4,107 matches
-
rezultat al abuzurilor sexuale, și când merg În străinătate, În Maroc, În India sau În Turcia, am mari probleme când ies În oraș. Ca să merg la toaleta din cabina de clasa a doua a unui vapor cu aburi, care se leagănă hâțânat de valuri, precum acela care face cursa spre Hachiojima, am nevoie de mult curaj. Atunci Îți imaginezi cum arată un loc În care o mie sau două mii de oameni se așază pe vine În același timp pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
hol. O voce lătră spre mine: Ia mai zăbovești dumneata un pic acolo. Trebe să deschid ușa la tine. Lui Frau Lange nu-i place dacă nu-i conduce chiar io însămi pe musafiri. Am crăpat ușa în timp ce tuciuria se legăna agale spre mine din celălalt capăt al holului. — Nu te deranja, i-am spus inspectându-mi palma. Întoarce-te liniștită la ce treburi oi fi făcând prin căsoiul ăsta plin de praf. — Îs de multă vreme la Frau Lange, mormăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nici cât un rahat în canal, Gottfried. Nevinovăția e pentru cetățeni decenți care respectă legea, nu pentru o scursoare ca tine, care încearcă să stranguleze o fată la salonul de masaj. Și acum stai jos și taci din gură. Se legănă pe călcâie un moment și apoi se așeză jos cu greutate: — N-am omorât pe nimeni, bombăni el. Oricum ați vrea să o dați, sunt nevinovat, ascultați bine. — S-ar putea să fii, dar mă tem că nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
somon în plin salt, care ocupa mijlocul unei mari mese rotunde. Poate că mi-ar fi făcut plăcere netezimea lui, dacă obiectul nu ar fi fost acoperit cu praf. M-am întors, strâmbându-mă, când negresa reveni cu un mers legănat în hol. Ea se strâmbă înapoi la mine și apoi în jos la picioarele mele: — Mata nu vezi ce-au făcut cizmele matale la pardoseala mea curată? zise ea arătând cu degetul la cele câteva urme negre pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vine spre ușă, căutând încă ceva în poșetă, fără a ridica privirea decât atunci când se află doar la câțiva metri distanță. Purta un costum din tweed negru, o bluză argintie din crep și o pălărie neagră cu pene care se legănau spre partea din față a capului ei precum fumul dintr-o clădire care arde. Era o imagine pe care îmi vine greu să mi-o scot din minte. Când m-a văzut s-a oprit, gura ei perfect rujată deschizându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lui Aristofan pare mai pregnant decât cel a lui Platon... Ca perfect imbecil, pradă ideală, el îmbrățișează teza hedonistă încă de la începutul dialogului și termină făcând din plăcere cea mai mare impostoare. între extreme, el oscilează, evoluând în voia valurilor, legănat de verbul socratic - sau cel puțin platonician. Filosoful idealului ascetic își alege cel mai bun rol pentru a evita comunicarea, dialogul și dezbaterea. Alegând un personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
aud câinii prin satele ninse Pe la ferestre zac lămpile stinse Tremură nucii ascunși prin vâlcele Cerul tânjește la hora de stele Candela inimii pâlpâie trează În suflet simt pacea cum se așază Adorm în sfârșit, când zorii se-adună Mă legăn în vis sub clarul de lună
De?ertul alb by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83351_a_84676]
-
numai din cucernicie te îmbrățisem: Crezând acolo unde nu putem dovedi... etc., etc."1 " Ea m-a părăsit la ceasul tăcut Când luna a încetat de a mai ivi Cărarea de azur a cerului Și-asemenea unui albatros ațipit Se leagănă pe aripile ei de lumină Tremură în purpura nopții; Mai înainte de a-și căuta cuibul ei oceanic În încăperile vestului..."2 " Și atunci cum noaptea scăpăta Și minutarul stelelor arată dimineața 1 Tennyson: In memoriam. 2 Shelley: The left me
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-a ziua-n ramuri. Porumbeii albi, la rând, Pe pridvoare și sub geamuri Se trezesc din somn visînd." (Mînăstirea) amintește începutul San Marinei, dar și procedeele lui Alecsandri din Pasteluri. Iată acum materialul și armonia Somnoroaselor pă-sărele: " Dorm în undă legănate Lebezile-n puf de undă. Cuiburi albe, perini albe." (Caligula) Variațiuni pe aria De-acum, eu nu te-oi mai vedea: " Mai mult tu nu vei mai vedea(!) Nimic, nici cer, nici flori, S-au prăfuit în zarea ta Ca niște
