1,272 matches
-
dai imediat banii înapoi. Eu eram încă stupefiat de faptul că mă găsise. Nu-mi aminteam să-i fi dat adresa. Am început sa mă bâlbâi, copleșit. Că n-am bani... Că... - Cum n-ai bani? Nu ți-ai încasat leafa de la C.F.R.? a continuat el uitîndu-se bănuitor în jur, în mizerabila mea odăiță. - N-am încasat, nu mai aveam nimic de primit. - Atunci nu trebuia să te împrumuți. - N-am știut... Când m-am dus acolo... Și i-am explicat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fi mai răi decât fleșcăiturile pe care le purtam eu în picioare. Am încălțat pantofii. Erau uscați, și mi se potriveau. M-am ridicat. Da, așa mai mergea. "Normal, a zis el cu aceeași ironie. Până îți cumperi alții din leafa de la statistică, sunt buni și ăștia." Deci era încredințat că voi reuși acolo unde mă trimitea. Poetul comunist de la statistică era elegant îmbrăcat și nu prea prietenos. Când a auzit că vreau să debutez, că adică sunt scriitor, i-a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
înțeleg, zise Geo parcă scârbit, cum poate cineva să aibă atâția bani! Nu te jenează când stai cu portofelul plin? Împrumută-l și pe el cu vreo mie de lei, zise aruncîndu-mi o privire, ți-i dă îndărăt la prima leafă pe care o s-o încaseze de la statistică. Grasul râse, luă, fără să numere și fără să ezite, o felie din teanc și mi-i întinse. Adăugă că nu chiar la prima leafă să i-i înapoiez, ci la a doua
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o privire, ți-i dă îndărăt la prima leafă pe care o s-o încaseze de la statistică. Grasul râse, luă, fără să numere și fără să ezite, o felie din teanc și mi-i întinse. Adăugă că nu chiar la prima leafă să i-i înapoiez, ci la a doua și să trec pe la el când vreau, să stăm de vorbă... Ne ridicarăm. Ne duse pe toți cu un taxi acasă. Îl chema Niculescu și era, acolo la Tiparul universitar, șef al
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
el sau le avusese totdeauna, nu era grijă pentru chivernisire sau înșelătorie, ci una nobilă, dezinteresată. La prima chenzină Orleanu mă preveni: - Vezi că Sachelarie o să te atace mâine să-l împrumuți cu bani. - Cum, dar el nu-și ia leafa? - Da, dar chiar azi se duce cu ea și o pierde la curse. A avut moșii pe care le-a tocat în felul acesta, case, proprietăți... M-am uitat curios la domnul Sachelarie, când, cu chenzina în mână, ne-am
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai trece așa pe lângă el ca și când tu ai fi marele șef și nu el. Am dat din umeri: - Ei și? Mai am un serviciu, la care țin mai mult, pot să plec oricând de-aici. - Nu pleca, zice, aici ai leafă mai mare și o să ai și pensie mai mare. - Pensie? am strigat. Care pensie?... " Auzi idiotul, gândeam. Asta vrea să-mi sugereze ideea că o să stau acolo la trioare până la pensie!" Nici nu începusem să trăiesc și el îmi comprima
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
biscuiți, fostul student, cel cu gândul la pensie, în timp ce ne mâncam într-o pauză iaurtul de la chioșcul Herdan. N-aștepta, zise el, să vie Bosch să-ți spună, dacă îți dai demisia o să fie mulțumit și o să-ți plătească și leafa până la sfârșitul lunii, în timp ce dacă te dă afară, se va nota în cartea ta de muncă și nu e plăcut... demisionat e una, concediat e alta... Și pe urmă nu-ți pasă, ai alt serviciu... Mă hotărâi repede. Îi spusei
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
La București și în împrejurimile Capitalei a activat un personal medical și auxiliar după prescripții foarte stricte. La spitalul Dudești funcționa "dohtorul Franț Raș", iar la lazaretul de la Mărcuța "dohtorul Bicowski", mult prețuit de generalul Kiseleff și plătit cu o leafă de 950 de lei pe lună, în timp ce restul medicilor nu primea decât 400 de lei lunar. Serviciile auxiliare numărau atât pe pitarul Ioniță, cu cioclii lui, pentru a îngropa victimele decedate la spitale, în case sau pe ulițe, cât și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
despre partea holerei"128. De altfel, cu o zi înainte, la 12/24 septembrie, Sfatul Administrativ al Țării Românești declara epidemia de holeră ca fiind stinsă; cheltuieilile provocate de acest flagel s-au ridicat la 97 410 lei129, pentru medicamente, lefurile doctorilor, costul carantinelor ș.a. Și consulul englez Blutte îl anunța, la 18/30 septembrie, pe Mandeville, girantul ambasadei de la Constantinopol, că "holera morbus a dispărut în întregime din acest principat, unde este acum înlocuită de febre cu caracterul cel mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
