15,723 matches
-
câte o gramatic? sau un tratat de fizic?, scria cuvinte grece? ți sau desena litere arabe, I?i notă gânduri sau impresii de lectur?, traduceri sau versuri, apoi f?cea exerci?îi de matematic? sau deslu?ea sensul unei maxime latine?ți: „ Cu sensul acesta de r???citor disciplinat prin toate culturile lumii, Eminescu devine o Universitate.” (C. Noica) Aceast? aspiră?ie de a studia cât mai mult din culturile lumii, ne Înva?? Eminescu, trebuie s? ia forma unei cunoa?teri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i recunoa?tere cititorului, pentru a-l ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-l decodeze. Studiul topos-ului sau al cli?eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura european? ?i Evul Mediu latin", care a ar?țâț importan?a acestora În transmiterea tradi?iei culturale ?i deci În p?strarea unei identit??i". În opera eminescian? termenul devine de fapt un concept, ale c?rui semnifică?îi artistice pot fi definite printr-o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-1 ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-1 decodeze . Studiul toposului sau al cli? eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura european?? ?i Evul Mediu latin", care a ar?țâț importan?a acestora În transmiterea tradi?iei culturale ?i deci În p?strarea unei identit??i". Astfel, În lucrarea să „Literatura european?? ?i Evul Mediu latin", E.R. Curtius constat? c? topos-urile au fost la origine
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura european?? ?i Evul Mediu latin", care a ar?țâț importan?a acestora În transmiterea tradi?iei culturale ?i deci În p?strarea unei identit??i". Astfel, În lucrarea să „Literatura european?? ?i Evul Mediu latin", E.R. Curtius constat? c? topos-urile au fost la origine mijloace auxiliare pentru elaborarea discursului, „minele argument?rii" dup? cum le define?te Quintilian. Scopul lor era unul practic. În esen??, fiecare cuvântare avea o tez???i o cauz? care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o tez???i o cauz? care s? o sus? în?; pentru aceasta era necesar? o serie de argumente care s? conving?, s? se adreseze ra? iunii sau sentimentelor ascult?torilor. Aceste „teme abstracte" erau numite În limba greac? „topoi", În latin? „loci communes", În germană veche „gemeindrter", În englez? „commonplace". Dar, odat? ce principalele forme ale cuvânt?rii cea politic?? ?i cea judiciar? au disp?rut, ace? tia au devenit obiect de studiu doar În ?colile de retoric?. Poezia a fost
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sensul lui originar: „În graiul nostru „natur?" este un cuvant cu folosin?? relativ nou? S-a spus probabil statornic «fire », iar cuvântul acesta s-a men?inut ?i dup? adoptarea ?i integrarea fireasc? În limba noastr?, ca fiind de origine latin?, a cuvântului « natur? »; [...] Men? inerea cuvântului vechi al?turi de cel nou nu Înseamn? chiar un lux al limbii". (C. Noica) Natură are În poezia lui Eminescu sensul acesta originar de existen?? privit? În ipostaza devenirii sale, de dimensiune atemporal
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mult mai plauzibil. Și iată, stimați telespectatori. Iată-i pe cei doi opo nenți. În colțul roșu, Mașina Morții (care în nici un caz nu e un Nissan). În colțul albastru, Omul Fără Față. Sau, poate omul din lună. Sau amantul latin, faimos ucigaș de câini. Sau cum vreți dumneavoastră să îi spuneți, pentru că, oricum, știți foarte bine despre cine este vorba în această transmisiune în direct, de la fața locului, din însăși esența unor coșmaruri care se ciocnesc între ele. Se privesc
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
se întâmplă odată cu migratori români, realitate ce poate fi înțeleasă (și anticipată totodată) în termenii colonizării, colonizarea Daciei de către romani constituind un cap de pod în înțelegerea acestui fenomen. Printre efecte (la distanță) putem aminti și de constituirea unui pol latin în Europa. Migrația românilor către Spania și Italia poate reprezenta sursa menținerii latinității noastre, inserarea în aceste culturi putând furniza rădăcinile necesare pentru rezistența în fața americanizării. Și asta chiar dacă limba română va suferi importante modificări, în condițiile în care rezistența
