6,066 matches
-
amicilor neadevărați” ai latinei, adică acelea nevalabile: traducerea nu ține niciodată cu adevărat loc de original; clasicii sunt neîntrecuți de moderni; toți marii autori moderni aveau cultură clasică. Nici acum Maiorescu nu își face cunoscute argumentele sale în sprijinul studiului latinei în gimnaziu, simțindu-se obligat să le combată mai întâi pe acestea din urmă, conform regulii hegeliene a tezei, antitezei și sintezei: școlarii nu știu niciodată destul de bine latinește ca să se dispenseze de traduceri; compararea clasicilor cu modernii e lipsită
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
niciodată destul de bine latinește ca să se dispenseze de traduceri; compararea clasicilor cu modernii e lipsită de sens; nu e adevărat că toți modernii au avut cultură clasică. Să remarcăm claritatea demonstrației. Părerea lui Maiorescu este că motivul principal pentru care latina nu poate lipsi din gimnaziu se află în altă parte decât acolo unde a fost de obicei căutat, nu pe tărâmul limbii sau literaturii, ci pe „tărâmul moralei” și el „stă în legătură cu principiul întregii educațiuni”. Dacă e așa, atunci trebuie
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
moralei” și el „stă în legătură cu principiul întregii educațiuni”. Dacă e așa, atunci trebuie să ne punem, afirmă criticul, în ordine, următoarele trei (hegeliene) întrebări: ce scop are educația? ce importanță are, în general, în educație studiul? și de ce tocmai studiul latinei este esențial în educație? Maiorescu răspunde pe rând: rezumând opiniile marilor pedagogi ca Locke, Rousseau sau Pestalozzi, el afirmă că „scopul educației constă în nimicirea mărginirii egoistice a individului și supunerea lui sub rațiunea lucrurilor spre a-l face independent
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
deosebită de a limbilor moderne și, în plus, extrem de dificilă, tot așa cum vocabularul este variabil de la unul la altul dintre cele patru dialecte de bază din peninsulă. În ce privește istoria, ea se ocupă de cazuri particulare și nu cunoaște legea. Rămâne latina. Înainte de orice, limba și literatura latină se supun cel mai bine „principiului obiectivității”. Scrie Maiorescu: „De aici provine impresiunea de repaus și de mărime pe care ne-o produce antichitatea...; de aici provine diferința că, pe când în scrierile modernilor auzim
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
lui Homer și în cântecele rustice ale lui Virgilie, nu vedem pe poet, ci chiar întâmplările și realitatea poetică”. S-a spus vreodată mai frumos un adevăr atât de simplu? Riguros ca un neamț, Maiorescu precizează că e vorba de latina lui Cicero, nu de aceea târzie, care se va dizolva în limbile romanice, pierzându-ș i dreptul de a fi considerată un model, plină de barbarisme lexicale și de excepții gramaticale. Convingerea ultimă a lui Maiorescu este că școlarii din gimnaziu
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
urechea latină”, cum o numesc dascălii din Occident, „un lucru necunoscut la noi, însă așa de necesariu, încât subscrisul o crede de a sa datorie a atrage atenția profesorilor asupra acestui punt ca asupra unei condițiuni sine qua non studiului latinei în gimnaziu”. Rareori un omagiu a fost mai adevărat și mai expresiv decât acesta, datorat unui tânăr de 23 de ani, care se va dovedi, nu peste mult timp, adversarul redutabil al exagerărilor latiniste, atât în limbă și în scriere
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
în voia plăcerilor carnale”. Și în engleză, termenul libertine are sensurile principale marcate negativ („persoană neconstrânsă de convențiile moralității”, „care duce o viață dezordonată” etc., cf. Merriam- Webster). Dicționarele menționează de obicei și sensurile istorice ale cuvântului - de la cel din latină („sclav eliberat”) la accepțiile din secolele trecute, în care libertin se referea la atitudini religioase sau la comportamente deliberate, susținute de anumite opțiuni filosofice. Dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1876) cuprindea termenul libertin, pe care îl definea pornind
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
eliberat”) la accepțiile din secolele trecute, în care libertin se referea la atitudini religioase sau la comportamente deliberate, susținute de anumite opțiuni filosofice. Dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1876) cuprindea termenul libertin, pe care îl definea pornind de la latină („în același sens cu libert”) și ajungând la accepția curentă din franceză („care abuză de libertatea morală și duce o viață desfrânată: acel june e mare libertin; feminele libertine sunt desprețiate de toți oamenii”). Extinderea semantică actuală nu este însă
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
