2,543 matches
-
neconstituționalitatea extrinsecă a legii supuse controlului de constituționalitate, autorii obiecției susțin că statul de drept se întemeiază pe domnia legii, iar respectarea de către cele două Camere ale Parlamentului a dispozițiilor regulamentare este fundamentală pentru buna desfășurare a activității de legiferare în România. Se arată că, pentru formarea voinței politice a fiecărui membru al Parlamentului, Regulamentul Camerei Deputaților și Regulamentul Senatului prevăd - la art. 70 alin. (2), respectiv la art. 89 alin. (2) -, termene precise de 5 zile și, respectiv, de
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
specializat. Precizia și claritatea limbajului folosit în domeniul juridic se obțin prin analizarea și utilizarea cât mai adecvată a termenilor și expresiilor, ținându-se seama și de semnificația lor curentă, ceea ce înseamnă că, deși legiuitorul în cadrul procedurii de legiferare poate opera cu termeni din limbajul comun, aceștia trebuie folosiți adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putând fi asigurată unitatea terminologică a stilului juridic (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
bine“ de evaluare a activității în serviciu pe ultimii doi ani cel puțin „bine“ în vederea participării la concursurile organizate din sursă externă pentru funcțiile de ofițeri specialiști. ... 10. Art. 115 din Constituție stabilește o serie de limite în privința legiferării pe calea ordonanțelor de urgență, care se adoptă în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. De asemenea, ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot fi adoptate în
DECIZIA nr. 484 din 27 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282589]
-
9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. ... 28. În raport cu obiectul criticii de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea observă că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016, existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și urgența reglementării din aceasta
DECIZIA nr. 484 din 27 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282589]
-
lună de activitate; or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată și confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizația avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate. De altfel, în activitatea de legiferare, este vizată întotdeauna o stare de drept, iar nu una de fapt. ... 35. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 3 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282524]
-
Se dorește astfel modificarea și completarea textului legal criticat în sensul reglementării posibilității constituirii dreptului de proprietate și asupra terenului deținut și folosit în fapt de aceștia, aspect ce nu ține de competența Curții Constituționale, întrucât implică un act de legiferare, care ține de competența Parlamentului. Așadar, având în vedere art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 605 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283308]
-
libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și în orice domeniu. Urgența reglementării salariale diferite nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. Noțiunea de „a afecta“ drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, cuprinsă în textul art. 115 alin. (6) din Constituție, are sensul de „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecințe negative“. ... 16. Or
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
numai, iar reglementarea Uniunii referitoare la finanțarea durabilă este realizată, adoptată și transpusă în legislațiile interne ale Statelor Membre, într-un ritm susținut. Proiectul România Educată, inițiat și dezvoltat de Președintele României, vizează, în perioada 2021-2030, modernizarea învățământului românesc prin legiferarea unui nou model de guvernanță în educație, capabil să răspundă nevoilor educaționale și economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate și digitalizate. Pentru implementarea la scară națională a SNEF, cadrul necesar este dat de Ministerul Educației, în calitate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282040]
-
mod negativ gradul de absorbție a fondurilor europene și să conducă la neatingerea indicatorilor de program, existând riscul dezangajării fondurilor alocate României. Având în vedere că reglementarea operativă a măsurilor propuse nu se poate realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare, ce presupune un orizont de timp îndelungat, luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație de urgență a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 52 din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283230]
-
situație particulară. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a se putea substitui legiuitorului în ceea ce privește competența de legiferare. ... 27. În ceea ce privește dispozițiile art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea constată că acestea au prevăzut pentru personalul din sectorul
DECIZIA nr. 731 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283218]
-
completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine prevederilor art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 23. De asemenea, Curtea a reținut că și în privința curților de
DECIZIA nr. 759 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282972]
-
intrării în vigoare a Legii nr. 128/2017, așa cum, nici în vechea redactare, acestea nu au fost analizate prin perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în cauza de față. ... 19. Potrivit expunerii de motive ce a însoțit în procedura de legiferare actul normativ devenit ulterior adoptării Legea nr. 128/2017, aceasta a urmărit punerea în acord a prevederilor Legii nr. 161/2003 cu litera și spiritul Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (în prezent abrogată prin noul act normativ incident în materie - Ordonanța
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282998]
-
aplică și în cazul comisiilor permanente care desfășoară anchete potrivit art. 72 . ... 5. Comisii de mediere*) *) Conform art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, rămânând aplicabilă legilor constituționale. Articolul 80 (1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul deputaților. (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților. (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal. (4) În cazurile în care Constituția României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
În sensul neconstituționalității stabilirii unei perioade scurte de timp pentru intrarea în vigoare a unor norme fiscale, invocă o decizie din 15 februarie 2006, pronunțată de Tribunalul Constituțional din Polonia. ... 10. Totodată, se susține că textele criticate eludează procedura de legiferare în materie fiscală prevăzută de Codul fiscal, potrivit căruia orice modificare sau completare se poate face numai prin lege, care va intra în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 488 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278797]
-
23. Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în raport cu împrejurarea că au fost stipulate motivele care au impus adoptarea de urgență prin această procedură de legiferare a modificărilor legislative contestate, instanța reține că, cel puțin aparent, sunt întrunite cerințele de urgență impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție. Totodată, din perspectiva condiției calitative a previzibilității, instanța apreciază că această cerință este întrunită în speță, prevederile
DECIZIA nr. 488 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278797]
-
din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). ... 34. Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența Curții și analizând preambulul Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 488 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278797]
-
două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. ... 16. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reținut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
la încălcarea art. 111 alin. (1) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că textul constituțional stabilește, pe de o parte, obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. ... 20. Analizând fișa legislativă
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
de Cameră decizională, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Raportat la prezenta cauză, fără a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de lege în forme ușor diferite de cele adoptate sau respinse în Camera de reflecție, compararea celor două versiuni relevă nu doar faptul că, în Camera
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare. ... 24. În jurisprudența sa, cu privire la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). ... 26. De asemenea, Curtea a reținut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]