1,265 matches
-
că luptă pentru o "nouă ordine internațională" în care "statele mici și mijlocii" să conteze la fel de mult ca cele mari în plan extern). Între orientarea internă și externă a leninismului romantic nu există nici o discontinuitate ideologică; aceasta apare doar atunci când leninismul romantic este analizat în manieră ne-empatică, printr-o lupă conceptuală "burgheză", fără a se ține cont de obiectivele sale pe termen lung. Legat de fazele preliminare ale conferinței, reprezentantul RSR Valentin Lipatti a protestat, în 1972, împotriva deținerii de către
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
erau îngrijorate de posibilitate transformării conferinței într-o rampă de lansare a propagandei comuniste înspre Occident. Temerile care s-au adeverit în cele din urmă au fost cele ale statelor socialiste. Pus în postură defensivă din punct de vedere politic, leninismul sistemic nu mai poseda forța revoluționară necesară pentru a se afla în avangarda luptei împotriva imperialismului. Sigur, și conjunctura internațională era profund diferită de cea din deceniile precedente și, foarte important, dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiei mediatice a permis subminarea în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
precedente și, foarte important, dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiei mediatice a permis subminarea în profunzime a propagandei leniniste, forțând regimurile de această natură fie să se "îmburghezească", voluntar sau involuntar, fie să se radicalizeze. RSR a ales, în virtutea elanului revoluționar al leninismului romantic, a doua variantă. Următoarea întâlnire a CSCE a avut loc la Belgrad, între 1977 și 1978. Valentin Lipatti, ambasadorul RSR la conferință, apreciază că s-a încheiat "cu rezultate nesatisfăcătoare" (Lipatti: 1985, 137). Într-adevăr, minimul de consens obținut
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ofere avantaje de natură materială, fără a-i recunoaște dreptul reciproc, în virtutea aceleiași conferințe, de a o chestiona în privința principiilor umanitare asumate. În acest punct era invocat principiul "neamestecului în afacerile interne" și al suveranității naționale. O poziție internațională tipică leninismului romantic. La conferința de la Madrid, derulată între 1981-1983, polemicile inter- ideologice s-au amplificat, iar tensiunile politice au cunoscut cote maxime. Intervenția sovietică în Afghanistan și continuarea presiunilor occidentale sub forma necesității respectării drepturior omului au contribuit din plin la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mult mai receptiv la probleme de natură umanitară, facilitând astfel dialogul Est-Vest și având o contribuție generală enormă la încheierea Războiului Rece (González-Aldea: 2008). RSR va rămâne însă pe aceleași poziții inflexibile: invadat din toate părțile de contraofensiva ideologică "burgheză", leninismului romantic nu îi va mai rămâne decât apărarea activă, tradusă printr-o luptă inevitabil pierdută și tocmai de aceea glorificată romantic. RSR va obstrucționa, în cazul acestei conferințe, ratificarea unui document final, contestând "libertatea de expresie și de asociere", chiar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de aceea glorificată romantic. RSR va obstrucționa, în cazul acestei conferințe, ratificarea unui document final, contestând "libertatea de expresie și de asociere", chiar și în ceea ce privește temele ecologice. Sindromul "fortăreței asediate" teoretizat de către Kenneth Jowitt (1993) i se aplică acum perfect leninismului romantic. Până la comportamentul internațional al leninismului romantic în a doua jumătate a anilor '80 se poate constata însă o radicalizare progresivă a tonului proagandistic împotriva variantei "burgheze" a drepturilor omului afirmată în cadrul CSCE, concomitent cu reducerea până la eliminare a informațiior
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
obstrucționa, în cazul acestei conferințe, ratificarea unui document final, contestând "libertatea de expresie și de asociere", chiar și în ceea ce privește temele ecologice. Sindromul "fortăreței asediate" teoretizat de către Kenneth Jowitt (1993) i se aplică acum perfect leninismului romantic. Până la comportamentul internațional al leninismului romantic în a doua jumătate a anilor '80 se poate constata însă o radicalizare progresivă a tonului proagandistic împotriva variantei "burgheze" a drepturilor omului afirmată în cadrul CSCE, concomitent cu reducerea până la eliminare a informațiior despre acest subiect în presa română
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bază ale CSCE nu ar fi reprezentat altceva decât confirmarea gândirii inovatoare a lui Ceaușescu în plan internațional... (Neagu: 1976, 261). Din toată filosofia subiacentă CSCE, pentru Ceaușescu, cel mai important principiu era însă acela al inviolabilității suveranității naționale. Conform leninismului romantic, procesul dezvoltării naționale a statelor europene era mai actual ca niciodată, fiind totodată singurul garant al edificării unui socialism liber, independent, conform specificităților fiecărui "popor". Amplificarea tendințelor, economice și politice, de supranaționalizare a Europei de Vest (Comunitatea Europeană) obstrucționa