Juncker", spune un raport confidențial consultat de The Daily Telegraph referitor la discuțiile de miercurea trecută. "Dacă nu va exista o răzgândire radicală a cancelarului, zarurile sunt aruncate la Berlin (the die is cast, traducerea în engleză a expresiei în latină alea iacta est - n.r)". Dacă luxemburghezul Juncker va deveni noul președinte al Comisiei în ciuda opoziției britanice, David Cameron va deveni ținta atacurilor pe scena politică din Insula, iar efectele ar putea fi acelea că referendumul privind ieșirea Mării Britanii
JUNCKER. "Zarurile au fost aruncate" pentru șefia UE - raport confidențial by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54040_a_55365]
-
pompă. Cel mai nobil alai mortuar pe care l-am văzut. Nu avea nimic grotesc. Era pur și simplu tragic. Seara plecat la București. 29 octombrie, sâmbătă - 29 ani de la moartea tatălui meu. (frază încadrată de un text religios în latină) 18 noiembrie, vineri - În muzica clasică atunci când apar fluctuații mai mari ele pot influența local istoria interioară a piesei dar nu istoria ei la nivelul macro-formei care e dată aprioric: sonată, lied, variațiuni și chiar Fantasie. Plimbare la Lacuri. S-
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
bună. Romanul de față ne propune o pisică teroristă, practic un principiu al răului trecut prin mai multe avataruri, cu punct de pornire în animalul bunicului Liciei, studentă la Teatrologie, aici în postura de story teller. Bătrânul ei, profesor de latină, își botezase pet-ul Aurelius, desigur după Marcus Aurelius, și era însoțit de acesta la ore, intrând în conștiința elevilor sub numele Drăcilă, din cauza privirii sale disprețuitoare, împrumutată parcă din iad. Disprețul se întinde de la oameni spre cărți, hobby-ul
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
în studiul introductiv - cu Descriptio Moldaviae, al lui Dimitrie Cantemir, cât și ideile fundamentale pe care se bazează concepțiile sale lingvistice și istorice. De pildă, Budai-Deleanu este primul lingvist român care amendează teoria clasică, potrivit căreia limbile romanice descind din latina cultă, arătând că, în procesul romanizării, populațiile autohtone nu au intrat în contact nemijlocit cu latina lui Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa față de latinismul intransigent, dominant la Blaj, nu poate fi decât una critică
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
se bazează concepțiile sale lingvistice și istorice. De pildă, Budai-Deleanu este primul lingvist român care amendează teoria clasică, potrivit căreia limbile romanice descind din latina cultă, arătând că, în procesul romanizării, populațiile autohtone nu au intrat în contact nemijlocit cu latina lui Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa față de latinismul intransigent, dominant la Blaj, nu poate fi decât una critică, de vreme ce „relatinizarea” limbii române se dorea a fi făcută pe baza latinei clasice, îndepărtată evident de
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
în contact nemijlocit cu latina lui Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa față de latinismul intransigent, dominant la Blaj, nu poate fi decât una critică, de vreme ce „relatinizarea” limbii române se dorea a fi făcută pe baza latinei clasice, îndepărtată evident de spiritul latinei populare din care se alimentează limba română. (Aici ar trebui, poate, să deschidem și o discuție despre cauzele fricțiunilor care i-au îndepărtat pe corifeii Școlii Ardelene de episcopul Ioan Bob, conducătorul Bisericii Române
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa față de latinismul intransigent, dominant la Blaj, nu poate fi decât una critică, de vreme ce „relatinizarea” limbii române se dorea a fi făcută pe baza latinei clasice, îndepărtată evident de spiritul latinei populare din care se alimentează limba română. (Aici ar trebui, poate, să deschidem și o discuție despre cauzele fricțiunilor care i-au îndepărtat pe corifeii Școlii Ardelene de episcopul Ioan Bob, conducătorul Bisericii Române Unite. Prezentate, mult timp, ca fiind
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
din localitate, un seminar internaț ional consacrat importanței latinității pentru civilizația europeană a ultimelor două milenii. Nu e greu de constatat ce anume a determinat revenirea în actualitate a celor două teme. Absența literaturii universale din programele școlare, respectiv a latinei, atât în România, cât și în alte țări, sau reducerea drastică a numărului de studenți de la disciplina Limbi clasice sunt cauze evidente. Din ele decurg și altele, mai puțin evidente, poate, dar la fel de importante, cum ar fi scăderea interesului pentru
Școala și umanioarele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5195_a_6520]
-
