3,106 matches
-
Voronin, învingătoare în „alegeri libere și corecte”, propune astăzi basarabenilor o întoarcere la conceptele clasice ale marxism-leninismului. E timpul să terminăm odată cu experimentele democratice, ne dojenește părintește președintele Vladimir Voronin, tot mai sigur pe el după cele câteva vizite de legitimare în fața seniorului de la Moscova. Basarabia intră astfel într-o nouă etapă a existenței sale chinuite, una care o plasează - ideologic și politic - cel puțin cu 15 ani în urmă, în perioada de dinaintea perestroikăi gorbacioviste. Se intră, cu alte cuvinte, în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
simbolurile culturale ale lumii. Mai mult decât atât, fiind un apanaj al eului, autoportretul pare forma cea mai legitimă dintre toate cele produse de imaginația scriitoricească. Nici descrierea, nici dialogul, nici portretul nu pot aduce În propria apărare argumentele de legitimare ale autoportretului. Din acest motiv, așezat la răspântia dintre subiectivitatea extremă a ficțiunii și obiectivitatea intrinsecă a eului creator, autobiografia poate decide În bună măsură, cu cele mai adecvate argumente, dacă un text aparține sau nu literaturii. Înseși modalitățile prin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sinonimă cu identificarea surselor istorice, scoase din instrumentarul exclusiv al profesioniștilor și lăsate la îndemâna "ucenicilor". Se credea că elevul ar trebui să chestioneze el însuși trecutul pentru a rezista potențialei îndoctrinări din partea regimului politic sau a societății 288. Nevoia de legitimare științifică a istoriei a făcut ca acest exercițiu critic să evolueze de la o anume inițiere în tainele cercetătorului specializat până la pretinsa dizolvare a limitelor acestei profesionalizări 289. Se ignora faptul că doar interpretarea istoricului transformă obiectele și textele în "documente
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Există și o competiție a generațiilor de cărți școlare, tradusă în dificultatea editurilor de a alege între provocarea unei lucrări noi și certitudinea unei prezențe deja familiare. Utilizările textului istoric școlar sunt, până la urmă, prea puțin controlabile în afara exprimării și legitimării memoriei colective. Textul este redimensionat de context și depinde mult de sursele alternative de informare, cooperante sau nu. Un exces de normativitate pedagogică 315 nu face decât să suprapopuleze această lume scrisă și să mărească presiunea asupra receptorilor, deformând și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se definesc, de regulă, de o manieră conflictuală, tradusă prin neîncetate dispute teritoriale 120. Nici propaganda făcută "frăției socialiste" nu a putut depăși acest impediment, care a revenit în forță după prăbușirea blocului comunist. Nu trebuie să ignorăm nici obișnuința legitimării internaționale a esticilor prin raportarea directă și antitetică la țările occidentale, de parcă vecinii nu ar fi existat 121. Și acest element a fost preluat de propaganda fiecărui regim comunist din zonă fiind exacerbat, în timp, de competiția cu lumea "capitalistă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmărim circuitul, consistența și frecvența reprezentărilor colective. Ele au capacitatea de a satisface cognitiv și afectiv o diversitate largă de opinenți și, deopotrivă, de a răspunde nevoii lor de înscriere într-o continuitate temporală. Reperele identitare capabile să adune laolaltă legitimări istorice, deziderate actuale și eventuale proiecții de viitor nu sunt foarte numeroase. Forța lor se confirmă, în primul rând, prin redundanța și longevitatea apelării, dar și prin capacitatea de a face față unor solicitări incongruente sau chiar contradictorii. Această disponibilitate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
18/31 octombrie 1918. 97 Gheorghe Gh. Mârzescu, Fapte și impresii zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura Curtea Veche, București, 2004, pp. 183-184. 98 Ibidem, p. 189. 99 Proclamația generalului Prezan puncta, mai întâi, o dublă sursă de legitimare a acțiunii românești: "în aceste clipe de grea cumpănă și nestatornicie, Sfatul Țării și-a adus aminte de noi și ne-a cerut prin comandamentul militar rus să trecem Prutul (s.n. C.M.)". Scopurile deplasării erau, în exprimarea arhaizantă și voit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vieții sociale. Dimensiunea culturală a comunicării desemnează funcția sa de reprezentare, investiția sa patrimonială, "sistemul simbolic de reprezentări și referințe în care ne recunoaștem" (B. Lamizet, 1992: 13). Dimensiunea politică angajează raportarea la problematica puterii și a strategiilor (de impunere, legitimare, păstrare a sa) prin intermediul semnelor verbale și non verbale. Deși limba naturală reprezintă condiția însăși de posibilitate a comunicării, orizontul teoretic și practic al raționalității, transco-dorul universal (interpret al tuturor celorlalte limbaje), semiotica semnificării și a comunicării nu exclude sisteme
