2,103 matches
-
și ministru de război, Em. Porumbaruministrul afacerilor străine, Emil Costinescu-ministrul finanțelor, V.G.Morțun ministrul de interne, Al.Radoviciministrul industriei și comerțului, C. Angelescu ministrul lucrărilor publice, Victor Antonescu ministrul justiției și I. G. Duca ministrul cultelor și instrucțiunii publice. Corpurile Legiuitoare au fost dizolvate la 11 ianuarie, alegerile fiind fixate pentru perioada 2-12 februarie, iar deschiderea noului Parlament la 21 februarie 1914. Conducerea manifestațiilor contra reformelor a revenit în exclusivitate Partidului Conservator care și-a strâns rândurile prin readucerea lui N.
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
1914 a fost format Comitetul de delegați ai secțiunilor care a găsit justificată propunerea de revizuire a Constituției, specificând că în afară de articolele privind reforma agrară și electorală se impunea modificarea și a altor articole care deveniseră inutile. În ședința Corpurilor Legiuitoare din 27 februarie 1914 s-a dat citire declarației Comitetului de delegați ai secțiunilor asupra propunerii de revizuire a Constituției. Declarația a fost însoțită de un raport al Comitetului de delegați expus în Cameră de C. Stere, iar la Senat
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
a fost prima citire. Dar conservatorul D. Greceanu a făcut observația că nu poate fi vorba de prima citire, deoarece prezentarea raportului nu era decât o simplă propunere a unor deputați și va putea fi considerată o declarație a puterii legiuitoare după ce Camera se va pronunța asupra ei și o va adopta. La Senat, aceleași încercări de tergiversare a începerii dezbaterilor propriu-zise. Începutul l-a dat Constantin Argetoianu care afirma că în Constituție nu se prevede data de la care se va
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
care ajunseseră la o stare materială bună prin muncă și economie. Pentru N. Filipescu, soluția momentului consta mai ales în autonomie comunală, reprezentarea minorităților, admiterea capacităților la colegiul I și garantarea libertății votului. Discuțiile care au avut loc în Camerele legiuitoare în sesiunea parlamentară din primăvara anului 1914 au evidențiat și mai mult punctele de vedere diferite ale partidelor politice față de reformele pe care guvernul liberal intenționa să le realizeze. De remarcat a fost poziția Partidului Conservator Democrat, Partidului Naționalist Democrat
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ambele Camere, a fost adoptată declarația de modificare a Constituției. Ion I. C. Brătianu a prezentat Mesajul Regal prin care se decreta dizolvarea Parlamentului, anunțându-se convocarea colegiilor electorale în vederea alegerilor pentru Constituantă între 11-26 mai 1914, urmând ca noile Camere legiuitoare să fie convocate în sesiune extraordinară pentru 5 iunie 1914. Îndată după dizolvarea Parlamentului a început campania electorală care s-a caracterizat printr-o propaganda intensă a conservatorilor împotriva reformelor. P. P. Carp s-a arătat cel mai aprig combatant
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
1914, guvernul a interzis de la export numeroase articole, precum animalele de tracțiune, mașini, cărbune, petrol, păcură, cereale și făinurile de orice fel, în afară de cea de porumb etc. Proiectul de ratificare a măsurilor de prohibire la export luate în timpul vacanței Corpurilor Legiuitoare a fost înaintat Parlamentului la începutul lunii februarie 1915. Ratificarea măsurilor de prohibire nu s-a făcut fără a întâmpina o serioasă opoziție și proteste, atât în Parlament cât și în presă. Această opoziție era făcută mai ales de cei
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Uniunii Sindicatelor Agricole, enumera o serie de ilegalități comise de guvern în luarea măsurilor de prohibire a exportului. Printre altele, el susținea că Emil Costinescu, ministrul de finanțe, nu avea dreptul de a lua singur măsuri provizorii în timpul vacanței Corpurilor Legiuitoare, ilegalitate agravată prin faptul că abia după aproape trei luni de la deschiderea Parlamentului, s-a venit cu proiectul de ratificare a decretelor luate. Guvernul liberal era acuzat de încălcarea articolelor 12 și 13 din legea tarifului vamal. Potrivit articolului 12
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
a se fi făcut toate economiile posibile, căci “pe când se suprimă din bugetul anului viitor suma pentru plata gradațiilor profesorilor secundari prevăzută în legea lui Spiru Haret, sub pretext de economie, guvernul a cumpărat două automobile pentru uzul președinților Corpurilor Legiuitoare”. Nemulțumiți de votarea acestei legi, profesorii secundari întruniți în congres, au hotărât să trimită o delegație la Regele Ferdinand, la primul ministru și I.G. Duca, pentru a se găsi alte soluții, în caz contrar, amenințau și cu posibilitatea declanșării grevei
