2,362 matches
-
papei Honorius al III-lea, glasurile de răspuns au fost puține. Dintre principi, singura figură mai marcantă a fost Leopold al VI-lea, ducele Austriei, care nu-și ierta felul cum părăsise o cruciadă și se întorsese acasă lipsit de laurii unei victorii, iar acum, în vârstă fiind, spera să obțină o glorie fie ea și postumă. Regele Ungariei, Andrei al II-lea, s-a lăsat și el ispitit. Honorius al III-lea țintise bine amintindu-i că regatul său este
Cruciada a cincea () [Corola-website/Science/306656_a_307985]
-
au fost semnate un număr de 274 acorduri bilaterale internaționale. Un număr important de relații internaționale s-au realizat în și în afara spațiului UE, universitatea devenind membra unor rețele academice transnaționale de referință. A fost decorat cu Ordinul “Ofițer al Laurilor Academici” conferit de Republica Franceză în 1999, apoi decorat cu Ordinul “Steaua României în rang de Cavaler” conferit de Președinția României în 2000. De asemeni, a fost primul român și primul rector decorat cu "Marele Ordin de Onoare în Aur
Gheorghe V. Barbu () [Corola-website/Science/326432_a_327761]
-
din România (2008); Premiul Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România "Scriitorul anului 2009;" Premiul "Constantin Stere" al Ministerului Culturii al Modovei (2013); Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Traducere ("Panoramă poeziei avangardei ruse", 2015); Marele Premiu și Cunună de Lauri la Turnirul de Poezie de la Neptun-Mangalia, organizat de Uniunea Scriitorilor din România (iulie 2016). "Ordinul Gloria Muncii" al Republicii Moldova (2010), "Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler" al României (2010), "Ordinul de Onoare" (2014). Vezi: Leo Butnaru. Biobibliografie. Partea I
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
Manuscriptum” (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor din România (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991). A fost colaborator al celor mai importante reviste literare din țară; "Ateneu " „ Tomis", „ Transilvania", „Gazeta literară", „Luceafărul", „Cinema", „Săptămâna". În 1970, i se conferă distincția franceză „Laurii academici" (Leș Palmes academiques) în gradul de ofițer, distincție care îi este înmânata abia în 1996. Romulus Vulpescu a îngrijit ed. din scrierile lui C. Sîrbu, I. Barbu, G. Bacovia. A publicat "Antologia poeziei latino- americane" (1961) și "Antologia poeziei
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
și cel orizontal de 27 mm. Pe aversul medaliei este gravată în relief efigia regelui Carol I înconjurată de cuvintele "Carol I Rege al României", iar pe revers este ștanțată în relief deviza „Bărbăție și Credință” și o ghirlandă de lauri. Medalia este atașată la panglică printr-un inel lipit la două ramuri de laur ce susțin o bară orizontală de care se atașează panglica. Panglica, lată de 30 mm, este din mătase ripsată având la mijloc o bandă de culoare
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
regelui Carol I înconjurată de cuvintele "Carol I Rege al României", iar pe revers este ștanțată în relief deviza „Bărbăție și Credință” și o ghirlandă de lauri. Medalia este atașată la panglică printr-un inel lipit la două ramuri de laur ce susțin o bară orizontală de care se atașează panglica. Panglica, lată de 30 mm, este din mătase ripsată având la mijloc o bandă de culoare galbenă de 18 mm și pe fiecare margine câte o bandă albastră și roșie
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
mm, "1903 / BĂRBĂȚIE / ȘI / CREDINȚĂ / 2000", pentru medalia cu însemn de pace, și "1916 / BĂRBĂȚIE / ȘI / CREDINȚĂ / 2000", pentru medalia cu însemn de război. Medalia cu însemn de pace este surmontată, pentru militari, de o semicunună formată din ramuri de laur, cu capetele semicununii unite printr-o bară, prin intermediul căreia se petrece panglica, iar pentru civili de o sferă cu diametrul de 5 mm prin care se petrece un inel cu diametrul de 20 mm. Panglica a păstrat culorile inițiale. Pentru
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
decorate cu fresce. Iar în spatele casei se găsea o gradină de iarnă cu geamuri foarte mari. În prezent mai există fresce doar în cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro (complet inofensiv
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
alb, reprezentând atât Duhul Sfânt cât și pacea. Multe felicitări de Crăciun prezintă tradiții de Crăciun, cum ar fi figuri sezoniere (de exemplu, Moș Crăciun, oameni de zăpadă sau reni), obiecte asociate cu Crăciunul cum ar fi lumânări, frunze de laur , globuri și pomi de Crăciun, precum și activități de Crăciun, cum ar fi cumpărături, colindat, petreceri și/sau alte aspecte ale sezonului, cum ar fi zăpada și faună sălbatică caracteristică nordului înghețat. Unele felicitări laice descriu scene nostalgice din trecut, cum
