KorAP: Find »[drukola/base=lăstar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...65 >

1,615 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarța este distrusă. La suprafața țesuturilor parazitate se formează grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform (fig. 177). Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bacteriene ce ies spre exterior prin stomate (deschideri naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile și trunchiurile atacate se înnegresc, boala luând aspect de "arsură". Lăstarii tineri sunt cel mai puternic atacați (fig. 178). Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație, bacteria este dusă de insecte cât și de picăturile de apă de ploaie sau rouă, care întind lichidul cu bacterii ce se găsește pe partea inferioară a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de umiditate și de prezența sporilor duși de către vânt. Prevenire și combatere. În plantații se recomandă tăierea lăstarilor atacați și arderea lor, precum și îngroparea frunzelor atacate sub brazdă, prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de umiditate și de prezența sporilor duși de către vânt. Prevenire și combatere. În plantații se recomandă tăierea lăstarilor atacați și arderea lor, precum și îngroparea frunzelor atacate sub brazdă, prin arături adânci. Se vor cultiva numai soiuri rezistente, între care amintim: Kantata, Black Down, Tsema, Victoria, Meitgo sau Slitsa. În 2001 a fost omologat soiul Record 35 de coacăz

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu nuanță roșcată (când atacul se manifestă pe coacăzul negru). În centrul acestor pete, țesuturile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacul se manifestă pe coacăzul negru). În centrul acestor pete, țesuturile se brunifică, iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în luna august. Atacul pe lăstari prezintă la nivelul scoarței pete alungite, brunii, evoluând în mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pete, țesuturile se brunifică, iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în luna august. Atacul pe lăstari prezintă la nivelul scoarței pete alungite, brunii, evoluând în mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt puternic debilitate, nu mai fructifică normal, iar rezistența lor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce vor asigura infecțiile primare în primăvară. Antracnoza produce pagube mai mari prin defolierea agrișului și coacăzului în regiunile umede cu veri mai răcoroase. Prevenire și combatere. Se vor îndepărta lăstarii atacați și se vor arde, iar frunzele căzute se vor încorpora prin arătură adâncă sub brazdă. Se vor cultiva soiurile rezistente cum sunt: Kantata, Crusader, Lissil, Iuvigo, Tenah, Westra. Tratamentele fitosanitare în timpul iernii se vor face cu produse cuprice până în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rezistență, de culoare brune gălbui. Aceștia formează coloane lungi de câțiva milimetri, determinând apariția unor peri, în special de-a lungul nervurilor principale, iar apoi pe toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Pe aceste organe se constată apariția între nervuri a unor pete de 2 mm, de culoare galbenă, cu contur neregulat, care se întind destul de repede ocupând întreaga suprafață. Deseori, decolorarea limbului este însoțită și de o deformare puternică a acestuia. Lăstarii cresc anevoios, iar fructele obținute sunt de calitate inferioară. Alteori, petele de pe frunze sunt galbene brunii, precis conturate. Plantele se opresc din creștere, iar prin coloritul specific pot fi observate de la distanță. Transmitere-răspândire. Transmiterea complexului de virusuri se realizează prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2. Cancerul bacterian Agrobacterium tumefaciens Atacul se manifestă ca și la pomii fructiferi, pe rădăcini și pe baza tulpinilor. Transmiterea, răspândirea și combaterea este descrisă la pomii fructiferi. 9.9.2.3. Focul bacterian Erwinia amylovora Atacul se manifestă pe lăstari, flori și fructe. Vârfurile lăstarilor atacați se brunifică, se usucă și se curbează în formă de cârlig. Măsurile de combatere sunt în principiu la fel ca la gutui, măr și păr care sunt speciile cele mai sensibile la atacul focului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Atacul se manifestă ca și la pomii fructiferi, pe rădăcini și pe baza tulpinilor. Transmiterea, răspândirea și combaterea este descrisă la pomii fructiferi. 9.9.2.3. Focul bacterian Erwinia amylovora Atacul se manifestă pe lăstari, flori și fructe. Vârfurile lăstarilor atacați se brunifică, se usucă și se curbează în formă de cârlig. Măsurile de combatere sunt în principiu la fel ca la gutui, măr și păr care sunt speciile cele mai sensibile la atacul focului bacterian. Bolile produse de ciuperci

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
combatere sunt în principiu la fel ca la gutui, măr și păr care sunt speciile cele mai sensibile la atacul focului bacterian. Bolile produse de ciuperci 9.9.2.4. Pătarea brunăviolacee a tulpinilor de zmeurDidymella applanata Pătarea brună a lăstarilor și tulpinilor de zmeur este cunoscută în multe țări din America și Europa. Boala a fost descrisă prima dată de către Freda Detmers în anul 1891. La noi a fost semnalată în anul 1936, fiind păgubitoare în anii cu primăveri ploioase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în zona Subcarpaților Meridionali. Simptome. Din luna iunie, apar pe tulpini pete mari, de culoare brunăviolacee. Cu timpul scoarța atacată crapă, se cojește, iar ramurile atacate încep să se usuce de la vârf spre bază, prezentând aspectul de arsură. Zmeurul formează lăstari noi care și ei sunt atacați, ajungându-se la epuizarea și apoi la uscarea întregii plante (fig. 183). Atacul se manifestă și pe frunze, prin apariția unor pete mari colțuroase, ce se întind de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
5. Pătarea cenușie a frunzelor Mycosphaerella rubi Boala a fost observată mai întâi în Belgia, în jurul anului 1850, iar astăzi este răspândită în toate țările din zona temperată, pe multe soiuri de zmeur. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și foarte rar lăstarii tineri. Pe frunze apar pete mici, circulare, de câțiva milimetri în diametru, de culoare cenușie. În jurul acestor pete se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și în acest caz frunzele prezintă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
terenuri argiloase și în anii cu primăveri reci și umede. Ea a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în anul 1931, în prezent apreciindu-se că este prezentă în toate podgoriile țării (I. Pop, 1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Tr. Săvulescu și col., în anul 1931, în prezent apreciindu-se că este prezentă în toate podgoriile țării (I. Pop, 1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de colorare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
țării (I. Pop, 1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]