciodat? inten? ia s? fac? din el un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
folosea �ns? de libertatea ei limitat? �n cea mai resping? toare manier?: nu puteai avea �ncredere �n ace? ți ziari? ți iresponsabili; ?antajul ? i �mpro? carea cu noroi a personalit?? ilor publice era ceva obi? nuit; era vorba de punctul culminant al jurnalisticii de bulevard. Caragiale a descris adesea �n satirele sale jurnalistică bucure? tean? 68. Ziarul lui Iorga nu se preta la un jurnalism de spe? a această. El scria aproape toate editorialele ? i uneori verifica ? i corectă ziarul zilnic. �n perioadele critice, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toare manier?: nu puteai avea �ncredere �n ace? ți ziari? ți iresponsabili; ?antajul ? i �mpro? carea cu noroi a personalit?? ilor publice era ceva obi? nuit; era vorba de punctul culminant al jurnalisticii de bulevard. Caragiale a descris adesea �n satirele sale jurnalistică bucure? tean? 68. Ziarul lui Iorga nu se preta la un jurnalism de spe? a această. El scria aproape toate editorialele ? i uneori verifica ? i corectă ziarul zilnic. �n perioadele critice, Iorga scria dou? sau mai multe editoriale �n fiecare zi; presiunile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un jurnalism de spe? a această. El scria aproape toate editorialele ? i uneori verifica ? i corectă ziarul zilnic. �n perioadele critice, Iorga scria dou? sau mai multe editoriale �n fiecare zi; presiunile dramatice au avut drept rezultat cele mai sensibile pagini ale jurnalisticii lui Iorga. Ca istoric, ? i?a intensificat activit?? ile, iar scrisul s? u a devenit mai viguros ? i mai clar. �n 1907, �n 1912, �n 1913, �n timpul anilor de r? zboi (�n special �ntre 1916 ? i 1919) ? i �n anii��30, deceniul crucial al acestui secol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elve? ian?. Dar condi? iile din Rom�nia difereau de cele din ?? rile occidentale. Atunci c�nd Iorga �? i vedea principiile atacate, �? i dublă erudi? ia cu o capacitate de admonestare pe care numai cele mai bune tradi? îi ale jurnalisticii est? europene o pot oferi. El �i anatemiza tun? tor pe detractorii Rom�niei ? i se delecta b? ț�ndu?? i joc de numele de familie al adversarului (chiar dac? ? i el era victima aceleia? i practici). Se refer? la conduc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
moartea actorului Petre Liciu) r? m?șese singurul prieten al lui Iorga. Mai era ? i Alex Cusin, un colaborator capabil ? i loial. ?i preotul ? i poetul ardelean Ion Ag�rbiceanu, Dimitrie Anghel, Alexandru Vlahu?? ? i tinerii Nichifor Crainic ? i Aurel Metroniu. Jurnalistică lui Iorga a fost �ntotdeauna politic?. De Sf�ntul Nicolae, 6 decembrie, ziua onomastic? a ? arului Nicolae, Iorga scria: �St? p�nul a jum? țațe din dou? continente, un om nobil ? i bun, un suflet devotat ? i un conduc? tor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nefast a comis Iorga cele mai grave erori de judecat? ? i a manifestat cele mai mari inconsecven? e, at�ț politice c�ț ? i personale, chiar ? i �n ? tiin? ele istorice ? i �n literatur?. Vehemen? a lu? rilor de pozi? ie ale lui Iorga �n jurnalistică să politic? , �ncerc�nd s? �rezolve cvadratura cercului� ? i s??? i justifice pozi? iile, ne aminte? te de referirea lui ? eicaru la �zigzagurile� fanteziilor ? i reveriilor lui Iorga ? i la concluziile sale excentrice ? i exaltate. Erau aceste inconsecven? e bazate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o explicație pentru survolarea la români rapidă, de istoricii de până la 1914, a „Împrejurării” ridicării de rang ori de prestigiu a statului român. Mai prodigioasă decât istoriografia, ce s-ar fi numit „contemporană domniei lui Carol I”, a fost publicistica / jurnalistica din timpul acelei domnii, prin audiența deosebită a „criticii puterii”, o publicistică incluzând „partea” ce și-a atras „eticheta” de „anticarlistă” ori „antidinastică”<ref id="5">5 Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani. Antologie, de Ion Popescu-Puțuri et al., București
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