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Poeme > Emotie > SERENADĂ Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă cheamă liniștea orelor târzii să-ți culeg lacrimi de flori și sfinți din ochii adânci, din lanuri de grâu copt, legănându-se în miez de vis de prinți. O, cât de mult aș vrea să mă pierd pe urme de rătăcitori sihaștri, prin codrii, printre silabe de rugăciune ca ochii tăi, ca ochii lor - albaștri. O, cât de stele miroase acest
SERENADĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364305_a_365634]
-
și am ațipit. Mi-am dat seama repede că sunt gata să adorm după faptul că lucrurile la care mă gândam, le vedeam aievea în fața ochilor, luând contururi distincte și în mișcare. O fracțiune de secundă numai și iată-mă legănându-mă ca un prunc în brațele lui Morfeu. Mai departe nu mai știu exact ce s-a întâmplat, am intrat într-o stare de luciditate teribilă care nu era specifică nici somnului, nici stării de veghe și pe care nu
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364354_a_365683]
-
prin soare, Regrete n-am deloc, nici măcar un pic! Nu pot să uit și nici nu vreau, de altfel Că te-am iubit, cum n-am iubit nicicând, Că mi-am pus fruntea-n palma ta, și astfel M-ai legănat pe brațe multe nopți la rând. Și bătălii am dus, orgolioși și goi de simțăminte, ne-am adus aminte rar, Printre cuvinte ne-am pierdut în doi, Privind în zori același astru solitar. Ne-am luptat, pân-a învins singurătatea
ANOTIMPUL DEZAMĂGIRILOR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364373_a_365702]
-
prin soare, Regrete n-am deloc, nici măcar un pic! Nu pot să uit și nici nu vreau, de altfel Că te-am iubit, cum n-am iubit nicicând, Că mi-am pus fruntea-n palma ta, și astfel M-ai legănat pe brațe multe nopți la rând. Și bătălii am dus, orgolioși și goi de simțăminte, ne-am adus aminte rar, Printre cuvinte ne-am pierdut în doi, Privind în zori același astru solitar. Ne-am luptat, pân-a învins singurătatea
LĂCRĂMIOARA STOICA [Corola-blog/BlogPost/364376_a_365705]
-
zloată și prin soare,Regrete n-am deloc, nici măcar un pic!Nu pot să uit și nici nu vreau, de altfelCă te-am iubit, cum n-am iubit nicicând,Că mi-am pus fruntea-n palma ta, și astfelM-ai legănat pe brațe multe nopți la rând.Și bătălii am dus, orgolioși și goide simțăminte, ne-am adus aminte rar,Printre cuvinte ne-am pierdut în doi,Privind în zori același astru solitar.Ne-am luptat, pân-a învins singurătateaîn brațele
LĂCRĂMIOARA STOICA [Corola-blog/BlogPost/364376_a_365705]
-
un peisaj panoramic universal. Lucrarea se potrivește în orice ambient, combinând idilismul, în culoare pură, cu un soi de primitivism naiv. Casele pictorului Baruch Elron, în această lucrare suprarealistă sfidează legile gravitației sau, mai degrabă, dându-le semnificația inițială, se leagănă ca niște cerceafuri puse la uscat pe firul hibrid dintre posibil și imposibil. Dr. Dorel SCHOR Nathania 6 septembrie 2013 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - CASE ÎN PICTURĂ / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 980, Anul III, 06 septembrie
CASE ÎN PICTURĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364378_a_365707]
-
Acasa > Strofe > Creatie > AMURGUL UITĂRII Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 965 din 22 august 2013 Toate Articolele Autorului Ai obișnuit noaptea să se culce în zbor pe aripile întunericului în trecere, florile și ierburile înalte se leagănă pesemne le ajută vântul să adoarmă. În zori sunt câteva întâmplări plimbate prin mirările oamenilor și bucuria de a fi tras cu arcul în pătrarul lunii. Nu știu nicio umbră care ar face cu ochiul în câmpia soarelui de răsărit
AMURGUL UITĂRII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364412_a_365741]
-
un sâmbur de lumină Lăsând ochiului apusul: două emisfere-n cer Una alteie misterul îl declară și declină Alt răspuns abia răsare după înfloriri de ger. Carusel de răsărituri lângă umbre amuțite Valsul crinolin și dalbe lungi reflexe de mătase Leagănă a ta beție în șoptitele ispite A parfum de mugur verde anotimpul vag miroase. Învierea de lumină din înaltele altare Unde candele de aur în sfințiri îngemănate Cine poate a-mi răspunde la activa întrebare: Ochiul magic al iubirii până
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
