7,915 matches
-
hârtiei devine maroniu, iar Nash zice: — E clar că nu-i cine știe ce, dar e ceva mai mult decât știe poliția în clipa asta. Vârful se aprinde dintr-odată, cu o flacără mică, iar Nash zice: — Poate că restul o să-l lămurești tu la poliție. Flacăra crește; e suficient de multă lume de față ca să observe cineva până la urmă. Nash stă aici și aprinde un foc într-un bar; cineva o să cheme poliția. Și-i zic că a luat-o razna. Făclia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
privirile tuturor găinilor. Tot în delegație? Poftim? a tresărit Paula, intuind că este întrebată. A, da... De fapt... Cumpărături... A s-a auzit reacția tînărului de pe canapeaua din față, ca un fel de dezumflare totală, ceva aducînd cu: "m-am lămurit; oltenii veneau cu cobilița și papornițele pline, să vîndă; tu te duci cu geamantanul gol, luxos, să cumperi". La noi, la Valea Brândușelor, vin rar sau deloc tratate de medicină a murmurat absentă Paula, aruncînd privirea pe fereastră, temîndu-se că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i de dincolo de Iași, dintr-un sat. Ce-o fi avînd cu nea Toader? Lui nea Toader începuse să-i placă în uzină spune Ion cufundat în scaun, sorbind din cafea -, dar numai ce-l trimit ăia acasă, să-l lămurească pe moș Ion să se treacă la colectiv. O dată, de două, de mai multe ori. După ce l-a bătut pe tat-su, că nu voia să semneze, întorcîndu-se la Iași, s-a lepădat de el, de bătrîn, și-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
semneze, întorcîndu-se la Iași, s-a lepădat de el, de bătrîn, și-a schimbat și numele în Theodor, a început, rapid, să fie apreciat ca un element combativ, de încredere..., a fost, rapid, inclus în brigăzile care mergeau să-i lămurească pe țărani... Auzi, rîde Ion înfundat iarna, tata se duce la Iași cu cartofi de vînzare. Acolo, din vorbă-n vorbă, află de la alt țăran că într-un sat, pe unde mergea Toader, unul ține și-acum toporul după ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
argintii și cu ochii de un albastru șters, metalic în sclipire, Haralamb e, totuși, un bărbat ce-ți acaparează privirea... Poate cel mai..." Sărut mîinile, doamnă! o salută un bărbat care iese din lift. V-am căutat, că nu-s lămurit cu cifra de plan la filamente pe luna decembrie, dar nu mă mai întorc, sînt grăbit. Vin mîine. Bărbatul se depărtează cu pași repezi către ușa ce dă în curtea uzinei, adunîndu-și din mers, la piept, șuba de șantier. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bine am ajuns ripostează bătrîna făcînd un semn în jur. Și zici că ai două? întreabă spre Maria, cînd rămîn singure. Poftim?! A, da, ziceam... Am... Cea mare mi-a dat telefon ieri și m-a chemat, vrea cică să lămurim... După douăzeci de ani... Dar e bine, foarte bine! se ambalează bătrîna, cu privirea aiurea, euforizată de cele trei pahare cu vin. Doina are nouăsprezece ani, se face tot mai frumoasă și dacă... !?... O, nu! E oribil! Te rog să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
iei și cu copil mic!... Vorba românului: "doar nu l-am ucis pe tata!" Mamă, ce i-o fi făcut lui taică-su? N-o fi vrut bătrînul să intre în colectiv, pe el îl presau la uzină să-și lămurească tatăl..., știu că-mi spunea... Cînd? Aa... Doar mi-a fost elev, la seral. Apucase odată să mi se plîngă... Săteanu?! s-a mirat fata. Nu-i ăla care te-a spus directorului că-i iei peste picior?... Bătrîna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rar, la ocazii deosebite: sărbători, treceri ale uneia prin orașul celeilalte, întotdeauna însă ca două străine, aproape cu dușmănie. Așa se face că telefonul de ieri a surprins-o. Vino, te rog, cu cursa rapidă, noi te așteptăm. Vreau să lămurim... Ai bilet reținut la agenție... "De ce? Se clatină cumva poziția lui Theo și ar vrea să-i redea Doinei numele Bujoreanu, să nu sufere?, că un tată mort, reabilitat, e mai sigur, mai de nădejde decît unul viu, supus greșelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mine ideea, nu de-a parveni, ci de-a mă ridica. Voiam să rămîn în uzină, să învăț, să fac facultatea la seral... Haralamb al vostru, directorul, proaspăt venit din facultate, era cu u-te-me-ul în uzină. Avea sarcină să mă lămurească