2,010 matches
-
de faptul că, în oricare sistem ne-am afla, omul de înaltă ținută, atât intelectuală, cît și etică, este marginalizat, trimis "pe tușă", ignorat sau persiflat. E un Neînțeles. Tocmai pentru că societatea din care provine e grevată de minciună, ipocrizie, lașitate. Așa stînd lucrurile, nu-i rămîne decît să se închidă în carapacea sa, într-un univers artificial, dar care îi dă, totuși, posibilitatea de a trăi conform propriei structuri interioare. Personajele piesei nu sînt identități bine stabilite, nu au nume
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din spaimă sau din confort moral, are efecte și acum, după aproape douăzeci de ani de la revoluție; și încă efecte grave și deformate. * * * Împreună cu personajele acestei piese, am refăcut parțial, un climat uman adică social, politic în care funcționa minciuna, lașitatea, frica, dar și o bine lucrată tehnică a disimulării în relația cu autoritățile statului, tehnică prin care, până la urmă, ne-am denaturat relația cu noi înșine. Făcând drumul înapoi, ne regăsim acolo unde eram adunați la un loc și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
împotriva unui regim care ne castrase de curaj, de demnitate, care ne furase numele și ființa... Îmi place... Nu te-ntreb de ce n-ai fost tu acela care să strige "nu se mai poate!", pentru că știu de ce de frică și lașitate. Dar te-ntreb de ce nu zici nimic împotriva a ceea ce se-ntîmplă azi! Gh. P. doi: Cum nu zic?! Ba zic mereu! Cum nu zic?! Gh. P. unu: Lasă chestia cu bîrfa zilnică de la coada la farmacie, sau înjurăturile cînd îți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cînd simt, cînd știu că aș fi fost în stare să le fac... Gh. P. unu: Te cred, fiule...,. mie-mi spui...! Gh. P. doi: Dar mai rău decît asta, părinte, e că nici atunci, nici acum nu știu dacă lașitatea sau trădarea erau chiar ceea ce spun numele lor..., nu știu dacă, încălcîndu-le, chiar le încălcam... Gh. P. unu: Ei, cum așa! Gh. P. doi: ...pentru că granița aceea, părinte, între bine și rău devenise extrem de firavă..., de ștearsă..., de intrată în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu le mai auziți... Octav: Dimpotrivă, dom' doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De ignoranță, de fals, adică de toate mizeriile ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și le auziți mai bine... mai clar? Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Iar discipolul care nu este tentat de dorința contrazicerii sau distrugerii (simbolice!) a maestrului nu a ajuns la demnitatea de a fi un autentic Învățăcel. Lauda - ca și cârtirea, Înălțarea - ca și căderea, fidelitatea - ca și lepădarea, solidarizarea - ca și lașitatea, adorarea - ca și respingerea sunt secvențe cât se poate de firești ale resurecției umane prin Învățare. Toate fac parte din... legile omenești! În orice operă de discipolat are loc o curioasă contrabalansare dintre iubire și ură, dintre identificare și contestare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În locul său. El nu trebuie să se lase În baza altora, să nu stea cu mâna Întinsă și să nu aștepte Îndemnuri sau clemență. A delega pe altul să facă ceea tu Însuți trebuie să faci e un semn de lașitate și abdicare. Să ne imaginăm că toți indivizii ar tinde către așa ceva și că am intra Într-o zodie a delegării generalizate. Ce delăsare, ce vânzoleală și ce brambureală ar fi! Din păcate, unele practici din școlile și universitățile noastre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Frica nu este iubire, dependența nu este iubire, gelozia nu este iubire, posesiunea și dominarea nu sunt iubire, chinul de a nu fi iubit nu este iubire.” (Krishnamurti) Iubirea e ca un foc ce poate fi afectat de „fumul” ignoranței, lașității, interesului, senzualității, sexualității, geloziei și conveniențelor. Uneori, ne amăgim că iubim, dar nu realitate nu e decât un rest al „focului”, „cenușa” lui. Iubirea nu se păstrează ușor, ci presupune tărie, persistență, concentrare și nevoință. Nu tot ce se declamă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ale lor nu este o dovadă de realism și de corectă raportare la evenimente. Nenorocirile Îi pot Înălța pe cei puternici, dar Îi pot coborî pe cei slabi. La toate acestea trebuie să fim pregătiți cu răspunsuri adecvate, nu prin lașități, rele poziționări sau prin instalarea cu orice preț În stări difuze, maladive sau autodistructive. Nefericirea apare pentru că nu știm cu adevărat ceea ce vrem, când nici noi nu mai știm ce să alegem din ceea ce ni se oferă și atunci când, având