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
de administrație. Îngrijorarea opoziției și măsurile adoptate de executiv au fost justificate, deoarece, dincolo de frumoasele declarații și de evaluarea concretă a nevoilor momentului, practic guvernul nu a luat toate măsurile de pregătire a armatei pentru război. În anii neutralității, Corpurile Legiuitoare au discutat, uneori cu patimă politică, calea pe care trebuia s-o urmeze România pentru îndeplinirea idealului național. Discuțiile au fost uneori foarte aprinse. Trebuie remarcat faptul că nu s-a scăpat din vedere soarta țării, și, ceea ce este mai
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cu formele de rugăciune. Ele erau o tradiție sacră ce se perpetua în preajma vetrei familiei sau a vetrei cetății”. Cum a împărțit dreptatea Mircea Ciobănașul, cel din baladă, poate trezi astăzi nedumeriri, nu numai omului obișnuit, dar și oricărui organism legiuitor: - Alei, Doamne, Negru Vodă, Cum judeci în lume toate, Fă-mi și mie direptate. După cum m-ăi învăța, Așa parte că le-oi da. Negru Vodă ce-mi zicea? - Ai tu mic de ciobănaș, Ce parte ca să le dai? Oile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
funcționare a instituțiilor statului, fiind un mediator între puterile statului; are dreptul la două mandate de câte cinci ani; numește primul-ministru, poate dizolva Parlamentul, este comnadantul forțelor armate, promulgă legile; Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; adoptă legi constituționale, organice și ordinare; este bicameral (Senat și Camera Deputaților); membrii Parlamentului sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat; exercită control asupra guvernului, are drept de interpelare și de anchetă; Guvernul asigură
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în prima tablă a legii mozaice, adică unicitatea lui Dumnezeu și obligația de a-l adora doar pe El. Sigur că intelectul percepe adevărul preceptelor celei de-a doua table ale legii. Însă obligativitatea acestora se întemeiază doar pe voința legiuitoare a lui Dumnezeu, în absența căreia am avea doar o etică rațională, a cărei încălcare ar fi irațională, însă nu păcătoasă. Răul este păcat, nu eroare - cum susținea Socrate. Citim în Ordinatio: «Așa cum Dumnezeu ar fi putut acționa diferit, tot
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Își exercita atribuțiile În limitele actului din 1866, care Îi oferea largi prerogative politice, legislative , militare și executive. Deși sistemul de guvernare era reprezentativ, În practica politică puterea executivă avea Întotdeauna un cuvânt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare și putea numi și revoca miniștrii. După anii 1870-1871, când au loc manifestări antidinastice, Carol a căutat să impună o domnie autoritară cu acordul Puterilor Garante și al conservatorilor. Anii 1878 - 1881 au Însemnat consolidarea dinastiei: În sept. 1878, Parlamentul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
o adminstrația publică, exercitată prin consilii locale și primării; o prefecturi și consilii județene; o autoritatea judecătorească reprezentată de instanțele judecătorești; o autoritatea legislativă exercitată de Parlament și Președinte. -Parlamentul: o este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării (art.58); o adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare (art.72); o este alcătuit din Camera Deputaților și Senat, alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. -Președintele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
unde nu sînteți primiți, nici nu sînt ascultate cuvintele voastre, la ieșirea din casa sau cetate aceea scuturați praful de pe picioarele voastre"269. Este misiunea divinei justiții să-i pedepsească pe cei ce încalcă acest precept, în conformitate cu spiritul blîndeții divinului Legiuitor, cel care promite ca va fi făcut la vremea cuvenită 270. Întîmplarea cu Anania și Safira dovedește același lucru: Dacă nu-l vindeai, îi spuse Sf. Petru primului dintre cei doi, nu era oare al tău, iar după ce a fost
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fineță de Apus, strîmbînd Apusul, dîndu-i cu tifla, căci sîntem națiune veselă, șugubață, cu talent comic, Ťtoți cu inime ușoare, toți șăgalnici și berbanțiť...") Tot despre duel, în nr. 146, din 18 decembrie 1897, p. 1. (Despre discuțiile din Camerele Legiuitoare în legătură cu interzicerea duelului, în urma nefericitei "ieșiri pe cîmp" soldate cu uciderea lui G.Em. Lahovary, directorul ziarului "L'Indépendance roumaine", de către N. Filipescu.) Friedrich Nietzsche, în nr. 151, din 24 decembrie 1897. (Ibrăileanu combate concluzia trasă, într-o conferință, de
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