să-l lămuresc pe tata. Sîmbăta mă chema la el: "Te duci la tat-tu acasă (așa era Haralamb, necioplit și atunci), îl lămurești iar luni aduci adeverință de la sfat că a semnat cererea de intreare în colectiv, altfel, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-a parveni, ci de-a mă ridica. Voiam să rămîn în uzină, să învăț, să fac facultatea la seral... Haralamb al vostru, directorul, proaspăt venit din facultate, era cu u-te-me-ul în uzină. Avea sarcină să mă lămurească să-l lămuresc pe tata. Sîmbăta mă chema la el: "Te duci la tat-tu acasă (așa era Haralamb, necioplit și atunci), îl lămurești iar luni aduci adeverință de la sfat că a semnat cererea de intreare în colectiv, altfel, într-o zi n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
al vostru, directorul, proaspăt venit din facultate, era cu u-te-me-ul în uzină. Avea sarcină să mă lămurească să-l lămuresc pe tata. Sîmbăta mă chema la el: "Te duci la tat-tu acasă (așa era Haralamb, necioplit și atunci), îl lămurești iar luni aduci adeverință de la sfat că a semnat cererea de intreare în colectiv, altfel, într-o zi n-o să te mai primim la lucru". Și cînd am fost, într-adevăr, dat afară de la lucru, văzînd că tata tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
semneze, am rupt-o cu el. Era la modă să-ți renegi obîrșia, să-ți schimbi numele... Hm! surîde Săteanu parcă-l și văd pe Haralamb la ședința următoare cum a elogiat roadele muncii sale: "N-a reușit să-l lămurească pe tatăl său, un țăran avar, înrăit, dușman declarat al e-t-c și atunci a rupt-o cu el. Ba mai mult, tovarăși! Într-o perioadă cînd toți tremurau în fața familiei Bujoreanu, acest reacționar e-t-c, el, tovarășul Săteanu, a fost singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vom fi acoperiți de zăpadă. Și dacă mor, Theo va mai cunoaște adevărul? Doina se face foarte frumoasă... Maria s-a înfuriat o dată și mi-a spus că lui nu-i mai ajung femeile... Dacă ea m-a chemat să lămurim, înseamnă că vrea să se știe adevărul. Dar care adevăr? Numai că nu-i a ei, ci a mea? Poate că, dacă eu mor aici, îi va spune lui Theo că Doina e a mea. Ar putea Theo să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și că urmele lăsate de carele de război erau dezordonate, am fost convins că trupele lor nu mai erau în formă și atunci v-am rugat să dați ordinul de urmărire și atac." Regele Zhuang din statul Lu s-a lămurit cu totul. Bătălia de la Baiju Tot în Perioada Statelor Combatante, Wu și Chu au purtat zece războaie ample pentru supremație, între anii 584-514 î.e.n. În 515 î.e.n., prințul Guang din statul Wu a preluat tronul, fiind cunoscut în istoria Chinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
explic eu acuma ce-ați trăit și ce-ați simțit, contra unui milion trei sute de mii de lei. Dacă mai exista în clipa de față un om onest încă susținător al lui Constantinescu, nu se poate să nu se fi lămurit și el în fața celor patru volume aurite, cântărind 6 chile de gândire ex-prezidențială. Timpul dărâmării, timpul nerușinării. Timpul zidirii, timpul nesimțirii. Un nou Omagiu, cu deosebirea că lui Ceaușescu i l-au scris alții, în vreme ce E. Constantinescu pretinde că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Ceau[escu la p\trat" Din respectul cu totul deosebit pe care îl port breslei medicilor nu am scris până acum despre cazul doctorului Beuran. Am considerat că e vorba despre o împrejurare nefericită, pe care domnul doctor o va lămuri, și că nu este cazul ca un chirurg capabil, un om care salvează oameni, să fie pus la zid pentru o chestiune care nu ține, la urma urmei, de carne și oase, de sânge și suferință, ci de niște hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de ștampile. Precis nu un poștaș, ci un altfel de mesager a dus-o acolo unde era hărăzit să ajungă, printre soldăței și mașinuțe ori deasupra revistelor cu Rahan. Și ce grozav ar fi ca Mateiul mic, după ce se va lămuri cum arată viața și lumea douăzeci de ani mai târziu, să-i răspundă Mateiului mare! Adică să sosească deodată niște foi (dictando, veline ori în pătrățele), cu litere mari și stângace, cu desene pastelate (căsuțe, brazi sau omuleți), care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dacă nu înfrânt (lucru incompatibil cu natura de erou care exclude prin definiție posibilitatea oricărei înfrângeri), atunci măcar depășit numeric. Asta nu înseamnă că bătălia nu a continuat preț de mai mulți ani, timp în care lucrurile s-au mai lămurit cât de cât în măsura în care Rahan a redevenit Matei, iar pterodactilii au rămas, firesc, doar muște. Vă mai pot spune ca fapt divers că astăzi războiul a luat sfârșit cu victoria prin abandon a muștelor și că nimeni și nimic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