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
niciodată decât un inel. Iată sclavia căreia Brummell i s-a sustras. Victoriile sale au avut Întotdeauna insolența nepăsării. Nu s-a lăsat niciodată cuprins de vârtejul celor pe care Îi tulbura. Într-o țară ca Anglia, unde orgoliul și lașitatea reunite nasc o ipocrizie a pudorii, a fost de-a dreptul ațâțător să vezi un bărbat, și Încă unul atât de tânăr, care reunea În el toate seducțiile convenționale și naturale, pedepsind femeile pentru pretențiile lor lipsite de bună-credință și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu vecinii lor imediați, fie recuperarea prin fort... a teritoriilor pierdute. Bolșevicii le-au folosit pe amîndou..., dar, În atmosferă violent... de atunci din Europa, ei au privilegiat loviturile de fort.... Similar regimurilor fascist și nazist, ei au acționat cu lașitate și cinism, atacînd națiuni cu populație mic... și coeziune fragil.... C...lcînd În picioare acordurile Încheiate cu ele, precum și marile principii internaționale, bolșevicii au c...utat s... Însele opinia public... internațional... prin simulacre de consult...ri democratice și printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și nu permitem ca cineva, în jurul nostru, să se implice. Acesta este un alt motiv de suferință. Atitudinea, mai exact lipsa de atitudine, ne doare. Ne-am dori cu toții să fim viteji, să fim eroi, dar ne copleșește comoditatea și lașitatea. Numai noi am putut să inventăm o zicală de care trebuie să ne fie rușine, "capul plecat, sabia nu-l taie". Sutele de ani de ocupație străină și de dependență străină au atrofiat orice urmă de verticalitate și de caracter
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și unele secvențe epice axate pe rezolvarea ingenioasă a unor situații oarecare (Aria de la miezul nopții, Ninsoare de iulie) sau care au ca scop inserarea unei poante. Nu lipsesc nici secvențele ușor ironice vizând eterne defecte omenești - naivitatea, ignoranța, prostia, lașitatea, aroganța, necinstea, avariția, cameleonismul. Rareori, apar și unele tente satirice, abia sugerate, criticând moravuri sau servicii sociale defectuoase. Datorită culegerii Voiaj de nuntă (1975), autorul a fost considerat un discipol al lui Tudor Arghezi pe linia umorului absurd, dar inventivitatea
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între perfidia trimisului sultanului, ce tocmise ucigaș un harap „buzat”, și lașitatea boierilor, ce îl abandonează pe domn. Echilibrul de forțe se schimbă în panorama deșertăciunilor istoriei, în vremea lui Constantin Ipsilanti, omul rușilor, apar generalii Bagration („Pangration”) și Miloradovici, care ajunge a se însura cu o „Filipească”, feldmareșalul Kamenski, cu un
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
a dominat și paralizat societatea românească în anii dictaturii comuniste, C. încredințează acestor pagini scrise pentru sertar gânduri de revoltă și neputință disperată în fața degradării continue a vieții. Autorul se supune unui tulburător examen de conștiință, în care obsedantă este lașitatea, a lui și a celorlalți, „eroi ai răbdării”, abandonați incertitudinii după patruzeci și cinci de ani „de frică, pândă, moarte”, într-o „țară umilită, jignită, chinuită”. Analist sever al propriei incapacități de a acționa fățiș, semnatarul confesiunilor va fi intransigent
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
e o culegere cuprinzând povestirile Așteptare, Rudele, Tragedia unei fete, Decembrie, Puntea. În romanul Primejdia (1976), C. evocă sub formă de jurnal evenimente din cel de-al doilea război mondial, în cadrul cărora e proiectată figura contradictorie (amestec de eroism și lașitate) a comunistului Mihai Hariga. SCRIERI: Sânge de țăran, pref. Demostene Botez, Iași, 1936; Acuz..., București, 1937; Război, pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1937; Nu sunt cântăreț de stele, București, 1940; 16 milioane, București, 1945; Scrisori de pe front (în colaborare), București, 1945
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
o părere de rău”; „O, țară tristă, plină de humor...”; „Liceu - cimitir / Al tinereții mele - / Pedanți profesori / Și examene grele”; „Vorbește încet, pășește încet, / Că totul cade ca o jale nouă”; „E ora când cade gândul amar, / Tăcere... e ora lașității”; „Blestemată mai fie și toamna / Și frunza ce pică pe noi -; / Blestemat să mai fie și târgul / Ursuz, și cu veșnice ploi... / Cetate, - azilul ftiziei - / Nămeți de la pol te cuprind... / Cetate, azi moare poetul / În brațele tale tușind...” Nu se