Felicitare de Crăciun () [Corola-website/Science/333185_a_334514]
-
noul drapel al Liceului Național, menit să-l înlocuiască pe cel vechi, din 1828, al Școlii Vasiliene și al Academiei Mihăilene. Drapelul conține pe o parte stema României din 1921 încadrată de o coroană deschisă, alcătuită din două ramuri de laur. Aceasta este cantonată de patru coronițe din frunze de stejar (cu ghinde), având brodate în interior monograme și ani, marcând momente însemnate din istoria liceului. Pe partea cealaltă, drapelul conține în centru, într-un medalion de culoare mov-pal, înconjurat de
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
sunt din argint pentru Cavaleri și din argint suflat cu aur pentru Ofițeri. Razele sunt unite printr-o coroană, din argint sau din argint suflat cu aur în funcție de grad, smălțuită cu verde și compusă din foi de stejar și din lauri și ale cărei extremități inferioare, încrucișate sunt unite printr-un nod. Centrul stelei prezintă un medalion din aur cu imaginea Republicii, înconjurată de un cerc albastru, pe care scrie: REPUBLICA FRANCEZĂ . Pe revers, medalionul din aur are două drapele tricolore
Legiunea de onoare () [Corola-website/Science/308157_a_309486]
-
în București, pe data de 2 iunie 1986 și este mezin în familie, având o soră mai mare pe nume Andreea. A urmat cursurile liceelor I.L. Caragiale (de la care a fost exmatriculat) și Petru Rareș, din cartierul unde a copilărit. Laur a început cursurile universitare la doua facultăți: Marketing și Relații Internaționale. În primul an de școală l-a cunoscut pe Zekko (pe numele său real Dragoș Lungeanu). Cei doi au devenit buni prieteni și au fondat formația Anonim promovată de
Guess Who () [Corola-website/Science/319590_a_320919]
-
lor piese. Prima sa reprezentație a avut loc în 2001 și de atunci colaborările au curs, din ce în ce mai multe, de la an la an. A colaborat cu Paraziții, Bitză, Grasu XXL sau Maximilian, piesele sale regăsindu-se pe 12 dintre albumele acestora. Laur și Zekko ajung să colaboreze cu cei de la Paraziții, care le-au observat potențialul și erau interesați să promoveze artiști noi. Anonim are parte în 2002 de prima apariție oficială: pe albumul Paraziții "Irefutabil", cu piesa „Acțiunea Instrumentalul”. Griffo se
Guess Who () [Corola-website/Science/319590_a_320919]
-
serviciile aduse. A fost membru al Academiei de Arte și Științe, al Academiei de Artă din Petersburg și al Asociației Știință din Lvov. În 1929 Universitatea din Varșovia i-a acordat titlul de "doctor honoris causa". În 1935 a primit Laurii de aur ai Academiei și ai Academiei de Literatură Polonă. La initiațiativa profesorului UJ Tadeusz Ulewicz, o placă comemoratoare a celui mai faimos istoric de literatură și lingvistică a fost plasată în cripta de distincție din Biserica Skałka.
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
abreviere "ПМР", iar la cele două extremități ale panglicii sunt trecute datele: în partea stângă - "1990", în partea dreaptă - "2000". În partea de jos a medaliei se află imaginea stilizată a unui ciorchine și frunze de struguri cu frunze de lauri care pornesc de ele în ambele părți ale cercului. În mijlocul medaliei este localizat un soare răsărind. Toate imaginile de pe medalie sunt convexe, netede, iar inscripția de pe panglică este acoperită cu email: "PMR" - de culoare verde, "1990" și "2000" - de culoare
Medalia „A 10-a aniversare a RMN” () [Corola-website/Science/313352_a_314681]
-
2000" - de culoare roșie. Suprafața medaliei este granulată în relief. Medalia are o margine netedă. Pe reversul medaliei se află inscripția în cinci linii: "Десять лет Приднестровской Молдавской Республике". În partea de jos a cercului se află două ramuri de lauri încrucișate, având deasupra lor în partea de mijloc jos un asterisc pentagonal. Literele inscripției, imaginea ramurilor și asteriscul sunt convexe. Suprafața reversului medaliei este granulată în relief și are margine. Medalia este prinsă printr-o ureche de o panglică pentagonală
Medalia „A 10-a aniversare a RMN” () [Corola-website/Science/313352_a_314681]
-
este marcat de europenele de la Sofia, locul IV la categoria 78 de kilograme și în anul următor, 1969, la Berlin, cu locul III. Palmaresul luptătorului Vasile Iorga este impresionant, pentru că este încununarea unei cariere sportive de răsunet, care a adus lauri sportului brăilean și răsunet sportului românesc, și însumează 9 titluri de campion național. Locul III și medalia de bronz la Olimpiada din 1972 de la Munchen, locul II și medalia de argint la Campionatul Mondial Universitar de la Moscova, din 1973, locul
