2,139 matches
-
celor tineri, pentru a parcurge ulterior întreaga sa operă, ce este de o profunzime și de o frumusețe deosebită: Pentru cine este înzestrat cu darul înțelegerii, prostia - măcar de la un anume punct încolo - este păcat: păcat de slăbiciune și de lene, de nefolosire a talentului. Poți să nu păcătuiești de frică. Este o treaptă inferioară, bună și ea. Ori din dragoste: cum o fac sfinții și caracterele superioare. Dar și de rușine. O teribilă rușine, asemănătoare cu a fi făcut un
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
cuvinte frumoase la ședința cu părinții. Pentru Nicolae nu mai era cale de întoarcere, dacă până acum se gândea și se răzgândea de la o zi la alta, acum gata. Fata va merge la școală la Craiova. I-o va da Lenei, în orice condiții. Mergănd de câteva ori la Craiova, la sora sa, Lena i-a spus: - Mă, Nicolae, știi, eu m-am tot gândit la ce mi-ai spus tu atunci, în livadă. Nici noaptea nu pot dormi. Trebuie să
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
aici? Eu vreau să vă fac un bine și voi ce-mi faceți? Credeți că n-aveam treabă acasă? Și tu, Vasile? Tu ce mama dracului mai ai? - Puteți intra ! se auzi vocea agentului, care așteptase câteva secunde, interzis, în spatele Lenei, pentru a-și termina aceasta monologul prin care-i punea la punct pe cei trei. - Da, mulțumim! Care birou? - Biroul cu numărul 3, a doua ușă pe dreapta, lângă legalizări. Lena bătu la ușă și intră urmată de ceilalți... - Bună ziua
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
linie. Ceea ce-mi vine și mie rândul acum. Ce rezultat aflu?! Acela că eu am alcătuit portrete în cuvinte multora, nedemascând la nimeni oarece superficialitate a gândirii, atunci când am aflat-o. Am observat imediat că prin capul unora defilează lenea gânditului, dar am tăcut. Am făurit, mare bucurie a mea că am izbutit, încă un volum al cărții „Ecoul scenei. Ocean cu salbă de stele” și voi avea parte, pesemne, de câte o mână de catifea mângâindu-mi sufletul, pentru
ARTIŞTII, O DRAGOSTE NEÎNŞELATĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373555_a_374884]
-
clanță, să-nchid ușa cea buddhistă Și cea care, ne-nțeleasă de un suflet prea umil, Mă dezice de o casă, ce-mi fu’ patrie-n exil, Când toți care își pun pene se considera bengali Și din mult prea multa lene, devin simpli papagali, Ce imită scriitura unor veșnic refuzați De ce a lăsat natură ultimilor talentați. Că e rimă, că nu-i rimă, evident, nu comentez, Aș putea și fără vină să explic, dar divaghez De la zimții din zabrele, care stau
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
mijlocii, mari, subțiri sau grăsuni, nu făceau altceva decât să lenevească. Când trebuiau să-și mute căsuțele din calea soarelui, se mișcau atât de încet, încât mai repede ajungea umbra copacilor la ei decât ei la ea. În toată această lene generală, nu puteai să nu observi micuțul melc argintiu pasionat de construcții, care proiecta tot felul de căsuțe pe care le și construia de unul singur. În partea lui de livadă, începuse să se înalțe un mic orășel din cochilii
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
argintiu pasionat de construcții, care proiecta tot felul de căsuțe pe care le și construia de unul singur. În partea lui de livadă, începuse să se înalțe un mic orășel din cochilii, într-un ritm care nu amintea deloc de lenea melcilor. Hărnicel, pentru că așa i se spunea în familie, fusese pasionat de mic de arhitectură iar căsuțele lui erau într-atât de fanteziste încât, la un moment dat, partea lui de livadă începuse să fie vizitată de tot soiul de
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
răsplătită după necesități și nu după valoarea ei. Dacă ai mai mulți copii primești salariul mai mare... Dreptaciul: (Precipitat) - Bine, bine... dar, dacă acel om este leneș și nu muncește la fel ca ceilalți? Principiul pe care-l susții încurajează lenea. Activiștii se vor comporta mai rău decât... patronii, de care faci vorbire. Se vor comporta cu averea tuturor de parcă ei ar fi proprietarii acesteia. Va fi exploatarea omului în numele unei ideologii. Stângaciul: - Nu! Este cum îți spun eu. Dacă ar
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