ea și fiicele sale un tărâm al realizărilor cele mai favorabile în planul material și un suport benefic de menținere spirituală în specificul curat românesc. „Doamne, greu mă-ncearcă un dor”, „Așa-s maică de străină”, „Satul meu, oamenii mei”, „Leagănă-te vârf de brad”, etc., sunt cântece foarte emoționale, doveditoare în acest sens! Autoare de cărți, artista exemplifică modelul interpretului erudit, ce studiază, își dezvoltă știința în domeniul amplu folcloric este atrasă de carte și trudește la făptuirea ei. La
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
auzea atât de bine vocile oamenilor dar, atunci când tăcerea era profundă, auzea cântările îngerilor slavei, auzea cerurile foșnind de aripile heruvimilor, simțea că Păzitorii sunt ... aproape. În dimineața aceea, cerul era ca de lapte. Pe marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Gerul era puternic, până și fumul care ieșea pe hornurile caselor tremura de frig. Bătrânul, îmbrăcat cu o haină peticită, cu blănița de la mâneci roasă, purta pe cap o căciulă
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
și am ațipit. Mi-am dat seama repede că sunt gata să adorm după faptul că lucrurile la care mă gândam, le vedeam aievea în fața ochilor, luând contururi distincte și în mișcare. O fracțiune de secundă numai și iată-mă legănându-mă ca un prunc în brațele lui Morfeu. Mai departe nu mai știu exact ce s-a întâmplat, am intrat într-o stare de luciditate teribilă care nu era specifică nici somnului, nici stării de veghe și pe care nu
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364584_a_365913]
-
păpădie Mențiune - Valeria Tamaș o cruce nouă - câinele groparului tot mai așteaptă... Mențiune - Victoria Chitoveanu Un corn de lună tremurând printre frunze - în rest doar noapte Etapa 77 - 11 V 2009 Locul I - Petru Ioan Gârda Fântână-n deșert - cumpăna leagănă-n vânt ciutura spartă Locul II - Oana Bold Lacrimi de copil- picăturile de ploaie șterg șotronul Locul III - Ioan Marinescu-Puiu Iubire târzie - în toamna sufletului ultima floare Locul III - Valeria Tamaș Ascult în tăcere cum picură albastrul - în lanul de
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
gerar - lângă gard două potăi sfâșie luna 6. vechi sat de pescari - o barcă părăsită în voia apei 7. la un pahar de must - să-i pun și viespei un alt pahar 8. Balta Brăilei - în larg vântul de seară legănând stele 9. toamna în parc- în vechiul lampadar singură luna 10 sat în paragină - nimeni să culeagă prunele târzii 11 Biserica Neagră - pentru ultima frunza concert de orgă 12 iarăși ziua mea - desprinzându-se din ram o frunză cade 13
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
grijă de tine și să dai semne de viață din când în când... Vezi ca ți-a sosit polițistul. E cu femeia, atenție mare! Fănel traversa sala conducând-o atent pe Anca înspre separeu. Un buchet mare de trandafiri se legăna neglijent în una din mâinile sale. Nu era obișnuit cu asemenea sarcină. Mariana i-a întâmpinat ceremonios, cu naturalețe în gesturi. - Bine ați venit! Vă rog să poftiți... - Bună seara! au răspuns ei aproape la unison. - Meniul pe care l-
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
trecut, de la izvoare sacre În zbucium greu, s-adorm sub un copac Copil pribeag , al unor zile acre De dragul tău, iubite geniu trist De multe ori ascult cum strigă vântul Despre-un băiet, ce turmele-a cântat Când pe-nserat, se legăna pământul Prin brazi, adânc, îmi tremur îndoiala Și brațul drept, sub cap, mi-l pun mereu Ascult adesea când se lasă seara Acelaș bucium trist, ce-l îndrăgesc și eu... Când doinele mă-ngână tot mai tragic Cu gândul dus
DE DRAGUL TĂU, IUBITE EMINESCU. POEZIE DE SANDU CĂTINEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363792_a_365121]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CELE MAI FRUMOASE MÂINI Autor: Viorel Vintilă Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nu există mâini mai frumoase decât mâinile care te-au mângâiat si care te-au legănat când te-ai născut. Nu există mâini mai frumoase decât mâinile care te-au susținut când ai făcut primii pași în viață. Nu există mâini mai frumoase decât mâinile care te-au îmbăiat, care te-au îmbrăcat și care te-
CELE MAI FRUMOASE MÂINI de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363807_a_365136]