Vasile Iorga () [Corola-website/Science/308120_a_309449]
-
aceleași culori au fost ulterior adoptate ca steaguri ale "Legione Italiana", formată din soldați ce veneau din Emilia și Romagna. Drapelul era un pătrat orizontal cu roșu deasupra și, în mijlocul benzii albe, cu o stemă compusă dintr-o cunună de lauri decorată cu un trofeu de arme și patru săgeți, reprezentând cele patru provincii ce formau republica. Republica Cispadană și "Repubblica Transpadana" (Republica Transpadană), care și ea folosea un drapel italian din 1796, s-au unit și au format "Repubblica Cisalpina
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
Prin 1884 sculptorul Ion Georgescu i-a făcut monumentul funerar, din marmură albă. Pe un postament decorat cu rozete și colonete, este montat un mic sarcofag, la rândul lui atent uvrajat, cu șiruri de denticuli, blazoane, flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul amplu, capul lăsat pe palma stângă, profilul nobil, cu părul strâns în coc, cununa de lauri din mâna ei dreaptă
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul amplu, capul lăsat pe palma stângă, profilul nobil, cu părul strâns în coc, cununa de lauri din mâna ei dreaptă, executate cu mult realism, au, dincolo de aparența familiară și de mesajul ușor de descifrat, tensiunea unei trăiri ce pare că nu se va irosi și nu se va banaliza niciodată. Monumentul funerar al Domniței Bălașa este
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
fete neprihănite încadrat de flori numit "Între crini". Tuturor acestor lucrări făcute în spiritul capitalei Bavariei li s-au alăturat tablouri de inspirație alegorică antică, care erau la modă pe atunci la München: "Bancantă, Bancante" și un "Bachus" încununat cu lauri, obez, gol până la brâu și cu o căutătură porcină. Tematica socială, care arată înclinarea spre realism a pictorului Octav Băncilă, a fost prezentă prin o serie de portrete cum a fost "Nostalgie" în care a pozat verișoara sa Victoria, "Vrăjitoarea
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
neoclasicismului și al secesionismului, portretele pe care le făcea erau tributare unui aer visător, romantic cu caractere convenționale. Pictorul proceda cu totul altfel la autoreprezentările executate pe atunci, chiar și în alegoria cu autoportret intitulată " Un cap visător încununat cu lauri". Cunoscându-se pe sine, Băncilă nu s-a rezumat la un autoportret care să emane doar impresii de suprafață, ci abordând lecțiile pe care marii maeștri le-au dat portretisticii, a purces la înfățișarea oglindirii sufletești. La München, ca și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu tematică românească făcute la München au fost expuse în galeriile din capitala Bavariei unde au fost premiate, dar și în țară, la Iași. Elocvente în acest sens sunt picturile „""”, „"Bachus"”, „"Doi vagabonzi"” și „"Un cap de visător încununat cu lauri"” expuse în anul 1896 la Iași. Octav Băncilă a fost considerat un deschizător de drumuri în pictura românească, drept pentru care multe din lucrările lui iau parte la numeroase licitații din România. Tocmai din această cauză multe dintre ele au
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Primul Consul într-un car, însoțit de figuri înaripate. David alege să-și glorifice modelul într-o reprezentare care se apropie de alegorie, dar fără simboluri. Nu este prezentă aici nici Victoria înaripată, nici carul celest și nici măcar cununa de lauri. Calul ridicat pe picioarele din spate dă impresia că își va lua zborul, iar acest sentiment este întărit de vântul care-i scutură coama și coada. Gestul comandă și arată victoria. Mantaua roșie amintește de pelerina lui Apollo, simbolizând puterea
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
din bronz care reprezintă chipul unificatorilor: Mihai Viteazul și Ferdinand I (față), atacul la baionetă (stg) și acordarea primului ajutor răniților (dr). Deasupra celor două efigii câteva simboluri din bronz reprezintă: baionete, puști, un stindard, o cască și frunze de laur, iar și mai sus inscripția: Eroilor urlățeni morți în războiul pentru întregirea neamului 1916-1918. Pe spatele soclului alte inscripții: Cetățenii urlățeni recunoscători eroilor morți în războiul pentru întregirea neamului. 1916-1918, Asociația Arta Română - turnătorie București, Ctitor medic Ștefănescu Mihail, iar
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]