Astfel, ne întâmpină „mormane de zăpadă“ sau „hăinuța de nea“, prin care se preumblă o „mogâldeață de băiețel“. Diminutivele înviorează textul, de asemenea și unele regionalisme: pălincă, brăcinar, bugăt etc. Tot astfel, dau culoare narațiunii unele expresii: „l-a plesnit lenea“, “le trase clapa” și altele. Acțiunea se petrece pe vremea comuniștilor, când se rechiziționa pământul. Sunt bine surprinse diverse probleme sociale: tatăl împușcat; fiul Ionică, bolnav, moare. Final tragic impresionant. Probleme sociale bine surprinse. A doua proză, Ultima toamnă, inspirată
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
partea deasă sita să mai cernă Să mă dezleg de frigul tot din iarnă! În poartă voi lăsa doar ghiocei Să radieze toată bucuria-n ei, Pe strune de viori să cânte vremea, Din pat să se ridice chiar și lenea! M-aș vindeca de întreaga neputință În candela aprinsă doar credință, Iertarea mi-ar fi sfetnic în nevoi Să trecem vindecați prin vremi și noi! foto Mihai Lupu Camelia Cristea Referință Bibliografică: Iertarea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IERTAREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373878_a_375207]
-
să urce până la cel mai înalt nivel al muntelui; -a doua e cea care deși a urcat până în vârful muntelui, totuși compară și încearcă să învețe și de la alți munți, apoi îi excaladează și pe aceia; -a treia categorie (din lene) preferă mai mult să fie ’fericită’ la poalele munților, să bea (să mănânce mici)acolo, să benchetuiască, să ’vorbească’ ca să se amuze, pentru că în rest totul va decurge de la sine (Chiar??). Iubiți-vă enorm!! Referință Bibliografică: Relațiile între sexe - valori
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
mâncare!”. Veverița e posacă, iarna i-a bătut la ușă, Însoțită și de neamuri, până și de o mătușă; O să strângă iar cureaua, o soluție nasoală - Cunoscuta îmbulzeală, anual o bagă-n boală! Ursu-și scarpină veșmântul, cotropit de-atâta lene, Că-l apucă toropeala până și pe Moșul Ene! Ar mai pune-o de o baie, însă apa e prea rece, Se întoarce pe o parte și fantasma iute-i trece! Râsul își aude mațul stafidit cum chiorăie, E a
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
această reformă spirituală și liturgică, adoptând și răspândind Breviarul în întreaga Biserică, dovedind astfel legătura existentă între Ordin și Curia Papală. Ca idee centrală a acestor documente este cea potrivit căreia munca are, înainte de toate, o finalitate ascetică : a învinge lenea prin intermediul muncii manuale, pe lângă aceea de a întreține persoana cu propriile puteri, după exemplul Sfântului Paul, care, în pofida faptului că avea din ce să trăiască, prefera să muncească. Considerații similare sunt făcute și în ceea ce privește Testamentul lui Francisc - ca referință la
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
ghuruwa the bakră the galambes, the le manuśen kaj parruvenas o love. [15] The, kerindo' Pesqe jegh korbaćă anda śele, ćudină le sasten arri anda Khangiri, the le bakrăn the le ghuruven, the ćudină tele o love kolenqre kaj parruvenas len the risardă opre lenqre meselyes; [16] the kolenqe kaj bikinenas o galambes phendă lenqe: ”Len kala kadathar ! Na keren o kher Morre Dadesro kher pjacośon!” [17] The avilă ande lenqri godǐ Lesre ućenikorenqe ke hin irimen: ”E rïvna vaś Tirro
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 2 / IOAN, II de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371861_a_373190]
-
ele revine la românii ce le poartă. Vrând a ști-n anul ce vine, cum le va fi a lor soartă. De-o fi bine să muncească, norocul să se arate. Iar de-o fi să-i ocolească, merg cu lenea mai departe. Dar cei ce au mintea trează, nu devin pradă visării. Că norocu-i onorează, muncind de cum apar zorii! Iar practici neortodoxe antrenează-nchipuirea unor gândiri păcătoase, ce fascinează trăirea. Autor Maria Filipoiu Din ,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
SFRÂȘIT, COMUNISM! Visul de aur al omenirii, comunismul... O mulțime de proiecte, de războaie, de victime, de vorbe fără sens, menite să prostească popoarele. Care se lăsau prostite dând dovadă că aveau în gena lor nu numai tâmpenia ci și lenea. Cu toate aceste condiții favorizante, de-a lungul vremurilor însă nu s-a întâmplat nimic din ce susțineau teoriile, asta dacă nu luăm în seamă milioanele de victime și nenorocirile de tot felul. Afurisita de societate se încăpățâna să funcționeze
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
