27,128 matches
-
pe... nimic, nu duce nicăieri și are rolul de a agrementa o pleură confecționată pentru a seduce atenția și inteligența cititorului la nivelul estetic, opacizând referențialitatea constant metafizică a textului. Narațiunea cu funcție exoterică mai are menirea de a filtra lectura inițiatică, de a o distinge de una oarecare. Celălalt palier narativ este unul ezoteric, al realității necorticabile, al semnificației sacre. Această perspectivă teoretică nu este un import nediferențiat din exegezele altor autori, ci o experiență de lectură: „Rob, eu însumi
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
de a filtra lectura inițiatică, de a o distinge de una oarecare. Celălalt palier narativ este unul ezoteric, al realității necorticabile, al semnificației sacre. Această perspectivă teoretică nu este un import nediferențiat din exegezele altor autori, ci o experiență de lectură: „Rob, eu însumi, pentru o bună bucată de vreme, interpretărilor clasicizate de tip hermeneutic, am făcut, în ceea ce-l privește pe Mircea Eliade, decriptări simbolice și interpretări de substrat, convins fiind că această metodă este singura viabilă. Am ajuns însă
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
fantastică a lui M. Eliade dacă se menține dozajul atent și sensibil al proporțiilor. În caz contrar, soluția își pierde din utilitate și are o evoluție asimptotică. Spre exemplu, dacă în privința beletristicii paradigma gnostică este cea mai pertinentă cheie de lectură, în dreptul operei științifice am unele rezerve (cu toate că argumente ar fi și de o parte și de cealaltă). Ieșind din spațiul creației, am impresia că automatismul instrumentului secondează discernământul autorului. Și cu mai mari rezerve am întâmpinat unele afirmații privind „perspectiva
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
de jurnalist. Cu toate acestea, a atras și nu prea atenția criticii literare. Câteva proze reușite citite în diverse periodice, mi-l recomandau ca pe un prozator plin de vervă, cu o imaginație debordantă, mult umor, manierist în sensul bun. Lectura ultimelor două volume de povestiri mi-a confirmat primele impresii, dar mi-a strecurat și primele îndoieli. Cătălin Mihuleac are o formulă pe care o urmează cu sfințenie. Personajele principale ale prozelor sale sunt clișee, prejudecăți, defecte, vicii și, în
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
ar strica eventualilor săi cititori să se lase purtați printre articolele pe care le-a publicat după ’90 prin revistele literare și de aceea le-a adunat într-un volum, apărut în 2003 la editura „Vremea” sub un titlu nepretențios, Lecturi de vară, lecturi de iarnă. Indiferent de anotimpul în care vor fi citite, textele semnate de Barbu Cioculescu, chiar și selectate într-o carte, au farmec și parfum de trecute vremuri, interbelice, dar și deschidere către modernitate, prin antenele mereu
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
săi cititori să se lase purtați printre articolele pe care le-a publicat după ’90 prin revistele literare și de aceea le-a adunat într-un volum, apărut în 2003 la editura „Vremea” sub un titlu nepretențios, Lecturi de vară, lecturi de iarnă. Indiferent de anotimpul în care vor fi citite, textele semnate de Barbu Cioculescu, chiar și selectate într-o carte, au farmec și parfum de trecute vremuri, interbelice, dar și deschidere către modernitate, prin antenele mereu direcționate spre cotidian
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
dacă nu jurați excesiv” și doar pe producțiile culturale ale „trecutului deceniu, ce și-a trecut, de altminteri posteriorul în deceniul nostru, veți trăi” citîindu-l pe autor „osebite ceasuri fie de instruire, fie de relaxare, după caz”. Fie că alegeți „lecturi de vară”, fie că preferați „lecturi de iarnă”. Barbu Cioculescu, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Editura Vremea, București, 2003, 240 pag.
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
pe producțiile culturale ale „trecutului deceniu, ce și-a trecut, de altminteri posteriorul în deceniul nostru, veți trăi” citîindu-l pe autor „osebite ceasuri fie de instruire, fie de relaxare, după caz”. Fie că alegeți „lecturi de vară”, fie că preferați „lecturi de iarnă”. Barbu Cioculescu, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Editura Vremea, București, 2003, 240 pag.
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
deceniu, ce și-a trecut, de altminteri posteriorul în deceniul nostru, veți trăi” citîindu-l pe autor „osebite ceasuri fie de instruire, fie de relaxare, după caz”. Fie că alegeți „lecturi de vară”, fie că preferați „lecturi de iarnă”. Barbu Cioculescu, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Editura Vremea, București, 2003, 240 pag.