stângaaa/ Mai încoa peste Carpaaaaați/ Căci acooolo este bineeeee/ Dacă vreți să vă ... plimbaaaaați); uneori, în zilele mohorâte, îmi mărturisea că și-ar dori o ceață groasă, groasă de tot, eu încercam ca blegul să aflu de ce, iar el mă lămurea („ca să nu te vadă nimeni cum mă pupi în fund“); în poieni ori în lungile drumuri prin păduri, recitam nenumăratele poezioare cu Artur, toate conținând rima potrivită. Cu mâna pe inimă, declar că lucrurile astea (care-i contrariază pe mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prin fața ei (ca în toate acele luni în care simțeam că am un jurământ de respectat), să rămân acolo până ce ea va binevoi să se înroșească sau nu. Nu era chiar așa mare scofală. În fond, după ce m-aș fi lămurit cum stăteau lucrurile, îmi puteam cere scuze. Nu, hotărât lucru, nu prea era timpul pentru bătăi de cap sau mustrări de conștiință. Se însera. Dinamo juca pe Anfield Road. De văzut, n-am văzut cum mustața lui Ian Rush se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
picteze. Digby Își amintea și de pînzele primitivilor de la National Gallery, precum și de Caporetto și Garibaldi (numele acestuia din urmă servea drept marcă pentru un sortiment de biscuiți). De asemenea, de reclamele agenției de voiaj Thomas Cook... Dar Johns Îl lămurise, povestindu-i cu răbdare isprăvile lui Mussolini. 2 Așezat În spatele unui birou simplu, Împodobit cu un ghiveci cu flori, doctorul Îl Întîmpină pe Digby cu un gest amical, ca și cum ar fi fost vorba de un elev preferat. Fața lui vulturească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
atras spre prăpastia de suferință și deznădejde, pe care-o numea „fericire“. 7 A doua zi dimineață nu găsi nici un ziar pe tavă. O Întrebă pe femeia care-i aducea micul dejun unde e ziarul, dar ea nu-l putu lămuri. Digby se simți din nou copleșit de neliniștea vagă pe care-o Încercase În ajun cînd Îl văzuse pe Poole. Acum aștepta cu nerăbdare obișnuita vizită matinală a lui Johns. Dar Johns nu veni; Digby se perpeli În pat Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
agitîndu-și pălăria: Voi repeta sub jurămînt tot ce-am spus. Beavis urmărea scena cu gura căscată. — N-avem timp de gîlceavă, chicoti domnul Prentice. O să faceți cunoștință mai tîrziu. Deocamdată, am nevoie de voi amîndoi. — Dacă ați vrea să mă lămuriți puțin, stărui Rowe, care nu mai pricepea nimic: În locul acuzației de omor, care-l făcuse să bată atîta drum, era pus acum În fața unei situații și mai Încurcate! — În taxi o să-ți explic, În taxi, zise domnul Prentice, și porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu mîinile lui subțiri, aproape aristocratice: Prima tentativă a eșuat, așadar. O bombă a căzut peste locuința dumitale, distrugînd-o cu cozonac cu tot, dar salvîndu-ți după cum se pare, viața. Lor le-a displăcut, Însă, Încăpățînarea cu care ai vrut să lămurești lucrurile. De aceea te-au convins să te ascunzi, ceea ce, dintr-un motiv sau altul, nu era totuși de ajuns. Voiau, firește, să te facă să dispari fără urmă, dar cînd au constatat că-ți pierduseși memoria, s-au liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Forester, ca să vezi cînd Începe să-mi revină memoria? M-ar fi Închis atunci și pe mine În „Pavilionul special“, ca pe bietul Stone! — Ai perfectă dreptate, dar În același timp greșești, spuse ea obosită. Mă Îndoiesc c-o să putem lămuri vreodată lucrurile. E adevărat că te supravegheam pentru ei. Dar nici eu nu voiam să-ți recapeți memoria. Nu voiam să te văd că suferi. Acum Îți amintești tot? adăugă ea cu neliniște În glas. — Îmi amintesc multe, și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]