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Migrația românilor către Spania și Italia poate reprezenta sursa menținerii latinității noastre, inserarea în aceste culturi putând furniza rădăcinile necesare pentru rezistența în fața americanizării. Și asta chiar dacă limba română va suferi importante modificări, în condițiile în care rezistența la limbile latine este aproape nulă datorită multor expresii învecinate. Persoana iubită e mai curând sensul dorințelor proprii, decât o existență izolată. "Dorința de ea" e în mod originar dorință, și mai apoi "de ea". Ea devine un subiect al dorințelor și se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Istoriei literaturii lui Călinescu și două volume frumos legate din Panait Istrati. Mai găsi și un disc cu Maria Tănase. Sărbători achizițiile cu un "beaujolais", "molanul" francez, băut într-un bistro "la botul calului". În altă zi, hălădui prin Cartierul Latin, și trecu prin celebra Place Pigalle, devenită în ultimii ani un fel de "sediu internațional, cu sau fără fustă", în învălmășeala de trupuri de culori diferite, recunoscând și "vestale" de pe cheiurile Dâmboviței. Își răscumpăra păcatele în prima sâmbătă cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din motive de prevedere. Îi veni o altă idee restaurantul Miorița. Intră. Comandă o ciorbă și niște sărmăluțe și, între o îmbucătură și alta, legă o discuție cu Costel, chelnerul. Îl știa pe părintele Gherasim. Slujea la Catedrala din Cartierul Latin. Îi dădu și adresa, 9 Bis Rue Jean de Beauvois, în apropiere de Sorbona. Îi mai spuse că părintele e un bătrân cam ciudat, cu toane... Mulțumi, plăti cu un bacșiș consistent "domnului Costel" pentru informațiile oferite. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a patra); - Ciclul de observare și orientare (de la 13 la 15 ani, respectiv de la clasa a șaptea la clasa a noua). Disciplinele școlare se structurează în următoarele arii curriculare: 1. Aria curriculară Limbă și Comunicare (Limba și literatura română, Limba latină, Limba engleză, Limba franceză, Limba italiană, Limba spaniolă etc.); 2. Aria curriculară Matematică și Științele naturii (Matematică, Fizică, Chimie, Biologie); 3. Aria curriculară Om și societate (Istorie, Geografie, Cultură civică, Religie); 4. Aria curriculară Arte (Educație plastică, Educație muzicală); 5
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
percepe o națiune raportul dintre muncă și familie, reprezentările despre autoritate, egalitate, timp etc. sunt tot atâtea aspecte care au impact asupra motivării angajaților, retribuției, tipului de management sau de structură organizațională. Exemplele sunt nenumărate. Amintim aici faptul că managerii latini preferă să lase problemele generate de mediu în seama guvernelor sau că managerii britanici acceptă mai ușor incertitudinea. A cunoaște cultura națională este un avantaj, mai ales pentru multinaționalele care își deschid filiale în țări care uneori sunt foarte îndepărtate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
că fiecare dintre practicile prezentate asigură suficient confort psihologic. Abordările sunt diferite și în ceea ce privește îmbrăcămintea. Nordul Europei se îmbracă mai lejer decât sudul, compensând, parcă, în acest fel, precaritatea, respectiv bogăția limbajului practicat în organizațiile din țările respective. În țările latine, managerii se îmbracă foarte formal, cu atenție la detalii, spre deosebire de cei englezi, de exemplu, care nu pun preț pe rigoarea vestimentației. Schneider și Barsoux 167 arată că în birourile americane se evită purtarea hainelor de culoare roșie, iar în Olanda
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Hofstede a mai adăugat o a cincea în anii 1980 orientarea pe termen lung. Această dimensiune este menită să facă distincția între culturile de extracție chineză și alte culturi. Cum arată tabloul orientărilor culturale pe zone geografice? În grupul țărilor latine mai dezvoltate, precum Belgia, Franța, Argentina, Brazilia, Spania, Italia există, conform studiilor lui Hofstede, o rază mare de acțiune a puterii, un grad ridicat de evitare a incertitudinii, un grad mediu spre ridicat de individualism și un grad mediu de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Belgia, Franța, Argentina, Brazilia, Spania, Italia există, conform studiilor lui Hofstede, o rază mare de acțiune a puterii, un grad ridicat de evitare a incertitudinii, un grad mediu spre ridicat de individualism și un grad mediu de masculinitate. În țările latine mai puțin dezvoltate, ca Mexic, Columbia, Venezuela, Chile, Peru, Portugalia, vorbim despre o rază mare de acțiune a puterii, un grad ridicat de evitare a incertitudinii, un grad scăzut de individualism și toată gama de masculinitate. Grupul țărilor asiatice mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