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
o târguială vehementă pentru zestre (Nerăbdătorii), căsătoria e un blestem pentru cel mai slab dintre parteneri (La vreme) sau, alteori, o dezonoare (De pe culme). O boierime scăpătată, dar fudulă vânează alianțe pe care, într-ascuns, le disprețuiește (În ciuda coanei Dochia). Lașitatea micului burghez proteguiește râvna căpătuielii și resignațiunea bicisnică împacă iute lucrurile. Se întâlnesc, în proza lui B., două mari categorii de personaje: pe de o parte, abulicii, timorații, făpturi asemenea celor din schițele lui Cehov, pe de alta, firile energice
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
convertiți la originala lor filosofie existențială, care optează pentru iluzie ca singură modalitate de supraviețuire. Capul de rățoi era o noutate absolută în peisajul literar românesc, propunând alternativa absurd-nonconformistă realității terne de fiecare zi. Obiectivele șarjei satirice sunt inerția, falsul, lașitatea. Capul de rățoi are ascunse în narațiunea dramatică filoane tragice, ținând de alterarea esenței umane, care nu sunt sondate direct, dar a căror pulsație nu poate fi ignorată. Unele îngroșări în registrele ilogicului și grotescului apar ostentative și diminuează valoarea
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
BOMILKAR Uite, lacrimele-i vin. LAIS Lacrimele ușurează chinul inimei puțin. CHALKIDIAS Capre... Le cântam din fluier toată ziua numai lor... (schimbînd tonul) Daca ele erau bune pentru cântece de dor, Pot să fac acelaș lucru pentru domnul Bomilkar... LAIS Lașitate! CHALKIDIAS (aparte) Zi mai bine: ce curaj! (tare) Eu vă declar Lămurit cumcă robia îmi convine. Să muncesc Nu se poate, fiind leneș. Să mă pun ca să ceresc Nu e chip; de la o vreme m-am deprins a trăi bine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru el și satisfăcuți. Fiindcă acțiunile acestui regent urcat la domnie au fost cu totul excelente, voi s-arăt pe scurt cum a priceput să joace și pe vulpe și pe leu, ceea ce cer eu de la un principe. Sever, cunoscând lașitatea împăratului Iulian, a înduplecat oastea, în fruntea căreia era el în Slavonia, de-a merge la Roma și a răzbuna moartea lui Pertinax, ce fusese ucis de cătră garda sa. Sub pretextu 1 acesta se puse în mișcare, fără a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari azi guvernă România. Daca actul de la 2 mai a fost o crimă, ea a fost francă și pe față, făcută cu brațele încrucișate. Actul de la 11 februarie însă, participarea gardei palatului la răsturnarea Domnului e o infamie și o lașitate. Vor trece veacuri și nu va exista român căruia să nu-i crape obrazul de rușine de câte ori va răsfoi istoria neamului sau la pagina lui 11 februarie și stigmatizarea acelei negre felonii va răsări pururea în memoria generațiilor, precum în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stigmatizarea acelei negre felonii va răsări pururea în memoria generațiilor, precum în orice an răsare iarba lângă mormântul vândutului Domn. C-un cuvânt crima de la 2 mai a fost un act de curaj, cea de la 11 fevruarie un act de lașitate și istoria scuză cinismul, scuză crimele cari au sinceritatea de-a fi cum sunt, scuză oamenii cari au curajul caracterului și înclinărilor lor, căci ei sunt din lemnul din care se cioplesc oamenii mari, dar ceea ce istoria nici unui popor din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari au sinceritatea de-a fi cum sunt, scuză oamenii cari au curajul caracterului și înclinărilor lor, căci ei sunt din lemnul din care se cioplesc oamenii mari, dar ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vrodată e lașitatea. Și oamenii cari conduceau pe soldat la rușine o știau aceasta, le era frică de soldatul de rând, le era frică de țăranul acesta onest care, cu pumnul lui vârtos, i-ar fi strivit să fi știut unde-l duce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apăra propriele lor hotare. Acest pretext este bun și diplomația străină știe minunat să se serve cu dânsul, deși ea cunoaște mai bine cât de puțin are a se teme de România lui Ion Brătianu și a lui Petre Grădișteanu. Lașitate în acte, obrăznicie în cuvinte: iată deviza guvernului actual, pe care viitorimea i-o va lipi pe frunte. [22 iunie 1883] ["O PROBĂ PENTRU CELE AFIRMATE... O probă pentru cele afirmate în numărul nostru de alaltăieri cu privire la toastul d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]