umanioare, ca factor decisiv în formarea personalității umane și degradarea capacității de exprimare, altfel spus, a limbii. Preocupările cu pricina nu sunt noi și nici nu privesc doar școala românească. În Franța este în curs o dezbatere asemănătoare pe tema latinei. România are tristul privilegiu de a moșteni o idee de școală profund deformată de mentalitatea comunistă. Cu excepția onorabilă a deceniului care a urmat reformei din 1966, în școala românească de toate gradele a predominat concepția politehnizării învățământului. Asta însemna diminuarea
Școala și umanioarele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5195_a_6520]
-
din acea seară, să merg la el în fiecare zi după ce terminam lucrul. Tipografia era pe strada Câmpineanu la nr. 40, la parter, iar la etaj locuia E.Lovinescu. Am frecventat Cenaclul Sburătorul. Pe Lovinescu l-am avut profesor de latină la Liceul Mihai Viteazul. Panait Istrati a avut o libertate deplină în ceea ce a publicat în Cruciada. La un moment dat, când Stelescu a făcut într-un articol apologia lui Mussolini, a amenințat că se retrage. - De ce credeți că a
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
fie că sunt prea mărunte, nu-l interesează, fie că nu sunt credibile, probate. S-a trecut deci la interogatoriul inculpatului. El începe prin întrebarea frontală și decisivă: Tu ești regele iudeilor? Răspunsul lui Iisus este ambiguu, „Tu dicis” (în latină), ceea ce poate să însemne „Tu o zici” ori „Exact, da, eu o recunosc.” Dar textul grec permite o interpretare diferită, căci „Su legeis” ar putea semnifica și „Tu o zici”, și că Iisus dă atunci precizări asupra regalității sale. Raționalismul
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
ale timpului, după pronunțarea sentinței, Pilat a dispus ca pe cruce să se monteze o tăbliță, un titulus, pe care să se scrie numele condamnatului și vina, motivul condamnării la moarte, causa poenae, prin crucificare. Textul - scris în trei limbi: latină, ebraică (mai precis aramaică) și greacă - a parvenit sub patru forme, aproape identice: „Iisus Nazarineanul, împăratul iudeilor” (cel care s-a impus, INRI - Iisus Nazarenus Rex Iudaeorum) (Ioan, 19;19), „Acesta este regele iudeilor” (Luca, 23;38); „Regele iudeilor” (Marcu
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
ei a fost Dimitrie Cantemir care, la 1716, a pus Moldova pe harta Europei. Apare lucrarea lui Cantemir, “Descriptio Moldaviae”, prima monografie geografică la români. Pentru că pe vremea aceea engleza nu era noua românaă, el și-a scris-o în latină, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și vine și cu prima hartă a Moldovei. Și acum să vedem și alte evenimente. Autor: Răzvan Băltărețu 2 martie 1941 - În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul
Istoria zilei: 2 martie. Moldova e pusă pe hartă () [Corola-journal/Journalistic/67190_a_68515]
-
pe originile cuvîntului doină: Cantemir zicea că e numele unui zeu războinic dac, I. Malinescu îl deria din Danubius și Diana, I. Heliade-Rădulescu îl credea venind din Diana plus "oda", A. T. Laurian și I. C. Massim o țineau langa cu latina (din verbul "doleo" care înseamnă "a durea"), Cihac o dădea pe sîrbescul "dvoinița" ("fluier dublu"), iar un istoric și lingvist improvizat dinspre zilele noastre a avut revelația unui tîrg între ciobani, purtat prin strigăte de pe vîrful unui munte pe altul
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
denumirea penna (USB), calc parțial după pen drive. Pagina germană oferă în titlu o transpunere (USB-Massen-speicher), dar recunoaște uzul curent al formei împrumutate (USB-Stick). Cea mai mare încântare lingvistică o produc însă traducerile termenului în paginile în esperanto și în latină ale Wikipediei: memor-bastoneto, respectiv clavis memorialis.
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
târgului, a declarat că un profesorul Heinz Mehlhorn, de la o universitate din apropiere, a fost în măsură să furnizeze 50 de purici noi "instruiți" pentru spectacolul de duminică. Puricele - un adevărat "vampir" al lumii vii Puricele (Pulex iritans - denumirea în latină) este unul dintre cei mai periculoși paraziți externi. Alături de păduchi, ploșnițe și căpușe, puricele face parte dintre adevărații "vampiri" ai lumii vii. Cele peste 2.000 de specii de purici existenți în prezent se hrănesc exclusiv cu sângele mamiferelor și
O trupă de circ de 300 de membri, decedată din cauza frigului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64608_a_65933]
-
vocal jazz: "Radio Music Society" - Esperanza Spalding Cel mai bun album instrumental jazz: "Unity Band" - Pat Metheny Unity Band Cel mai bun album jazz extins: "Dear Diz (Every Day I Think Of You)" - Arturo Sandoval Cel mai bun album jazz latino: "¡Ritmo!" - The Clare Fischer Latin Jazz Big Band Cea mai bună interpretare gospel/ de muzică religioasă: "10,000 Reasons (Bless The Lord)" - Matt Redman Cel mai bun cântec gospel: "Go Get It" - Mary Mary Cel mai bun album gospel: "Gravity
Premiile Grammy 2013 - Vezi lista tuturor câștigătorilor by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64993_a_66318]