publicații croite în tipar occidental, cu sprijinul unor cercuri mondene și artistice (în stilul consacrat de „l’Illustration” și cu o grafică de zile mari, asigurată de maeștrii Curții, „Foto Julietta”, „Foto Buzdugan”, „Foto Royal”), deschide un episod fertil în jurnalistica lui D., poetul exersând după 1910 consecvent (odată cu numirea sa ca prim-redactor al revistei „Ilustrația”, apoi ca secretar sau director de redacție la „Ilustrațiunea națională”, „Ilustrația neamului nostru” ș.a.) și în postura cronicarului de artă; interesat de plastică îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a promovat un stil propriu și o voce care a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proză scurtă și roman, a scris câteva piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat). A avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit pseudonimul Andrei Vălescu. A făcut și traduceri și a semnat prefețe sau postfețe la ediții sau traduceri din operele scriitorilor ruși (cărți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
aleasă" care, consumată de Algazy în locul "resturilor de poeme"104, îi stârni acestuia "fiorii literaturii viitorului"105. Ironia poate trimite aici, la sensul golului valoric, la iluzoriul baloanelor de săpun sau, de ce nu, la informațiile fanteziste din "gogoșile" servite în jurnalistica lui Caragiale. Interesant este și faptul că singura aluzie destul de clară la opera lui Caragiale apare întărită la Urmuz de un detaliu alimentar, ca o recunoaștere a semnului caragialian în conexiunea strânsă dintre personaj și pasiunea culinară. Mai exact, în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Copacii desfrunziți se înșiră înnegriți cu brațele ridicate spre cer, implorând o rază de soare. Spectacolul insuflă fiori și inspiră cugetări întristătoare asupra modului greșit cum a fost creată lumea bântuită de stihii, vânt, umezeală, ger, neguri, camere de deputați, jurnalistică mincinoasă, corupție abjectă, tranziție prelungită „sine die” fără nici o „luminiță” la capătul tunelului etc. etc... Făptuitorul a toate își poate, mult și bine învârti ca o sfârlează între degete universul său întreg în globul orb al adâncurilor, toate se pot
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
interesați de viitorul nostru decât de trecutul nostru... Sigur, nu propun o mancurtizare, trebuie să ne cunoaștem trecutul, dar nu e sănătos să ne fixăm obsesiv în acesta. Dorin Popa: Astăzi, discutând cu studenții din anul al II-lea de la Jurnalistica ieșeană, am constatat că aproape toți considerau inițiativa Generației expirate drept o replică la Marii români. E adevărat că am fost bucuros că "în finala" cu Ștefan a intrat Carol I, deoarece vădește, totuși, o oarecare deschidere. Nu mă pot
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
îi vom atrage pe cei mai buni, care chiar vor să învețe, care înțeleg că vor intra într-o competiție continentală, nu națională, chiar țeană, cum este cea de acum. Dorin Popa: Și ce-a răspuns domnul rector? Noi, la Jurnalistică, în 2001, ne-am trezit cu examenul de admitere suspendat. Împreună cu d-l prof. Stelian Dumistrăcel, cu care fusesem câțiva ani în comisia de admitere, plănuiam să mergem în audiență la d-l rector tocmai din acest motiv. Dar, spre
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
comisia de admitere, plănuiam să mergem în audiență la d-l rector tocmai din acest motiv. Dar, spre surprinderea noastră, primul an care cuprindea studenți fără examen de admitere a fost mai bun. În plus, au început să vină la Jurnalistică și Științele Comunicării tineri din orașele mici ori din zone îndepărtate. Până atunci, cel mai mare număr de studenți era din Iași. Ni s-a părut benefic să existe, în viitor, comunicatori de calitate în cât mai multe zone. Liviu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cele de la Liceul Național din Iași. Or, la intrarea în facultăți, toată lumea se poartă ca și cum ele ar fi comparabile! Păi, nu falsificăm admiterea în Universități din start, mai și mințind că ar fi o procedură corectă?!? Dorin Popa: Situația de la Jurnalistică și Științele Comunicării, din prezent, este comparabilă cu cea de la Medicină, de pe vremuri. Ultima medie de admitere este pe undeva pe la 9,50. În fiecare an școlar nu-mi pot reține uimirea că întâlnesc absolvenți de liceu, câțiva, este adevărat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Dragul meu, vei merge aproape sigur în Las Vegas, mai ales că în State o ai pe Andreea, fosta mea studentă și prietenă, pe care o știu de la grădinița ei, și ai, acolo, unicul tău nepot. Vezi că este bună Jurnalistica ieșeană? De câțiva ani, mă ameninți că pleci în vizită în SUA și că-ți iei carnet de șofer. Liviu Antonesei: Păi, în State, am mai fost vreo două săptămâni, ca oficial, în 1997, dar am rămas în Minnesota, nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]