acesteia, din orice colț al lumii. Apelând la istoria conceptului de cultură generală, d. Christian Bonrepas a amintit, de pildă, că până în secolul luminilor au făcut oficiu de cultură generală umanitățile, întemeiate pe cunoașterea literaturii și a limbilor greacă și latină. După Revoluția franceză, ele au fost acuzate că făcea jocul Fostului Regim. Influența Enciclopediștilor a favorizat introducerea noțiunilor de știință și tehnologie. În timpul celei de-a Treia Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
d. Pierre-Henri Tevoillot, îngrijorat de nivelul de cunoștințe generale al tinerilor care intră în universitățile specializate în discipline științifice, a propus ca în primii ani de studiu să fie introduse și în acestea cursuri obligatorii de franceză, istorie, greacă și latină. Iar în anii premergători licenței un curs de istorie a gândirii. La rândul lui, sociologul și filosoful Edgar Morin a subliniat necesitatea unei "gândiri complexe", întrucât în opinia sa principala deficiență a educației de astăzi e severa "compartimentare" a cunoștințelor
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
începătoare la evrei), apoi în școala semită de stat. În 1920, își caută un rost la Paris, unde, la începuturi, lucrează la o fabrică de zahăr, apoi hamal, vopsitor de pânzeturi, pentru ca, în fine, să deschidă propria cafenea în Cartierul latin. După un timp, studiază chimia la Cannes și lucrează ca inginer. Debutează în "Kișiniovski vestnik" (Vestitorul chișinăuian), 1914, apoi publică în "Kuryer" și în "Molodaia mâsly" (Gândul tânăr), publicație pe care, o vreme, a și redactat-o. La începutul anilor
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
-ar bate-n gurarul căminului. Amical tremură lampa pe-ncăpățânata masă de stejar, Cu întreg timpul ei de bronz Ce-mi încălzește mâna și-adâncul sufletului. De frică, obiectele se ghemuiesc. Și-ntr-un vis ca de la Orhei E cartierul latin, după geam, abajurul cu o iasomie fenominală, Simpltate de cameră ne-metropolitană - și, în penumbră, Femeia adormită, scaun, ceas deșteptător ce numără prelunga plictiseală. NOCTURNĂ V Pleacă de lângă mine, omule, pleacă, - eu casc, Cu atare strașnic preț plătesc pentru-a
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. De pildă, în 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literar românesc, a inaugurat seria unor astfel de ediții critice cu Alăuta Românească din 1837-1838
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
de istorie și literatură, tot la Iași, în 1860. Ambele reviste au fost tipărite, la datele amintite, în alfabetul de tranziție, pentru cititorul mai puțin inițiat putând fi astăzi, deseori, derutant, literele chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Prima revistă, Foaea de storiă română, a fost scrisă în întregime de B. P. Hasdeu. Au apărut numai patru numere
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
sau în primul rând - pe cei din categoria jurnaliștilor, pentru că ei "deversează - iarăși în primul rând - în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate"), Școala, ziceam, să-și învețe ucenicii să gândească limpede studiind temeinic sintaxa limbii române - de sorginte latină! -, pentru că - totuși, nu-i așa? - "cine gândește bine vorbește bine".
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
în alte literaturi, precum în acea franceză, unde "poetul național" era considerat, cu nelipsita ironie galică, "Victor Hugo, hélas !". Avînd uzul formulei, francezii nu au ezitat să i-o aplice lui Vasile Alecsandri, după succesul acestuia cu poezia consacrată "gintei latine" (1879). Un anume Hipollyte Guillibert dedica "aux Roumains et a leur poete national, le sénateur V. Alecsandri" cîteva triolete 1. Nimeni nu explica însă ce ar însemna o astfel de formulă, aplicată în mod curent celui supranumit și "bardul de la
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
funcție literară devine esențială. Scriitorul poseda o cultură franceză de bază: îl citise și îl înțelesese bine pe Rabelais, evocat în sprijinul propriilor opinii lingvistice, îi pomenea în cunoștință de cauză pe Pascal și pe Racine, îi cunoștea pe clasicii latini, îi deveniseră familiari Voltaire și Rousseau (de la care își va lua și numele); dar mai ales era la curent cu romantismul de ultimă oră, atașîndu-se nu doar de Lamartine și de Hugo, ci și de Théophile Gautier, Xavier de Maîstre
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]