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
a trecut, de altminteri posteriorul în deceniul nostru, veți trăi” citîindu-l pe autor „osebite ceasuri fie de instruire, fie de relaxare, după caz”. Fie că alegeți „lecturi de vară”, fie că preferați „lecturi de iarnă”. Barbu Cioculescu, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Editura Vremea, București, 2003, 240 pag.
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
gata totdeauna să vadă partea bună din oameni, nesuspectând pe nimeni de rele intenții, chiar dacă uneori ar fi trebuit să o facă. În ambianța bucureșteană se dedică studiilor muzicale dar se și îndrăgostește de verișoara Uca, fata dăruită cu fervoare lecturilor filozofice, o preocupare despre care nu se știe sigur dacă e autentică sau simulată din snobism. Un lucru la urma urmei lipsit de importanță pentru Tin pentru că el oricum o iubește. Este cutreierat de elanuri dar și le poate și
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
urmărit și alte linii tematice în scrierea de față care este și un roman al crizelor adolescenței, al realizării destinului creator, al familiei, al bolii, al rupturii dintre generații și poate de aici și acea senzație de supradozare de la sfârșitul lecturii. Autorul și-a pus în joc toate mizele, năzuind la o împlinire literară de anvergură. În urmă cu patru decenii, un roman pentru tineret, Seri albastre, îl făcuse scriitor popular pe Costache Anton, concurent redutabil al unui C. Chiriță, cu
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
în Caractere, București, Ileana, 1997, p. 126), în Biografii comune, omologii lor rurali se dezlănțuie în toată grandoarea stupidității lor ideologice; luați la întrebări, țăranii proletarizați se disting printr-o mîndrie debilă a limbajului curent, filtrat de sloganurile tip Scînteia (lectura unică și deci preferată a “glimbocanilor”). Pensionarul Cioarcă Ion afirmă că “deține” vîrsta de 52 de ani (p. 7); veterinarul Naslău Pavel se declară “pensionist de boală”, incapabil de a se “substrage de la treabă” (p. 17), iar laminoristul Vasile Cireș
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
versus Daniel Cristea-Enache, cîteva surpinzătoare pagini de jurnal intim semnate de dl G. Dimisianu, un mic articol, simpatetic, dar obiectiv, al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la fel ca a tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligația abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
structuralismului, hermeneuticii, psihologiei sau sociologiei, N. Manolescu n-ar putea fi subsumat vreunei metodologii în parte, fiind mai relevantă observarea „gradului de deviație” de care dă dovadă în raport cu pedanteria aplicării metodei. Semnalul concepției sale literare l-a reprezentat cartea intitulată Lecturi infidele. Într-un climat în care stăpîneau tiparele pozitiviste, „universitare”, „științifice”, văduvite de originalitate și prea puțin viabile, junele cronicar denunța cu o elegantă fermitate pseudoprofesionalizarea cercetării, cultivarea unei istorii literare aservite locului comun, și proclama sfidător superioritatea „diletantismului”. La
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
și prea puțin viabile, junele cronicar denunța cu o elegantă fermitate pseudoprofesionalizarea cercetării, cultivarea unei istorii literare aservite locului comun, și proclama sfidător superioritatea „diletantismului”. La antipodul crispării „doctorilor în literatură”, după spusa lui Mauriac, Manolescu scotea în relief „plăcerea lecturii”, drept criteriu suveran al aprecierii critice. În strînsă relație cu acest factor hedonist (id est estetic!), criticul enunța natura dublă a operei literare, pe de-o parte obiectivă, prin elementele ei imediat decelabile, de la subiect și personaje la ritm și
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
într-o serie artificială și anterior dată. De aici se desprinde nu doar originalitatea operei comentate, ci chiar și a exegezei care a știut să se identifice cu obiectul său de studiu”. După ce scrisese N. Manolescu: „Critica e, așadar, o lectură permanentă care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecțiile, confruntările, generalizările, o idee despre literatură - personalitatea noastră întreagă. Nu sacrificînd lectura unor canoane estetice - dar încercînd să vedem cum poate exista opera în cunoștință sau în refuz de ceea ce credeam pînă
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