fete în fața școlii, să vină să ne dea diplomele și certificatele de absolvire a patru clase, ca să ne putem înscrie la cealaltă școală din comună, în clasa a V a. Cum mi-a venit să urinez și mi-a fost lene să merg la toaleta din curtea școlii știind cât de insalubră este, am urinat pe gardul acesteia și culmea fatalității, tocmai atunci sosea și doamna preoteasă - directoarea, care m-a văzut. Nu a mai contat că era prietenă de familie
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
cum s-ar zice azi „cererea depășea oferta”, iar raportul „dintre” era incomod, net dezavantajos față pretențiile exprimate în stereotipii curtenitoare, parșive și chiar cinice, gen „se poate și mai mult” sau „ e loc și de mai bine, tovarăși”, „lentoarea, lenea, „neangajarea la temperatura încrederii și așteptărilor partidului în tânăra generație”, mentalitățile și comoditățile sunt piedici serioase în atingerea obiectivelor” etc. etc. În funcție de „atingerea parametrilor” (conta cantitatea!) venea un lanț întreg de „cauzalități și efecte” care încingea, „lustruia” sau „întina” poziția
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
mers, cafeaua, strângeam, între dinți, luleaua. băi, zic, ce frumoasă-i viața, când ești prieten cu dabija! că îțî poartă dânsul grija să te scoale, dimineața, cu un rânjet toată fața. mă împiedic, iar, de câinii, care stau întinși de lene; parcă-s păsări fără pene, că nu-s morți, precum stăpânii și turbez, văzând... salcâmii! ce mireasmă, ce vigoare, asta da, natură vie! simt și eu că-mi reinvie acel dor de fată mare cu bentiță și candoare. și deodată
PTIU, MĂ-NNEBUNESC SALCÂMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344733_a_346062]
-
perfid, disimulant. Dispersia este substanța de contrast, feminină, pe ecranul căreia se impune masculinitatea aspirației verticale înspre Ruah, înspre Spirit. Totodată, în planul strict al comunicării, poezia lui Marcel Turcu îl obligă pe cititor să se smulgă din rutina și lenea limbajului, dar nu prin artificii, acrobații și experimente puerile (forme de evaziune și de neputință), ci printr-o revizuire dramatică de mijloace și de perspectivă. S-a scris, și se scrie, puțin despre poezia lui Marcel Turcu. Nepermis de puțin
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
căpătat proporții cosmice / galactice; p. 22); Ce dezastru ! Ce surpriză ! / Am văzut la analiză / Că din nimbul unui neam / Doar o eprubetă-aveam !» (p. 26); «Istoria-i o mare sfadă / Precum la rugby, o grămadă. / Și trece luna, trece anul - / Din lene s-a-ntrupat elanul !» (de dincolo de a istoricilor querelle / „gâlceavă“, de dincolo de „sacra gălăgie istorică“, ultim-stihul epigramei are inducție lirico-semantică în „grămadă“ / „gloată“ și în „hei-rup-ismul prim-anotimpului bolșevic / leninist din anul 1917: «...iz iskra vozgoritsia plamia...!» / «...din scânteie se-ntețește flacăra
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
tine umbra ridică înspre slava cerului cuvinte rostite nerostite roagă-te libertate din cuib de spini din minte ca sufletul să-ți fie pasărea iubirii iar spiritul să-nvețe zborul deasupra firii de pământean cu mintea cât un hotar de lene furnici să-i țeasă pânza spre limite concrete tu spirit fugi în zare și prinde răsăritul nu-ți cer să mi-l aduci adună-mi-l în taina în care te petreci și când o fi să fie plecarea spre
ROAGĂ-TE LIBERTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347299_a_348628]
-
-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, cănd nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluța de pomada, Cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, cănd nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluța de pomada, Cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
constituie o emulație bine, sau prost venită. Dacă ați fi citi Huckleberry Finnscris de Mark Twainați fi aflat de „cinstea” atribuirii sarcinii de „vopsitor” al gardului și „meritele” astfel confirmate. Este interpretarea dată de copil și un învățământ pentru părinți. Lenea părințiilor, chiar justificată de efortul fizic făcut în „orele de muncă” nu este de dorit în educație. Un matur nu muncește „numai” pentru patron, pentru leafa care-i permite să obțină pâinea cea de toate zilele. Nu ți s-a
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]