respective, iar soldatul vigilent să fie răsplătit cu alte 10 ruble și să fie înălțat la rangul de căprar. Odată comandantul identificat în persoana praporcicului Constantin Cantacuzino-Rîfoveanu, a fost și el înălțat la rangul de parucic (locotenent) și gratificat cu leafa pe patru luni, pentru felul în care și-a disciplinat soldații". Și Pappasoglu își încheie evocarea momentelor legate de epidemia de holeră din București cu menționarea minunii pe care ar fi făcut-o Sf. Dimitrie Basarabov, patronul Capitalei, cu acest
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
combaterea epidemiei în capitala Moldovei. Astfel, Iașii împărțiți în 6 "cvartale", dispuneau în fiecare de câte un medic, numit de guvern, ce asista gratuit pe bolnavii sărmani. Medicamentele erau oferite tot gratuit de către spițeri. Pentru serviciile lor, medicii primeau o leafă de 5 000 de piaștri, iar spițerii de 600. În intervalul de 46 zile (adică între 23 mai/4 iunie-7/19 iulie), cât a bântuit epidemia de holeră cu furie la Iași, doctorul Bassereau făcea o statistică a îmbolnăvirilor și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
prin îndepărtarea murdalîcului și prin supravegherea comerțului cu alimente. O imagine vioaie a modului cum s-a desfășurat prima etapă a campaniei antiepidemice la Rîmnicu Vâlcea ne este oferită de memoriul înaintat, în martie 1866, de către măturătorii care cereau majorarea lefii: "Am fost buni în timpul holerei [din 1865], când pre toată ziua eram cu măturile în mâini și cu usturoriul în căciulă, și eram forțați de domnul polițai și de domnii doctori în așa timpuri periculoase, când cadavrurile oamenilor se transportau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a dispus să se schimbe provizoriu destinația clădirii închiriate pentru judecătoria de ocol, urmând ca aici să se instaleze un "spital pentru cei săraci, cu cele necesare"; s-a numit tot atunci și "un îngrijitor al spitalului holeric", fixîndu-i-se o leafă de 42 de sfanți pe lună, dar cu prilejul vizitelor făcute acolo de medicul primar al județului, E. Zografos, n-au fost găsiți în acel imobil nici bolnavi, nici medic, nici servitori și nici măcar paturi și rufărie. Este adevărat că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
anevoie ca de obicei, fără să-și ridice ochii din pământ; își simțea inima împovărată. Când se întorsese în ajun de la întrunire și când spusese acasă că vor relua lucrul, Fernande îl întrebase bucuroasă: - Asta înseamnă că patronul vă mărește leafa? Din păcate, nu era așa: greva dăduse greș. Era limpede că nu știuseră cum să procedeze. În loc să chibzuiască bine, se lăsaseră duși de mânie, iar sindicatul nu se prea omorâse să-i sprijine, și avusese dreptate. Cincisprezece muncitori, de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
reparau butoaiele mari, făcute cu ani în urmă. Afacerile mergeau prost, e drept, și pentru patroni, totuși ei căutau să-și păstreze vechile câștiguri; calea cea mai la îndemână li se părea tot aceea de a nu le mări muncitorilor leafa, deși viața se scumpise. Ce-i rămâne unui dogar de făcut când dogăritul e pe ducă? Nu-ți schimbi meseria cu una cu două, după ce ți-ai dat atâta osteneală s-o înveți; iar meseria lui era cu deosebire grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mine. ...Nu mai desenase de mult, de la ilustrațiile pentru manuale și cărți de povești pe care le executase după ce renunțase să fie profesoară de desen. Hariga îi făcuse rost de acea comandă, cam la o lună după ce nu mai avea leafă. Ilustrațiile acelea o enervaseră. Au fost apoi lunile când abandonase cu totul. Prinsă de Luc Hariga, de munca, viața și gândurile lui. Deși el o tot certa, îndemnând-o să se apuce de lucru, să nu dezobișnuiască mâna și ochiul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu mai revie. Noi am pornit spre casă. Atunci răsplata am cerut Pentru a mele fapte - Și frate-meu m-a desemnat De rege-n miază-noapte Peste popoare-ndiane. Motanul alb era Vistier, Mârzac cel chior ministru - Când de la el eu leafa-mi cer, El miaună sinistru. Cordial i-am strâns eu laba. Și împăratul milostiv Mi-a dat și de soție, Pe fiica lui cu râs lasciv Și țapănă, nurlie, Pe Tlantaqu-caputli. Am mulțămit c-un umil semn, Drept mantie-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