anterior dată. De aici se desprinde nu doar originalitatea operei comentate, ci chiar și a exegezei care a știut să se identifice cu obiectul său de studiu”. După ce scrisese N. Manolescu: „Critica e, așadar, o lectură permanentă care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecțiile, confruntările, generalizările, o idee despre literatură - personalitatea noastră întreagă. Nu sacrificînd lectura unor canoane estetice - dar încercînd să vedem cum poate exista opera în cunoștință sau în refuz de ceea ce credeam pînă atunci că reprezintă o condiție
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
exegezei care a știut să se identifice cu obiectul său de studiu”. După ce scrisese N. Manolescu: „Critica e, așadar, o lectură permanentă care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecțiile, confruntările, generalizările, o idee despre literatură - personalitatea noastră întreagă. Nu sacrificînd lectura unor canoane estetice - dar încercînd să vedem cum poate exista opera în cunoștință sau în refuz de ceea ce credeam pînă atunci că reprezintă o condiție obligatorie de a fi a oricărei opere. Nu supunînd lectura principiilor, dar principiile lecturii”. Să
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
personalitatea noastră întreagă. Nu sacrificînd lectura unor canoane estetice - dar încercînd să vedem cum poate exista opera în cunoștință sau în refuz de ceea ce credeam pînă atunci că reprezintă o condiție obligatorie de a fi a oricărei opere. Nu supunînd lectura principiilor, dar principiile lecturii”. Să reținem caracterul de unicat al operei, consonant cu caracterul de unicat al analizei, care nu trebuie să fie un cîmp de aplicare al principiilor, ci un control al validității lor, efectuat cu ajutorul lecturii. Întîi opera
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
sacrificînd lectura unor canoane estetice - dar încercînd să vedem cum poate exista opera în cunoștință sau în refuz de ceea ce credeam pînă atunci că reprezintă o condiție obligatorie de a fi a oricărei opere. Nu supunînd lectura principiilor, dar principiile lecturii”. Să reținem caracterul de unicat al operei, consonant cu caracterul de unicat al analizei, care nu trebuie să fie un cîmp de aplicare al principiilor, ci un control al validității lor, efectuat cu ajutorul lecturii. Întîi opera, apoi principiile! E o
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
Nu supunînd lectura principiilor, dar principiile lecturii”. Să reținem caracterul de unicat al operei, consonant cu caracterul de unicat al analizei, care nu trebuie să fie un cîmp de aplicare al principiilor, ci un control al validității lor, efectuat cu ajutorul lecturii. Întîi opera, apoi principiile! E o filosofie a libertății spiritului critic, care se „luptă” cu metodele, spre a le înfrînge succesiv, nu fără a le fi asimilat factorul convenabil. Dacă pînă aici Laszlo Alexandru ne-a înfățișat trăsăturile vizibile cu
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
majore ale modernității pe care Izsak Martin și le însușește, cu întreaga îndreptățire a celui care se raportează la istoria formelor ca la un fenomen natural. Fără a le fi inventat el însuși, aceste forme devin ale lui prin siguranța lecturii și prin participarea vie la destinul lor în plină expansiune. Prin această subtilă experiență a înțelegerii și a solidarității, a asimilării și a reconstrucției, sculptorul depășește mecanica abisală a creativității pure și devine, mai mult sau mai puțin conșient, un
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
a gîndirii, a limbajului, a comportamentului. Imaginea dezvoltată de aici, în montarea sa, apropiindu-se de aceea dominată de instincte primare, oameni care se metamorfozează în animale, într-un spațiu parcă de după un bombardament atomic, nuclear, cenușiu, inert... Nimic din lectura solidă și coerentă a lui Tompa Gabor nu ar fi căpătat greutate, carnalitate, izbîndă fără performanța milimetrică a fiecărui actor din distribuție. Un singur lucru mă desparte de ei. Mie nu-mi plac cartofii cu slănină. Dar este doar problema
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
liber sexualității și, mai ales, să mizeze pe bărbații potriviți pentru consolidarea carierei lor profesionale. este dictonul pe care se poate întemeia cariera de succes a unei femei frumoase, cultivate și cinice. Întrebarea care se pune la sfîrșitul acestei fascinante lecturi este în ce măsură cele citite reprezintă o operă de ficțiune sau o confesiune adevărată. Schimbul de e-mail-uri din final, dintre autor și personaj, un soi de tic verbal al protagonistei (un destul de bizar „ha” sincopează, supărător, de la un moment dat, foarte
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]