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
medierea privilegiată" (P. Ricoeur, 1990: 138). În dubla constituire (a sinelui și acțiunii) narativitatea intervine ca entitate mediatoare a triadei descriere / povestire / prescriere (altfel spus, definire a persoanei/personajului, povestire a "conexiunii `unei vieți" Zusammenhang des Lebens la Dilthey, prescriere, legitimare a unor norme). Literatura se constituie ca "vast laborator în care sînt încercate estimări, evaluări, judecăți de aprobare și condamnare prin care narativitatea slujește ca propedeutică a eticii" (P. Ricoeur, 1990: 139). În planul construirii intrigii, identitatea se caracterizează printr-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
estimează că doar mimica feței modulează 250.000 de expresii, iar mîna generează 5000 de gesturi verbalizabile. "Indivizii și grupurile lansează depeșe indispensabile prin gest, pantomimă, expresie corporală" (Frank Tripelt apud Roger Axtell 1993:13). Numeroase discipline au concurat la legitimarea gestualității: antropologia (de la textul fondator al lui Marcel Mauss referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un fratricid. Autoafirmarea necontrolată, exprimată în cântul lui Lameh, ne indică o fragmentare a conviețuirii umane ce nu ține cont de apartenența exclusivă a omului față de Jahve, care i-a acordat ocrotirea sa. Legea talionului (cf. Deut 19, 19-21) și legitimarea războiului sfânt, ne înfățișează tentativa de moderare juridică a răzbunării epocii în salvgardarea monoteismului și sacralizarea poporului. Punctul focal al decalogului sinaitic, identificat în primul precept - Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei în afară de mine (Ex 20
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a crea o imagine clară a puterii de care dispunea în auzul și imaginația auditorilor și pentru a ne arăta promptitudinea net superioară exprimată prin acum a oștirilor cerești față de cele romane. Limbajul militar răspândit în teologia paulină nu urmărește legitimarea folosirii armelor, ci exprimarea actualizată a noilor concepte, prezente deja în cultura păgână. Nici Isus, nici Ioan Botezătorul și nici Paul nu au dorit să furnizeze judecăți etice estimative referitoare la învoirea sau mai puțin a serviciului militar, care puteau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele. Uneori, înăuntrul privirii noastre, narațiunea ca avertizare, dezvăluire, trădare, convingere, legitimare, mediere, normă, catharsis sau mit, atinge un fel de limită și dispunerea narativă a imaginilor începe să funcționeze. Vedem în imagini un discurs în care oamenii, obiectele și întâmplările lor povestesc despre lucruri din cele mai nebănuite. Un discurs despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ca suporturi materiale informative a căror materialitate contează, influențează studiile despre narațiune și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele. Uneori, înăuntrul privirii noastre, narațiunea ca avertizare, dezvăluire, trădare, convingere, legitimare, mediere, normă, catharsis sau mit, atinge un fel de limită și dispunerea narativă a imaginilor începe să funcționeze. Vedem în imagini un discurs în care oamenii, obiectele și întâmplările lor povestesc despre lucruri din cele mai nebănuite. Un discurs despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ca suporturi materiale informative a căror materialitate contează, influențează studiile despre narațiune și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele. Uneori, înăuntrul privirii noastre, narațiunea ca avertizare, dezvăluire, trădare, convingere, legitimare, mediere, normă, catharsis sau mit, atinge un fel de limită și dispunerea narativă a imaginilor începe să funcționeze. Vedem în imagini un discurs în care oamenii, obiectele și întâmplările lor povestesc despre lucruri din cele mai nebănuite. Un discurs despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ca suporturi materiale informative a căror materialitate contează, influențează studiile despre narațiune și nu mai pot fi ignorate. Expunerile prezentate în această cercetare