ia Basarabia cu orice preț: noi nu primim nici un preț. Primind un preț, am vinde; și noi nu vindem nimic! Guvernul rusesc însuși a pus cestiunea astfel încît românii sânt datori a rămânea până în sfârșit consecuenți moțiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic și nu primim nimic. Românul care ar cuteza să atingă acest principiu, ar fi un vânzător. [10 februarie 1878 ] {EminescuOpX 47} ["FIINDCĂ NOI SÎNTEM... Fiindcă noi sîntem atât de orbiți încît nu sîntem în stare de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru îndeplinirea tot a acestor trebuințe primare, are nevoie de un stat cu zeci de mii de funcționari, de o oaste cu sute de mii de oameni, de drumuri de fier, de cai de comunicație, universități și școale, diplomați, adunări legiuitoare, biruri, advocați, societăți academice, gazete, marșandemode, teatruri, bani de hârtie, tunuri, corăbii, prafuri de dinti, mânuși, câini de vânat, biblioteci, cazarme, filozofi, cafea, spitale si altele ca acestea. Nu-i asta o socoteală de mofluz? De aceea Faust, în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ateul astăzi e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și lumea geme de mult folos. Aceste toate nu sânt dovezi De-naintare?... Și-ncă să vezi! Ioan
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este a imputa unui iurist că preferă furtul în locul tâlhăriei dac-a stabilit că cel dentîi e o crimă mai mică decât cea de-a doua. [2 septembrie 1878] {EminescuOpX 108} ["ACU CÎTEVA ZILE... Acu câteva zile, anunțând convocarea Corpurilor legiuitoare, "Romînul" zise că afară de cestiile privitoare la executarea Tratatului de la Berlin, reprezentanții țării vor avea a se ocupa și cu bugetul. N-am voit să-l întrebăm atuncea în ce legătură stă bugetul cu sesiunea extraordinară si cum se face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbeștc despre aceasta, " Romînul" de azi atinge iar cestiunea. După obiceiul lui învăluiește hapul amar într-o bucată mare de hârtie acoperită cu literi negre, adică într-o revistă lungă. Vorbind despre anexarea Dobrogei, despre care, după părerea lui, Corpurile legiuitoare se vor pronunța în curând, și enumerând lucrările cari vor fi necesare în noua provincie, precum sunt construirea unui port pe mare la Chiustenge, o rețea de drumuri de fier, un pod peste Dunăre la Cernavodă etc., zice: Acestea sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de identic cu art. 2 a Constituției noastre, argumentul "Romînului" va fi tot absurd de vreme ce Prusia nici nu are altă cale de a hotărî decât aceea prin Camerile ordinare. Prusia n-a avut nici Constituante, nici Adunări de revizuire - puterea legiuitoare nu emană de la popor, ci de la rege. Camera Prusiei n-are dreptul de inițiativă, voturile ei de blam nu influențează puterea executivă a statului, a treia parte din membrii Senatului sânt numiți de rege, cu un cuvânt ori de câte ori se naște
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este o zestre de 10 - 20000 de galbeni; a doua, deputăția; a treia, funcțiunile înalte ale statului și, în fine, fotoliul ministerial. Astfel vedem oameni cari n-au nici atâta judecată proprie cîtu-i negru sub unghie grămădindu-se în Corpurile legiuitoare, în justiție, la universități. O cultură câștigată prin cafenelele Parisului dă tinerilor români dreptul de a aspira oricât de sus. Fiindcă însă pe calea regulată a unui stat bine organizat lucrul n-ar fi cu putință, întrebuințează alte mijloace, se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și în genere împresurarea atribuțiunilor reciproce ale puterilor statului precum sânt stabilite de Constituție. {EminescuOpX 163} Este violarea legii fundamentale prin înțelegeri, după conveniențele momentului, între miniștrii și reprezentanții din Adunări, anulând astfel răspunderea miniștrilor, furișați tiptil la dosul Corpurilor legiuitoare. Respingem încercările de a reduce rolul înalt al suveranului la acel al unui președinte vremelnic de republică, mărginit la subsemnarea și sancționarea decretelor, respingem forma republicană și, mănținînd neatinse toate prerogativele și toate mărginirile constituționale ale puterii domnului, cerem totodată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țara noastră, am spus între altele că combatem împresurarea prerogativelor puterii executive de cătră Camere, combatem violarea legii fundamentale prin înțelegeri, după convenințele momentului, între miniștri și reprezentanții din Adunări, spre a se eschiva responsabilitatea miniștrilor, adăpostiți în dosul Corpurilor legiuitoare. Care este îndealtmintrelea înțelesul constituționalismului dacă nu neatârnarea puterilor statului și responsabilitatea fiecăreia din ele? Și care e înțelesul unei Camere legiuitoare dacă ea face pe sub mână tot ce-i cere ministrul și-l acoperă cu figura ei, ea care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]