domni sărută mâna Ș-altceva încă la Doamne? Sau acei care-și pun osul Carul statului de-l mișcă? Ah, prea știi mai dinainte Tot ce-i doare și ce-i pișcă. {EminescuOpIV 501} Eu nu pot să le dau lefuri, Nici onori, nici pensiune. Nu-s în stare nici să judec Merite pentru națiune. Toți acei ce-n astă lume Vor ceva... mă lese-n pace, Eu nu voiu nimic, nimica, De cât pace, pace, pace. Și de-or trece
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de siimeni cu doi bulucbași... și le-au dat lefe și i-au suit în Cetățuie să purceadă cu doamna... Iar celorlalți siimeni nu le-au dat lefe... neavînd de unde, ce i-au orînduit la zlotași,... să margă să-ș strîngă lefile, și de la corturi să margă la Curtea domnească, să fie de treabă curții... a doa zi siimenii... de la corturi, vădzînd că nu le-au dat și lor lefe,... n-au vrut să margă în curte,... și au purces... la Cetățuie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
geniale, pe cari cei mai mulți, dar îndeosebi profesorii de filozofie, nici nu sunt în stare de-a le pricepe. Altfel această tendență, cea mai nobilă dar și cea mai rară a spiritului omenesc, intră pe calea șarlatanismului comun. Profesată pentru o leafă oarecare de oameni cari nu sunt nici în stare de a-i pricepe obiectul, organizarea socială o cheamă în ajutorul teologiei, încît, ca slujnică fără autoritate a bisericei, și cea mai fără de nici o treabă dintru a sfinției sale, ea încearcă a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
capriciile stăpânului e un ciocoi, e o canalie. Servitorul are să arate interesul veritabil al stăpânului ca și când ar fi al său. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Unul e: s/c Cellalt e: s/i ecuație Nimeni nu datorește pentru - o leafă decât s., suma puterilor sale. O-mparte prin o sumă concretă, ajunge la ecuație, o împarte prin o sumă infinită, e o canalie. [2] Știrbei: Mai bine să fie un popor incult și sărac, dar nestricat, decât unul bogat, dar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aleg ca să figureze-n manuale sânt plictisiți până peste cap de ele, "își fac treaba cu ele", cum se zice, la minima rezistență, flatând platitudinea, conservatorismul și lipsa de curiozitate ale celor mai mulți dintre profesorii de română, pentru care timpul trece, leafa merge, pensia se apropie. Pe când eram profesor de școală generală, pe vremea răposatului, mergeam sâmbetele Ia "consfătuiri". O spun cu mâna pe inimă: semidoctism mai mare decât al profesorilor de română întîlniți acolo nu exista poate decât în lumea fotbaliștilor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
statul pe principiul suveranității poporului reprezentat de Adunarea Norodului, domnul trebuia ales de țară, privilegiile boierești desființate, promovarea În funcții să se facă pe merit, se Încredința mănăstirilor Întreținerea unei armate de 4000 de panduri și 200 de arnăuți cu leafă ușoară, impozit unic În 4 rate, anularea vămilor interne, Sfânta Alianță nu putea să accepte anularea sistemului stabilit În Europa de Congresul de la Viena (1815). În 1822 au fost restabilite domniile pământene La 1 iulie 1822, Poarta numește ca domni
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
abuzive adoptate fără acordul poporului; alegerea Domnului să fie făcută de către țară; desființarea privilegiilor boierești; promovarea în funcții să fie după merit nu după avere; mănăstirile să întrețină o armată formată din 4000 de panduri și 200 de arnăuți ”cu leafă ușoară”; înlocuirea vechilor dări cu un impozit unic plătit în 4 rate; desființarea vămilor interne în vederea unificării pieței naționale. -Mișcarea revoluționară a fost dezarmată de Rusia și reprimată de Imperiul Otoman, având drept consecințe: înlăturarea domnilor fanarioți și impunerea domnilor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
au devenit pseudodefinițiile despre "sufragiu universal" ("A!, înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran" Ipingescu ), despre Republică ("mai întâi și întâi, că dacă e republică nu mai plătește nimenea bir... Al doilea, că fiștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate" Leonida ), despre lege de moratoriu ("Lege de murături ... Adicătele niminea nu mai are drept să-și plătească datoriile" Leonida). Corelate clișeelor gestuale și psihice, cele verbale fac din personajele lui Caragiale, așa cum se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]