constituie o tentativă de valorificare a unor concepte, metode și contribuții la descrierea și interpretarea imaginilor picturale. Legitimarea acestui demers ține de faptul că narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și mai variat decât o gospodărie tradițională. Reintegrarea este mecanismul care previne disoluția noilor elemente și presupune incluziunea lor în societate. Generalizarea valorilor presupune formularea normelor la un nivel de generalitate mai crescut, care să permită atât inovarea, cât și legitimarea și suportul noilor structuri vezi Smith (1973:14-25) și Sztompka (1993:118-23). Schimbarea, conform acestei viziuni, e mai degrabă o schimbare de sistem, sau o succesiune de structuri, decât o schimbare în sistem sau structură. Fiecare nouă fază se distinge
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
singur actor transformându-se într-un spațiu cu o piesă în care pretindeau să joace sute de actori. Construcția sau reconstrucția instituțională pe schelet democratic (executiv, legislativ, președinție ș.a.) de către organismele politice de tranziție (CFSN, ulterior CPUN constituite spontan) și legitimarea prin votul din 1990 a noilor instituții a fost primul pas important în schimbarea sistemului politic. În mai 1990, au avut loc primele alegeri democratice după aproximativ cinci decenii. FSN19-ul (strămoșul PSD-ului și PDL-ului actuale) condus de Ion
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sarcinile în concordanță cu alte instituții și organizații politice, în mod special executivele politice, pe de-o parte, și electoratul și societatea civilă pe de altă parte. Astfel, la convergența dintre guvern și guvernare, parlamentele își îndeplinesc funcțiile proprii de legitimare și luarea deciziilor. Funcțiile generale Influența politică și legislativă Cele mai simple și mai obișnuite afirmații comparative privind legislativele se referă la rolul acestora în procesul de elaborare a politicii în raport cu importanța instituțiilor non-legislative, mai ales cele care operează cu ajutorul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sarcinile în concordanță cu alte instituții și organizații politice, în mod special executivele politice, pe de-o parte, și electoratul și societatea civilă pe de altă parte. Astfel, la convergența dintre guvern și guvernare, parlamentele își îndeplinesc funcțiile proprii de legitimare și luare a deciziilor. Se constatată că, într-o lume globalizată, interdependența dintre comunitățile naționale de pe întreg mapamondul a crescut, iar recenta criză financiară constituie o probă irevocabilă în acest sens. Nu se poate nega faptul că globalizarea pune în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
non)verbal. La rândul lor, aceștia devin creatori prin aceste forme de productie semiotica, în contextul unor practici și situații culturale, sociale, politice și economice specifice care vor conduce către cadrarea unei acțiuni sociale axate pe relații de responsabilitate, putere, legitimare etc. * compoziția. Rigoarea, coerentă și pertinenta structuralismului sunt adoptate și adaptate de semiotica socială în general și de lectură semiotica a Cameliei Cmeciu în particular. Valoarea informativa, proeminenta și cadrarea sunt cele trei principii care infrastructurează și explică orice compoziție
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
variantă, iar argumentele noastre nu sunt doar de ordin social (declinul nivelului de trai), ci și de ordin discursiv: 4. Deși CDR a lansat "contractul cu România", pe care Camelia Beciu (2000: 163) îl interpretează drept o "sursă constantă de legitimare a CDR și a lui Emil Constantinescu", în discursul final nu a fost menționat. Am fi tentați să afirmăm că domeniul anticipației a fost suprimat, astfel parcă refuzând ideea contractului și dându-i contracandidatului posibilitatea de a-și lansa propriul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
interdependenta. L1 Această primă legătură motivaționala, care asociază "a duce cu zăhărelul" (A1) cu "a înșela" (B), se axează, în contextul situațional al alegerilor, pe acțiunea politicienilor-candidați de a promite, verb comisiv/ promisiv pe care se construiește orice relație de legitimare candidat electorat. Datorită conotației sale negative (a abuză de bună-credință a cuiva, folosind vorbe și promisiuni înșelătoare), expresia "a duce cu zăhărelul" poate fi asociată cu etimologia cuvântului "sinceritate", care provine din latinul sincerus și înseamnă în sens propriu "fără
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]