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și politice, de supranaționalizare a Europei de Vest (Comunitatea Europeană) obstrucționa însăși posibilitatea națiunilor din această regiune de a câștiga o autentică independență. Din fericire, existau forțe sociale "sănătoase" care puteau demantela tendințele supranaționale și care, după modelul exemplar al leninismului romantic, puteau ghida popoarele europene înspre "construirea" unei variante naționale de socialism. Deși în Europa procesul formării națiunilor și a statelor independente s-a realizat mai demult, națiunea și lupta pentru independență națională sunt în centrul evoluției politice de pe continent
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că RSR s-a evidențiat prin visceralitatea cu care s-a opus acceptării și implementării drepturilor omului în sensul "burghez" conținute în Actul Final. Chiar dacă noua filosofie "burgheză" a câștigat deosebit de rapid lupta împotriva regimurilor leniniste și, în particular, a leninismului romantic, merită trecută în revistă contraofensiva ideologică care i-a fost opusă de către acesta din urmă. Leninismul romantic, după cum s-a amintit, nu s-a mulțumit să reacționeze, la fel ca majoritatea celorlalte regimuri leniniste, la provocarea ideologică a Occidentului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în sensul "burghez" conținute în Actul Final. Chiar dacă noua filosofie "burgheză" a câștigat deosebit de rapid lupta împotriva regimurilor leniniste și, în particular, a leninismului romantic, merită trecută în revistă contraofensiva ideologică care i-a fost opusă de către acesta din urmă. Leninismul romantic, după cum s-a amintit, nu s-a mulțumit să reacționeze, la fel ca majoritatea celorlalte regimuri leniniste, la provocarea ideologică a Occidentului; dimpotrivă a acționat direct și prin toate mijloacele pe care le avea la îndemână împotriva supremului inamic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vocabularul umanitar occidental pentru a delegitima ideologic ofensiva "burgheză" pe teren propriu. În spatele cuvintelor lui Ceaușescu se ascundea o cu totul altă realitate; în bună tradiție leninistă, aceasta era orientată spre viitorul unde drepturile omului ar fi devenit totale. Odată ce leninismul a fuzionat cu romantismul, drepturile omului nu mai pot fi înțelese fără un cadru de referință național, a cărui dispariție devine subiect tabu. Varianta occidentală, liberală, a drepturilor omului, afirma lupta pentru reificarea prezentă a acestora, în măsura posibilului. Orientarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fără un cadru de referință național, a cărui dispariție devine subiect tabu. Varianta occidentală, liberală, a drepturilor omului, afirma lupta pentru reificarea prezentă a acestora, în măsura posibilului. Orientarea temporală diferențiază net, așa cum am mai avut ocazia să ne convingem, leninismul de toate celelalte ideologii "burgheze". Drepturile sociale și economice, "libertatea pozitivă", așa cum a numit-o Isaiah Berlin (2001) erau singurele care contau în cadrul leninismului romantic. Semantica lor era însă doar în aparență "burgheză", deoarece aceste drepturi nu se puteau exercita
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acestora, în măsura posibilului. Orientarea temporală diferențiază net, așa cum am mai avut ocazia să ne convingem, leninismul de toate celelalte ideologii "burgheze". Drepturile sociale și economice, "libertatea pozitivă", așa cum a numit-o Isaiah Berlin (2001) erau singurele care contau în cadrul leninismului romantic. Semantica lor era însă doar în aparență "burgheză", deoarece aceste drepturi nu se puteau exercita spontan, în afara direcțiilor și limitelor impuse de către partid. În Constituția RSR din 1969 le găsim enumerate succint. Cele mai importante ar fi: "dreptul la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
muncii"; urmau apoi dreptul de a face parte din diferite "organizații obștești", toate subsumate partidului și, nu în ultimul rând, "libertatea cuvântului". Oricât am fi de tentați să îl ironizăm, ultimul drept se insera perfect logic în structura ideologică a leninismului romantic: atât "libertatea", cât și "cuvântul" (celebra "limbă de lemn", pe care o voi analiza în continuare) erau definite de către, prin și pentru partid, identificat de acum cu Ceaușescu. De altfel, se menționa în continuare că "Libertatea cuvântului, presei, întrunirilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Nemaiexistând clase antagonice a căror luptă să antreneze o configurație politică inechitabilă, partinică și exploatatoare pentru societate sau existând doar ca sprijinitoare a "clasei muncitoare" sau doar ca "rămășițe" ale foștilor "capitaliști exploatatori", condamnate la dispariție drepturile politice oferite de către leninismul romantic erau considerate mult mai verosimile în raport cu cele existente în societățile "subjugate imperialismului": dreptul unic de a edifica, împreună cu proletariatul, ordinea "socialistă". Cine altcineva i se putea împotrivi decât "elementele declasate", lipsite de orice urmă de "patriotism"? (vezi Caraciuc: 1979
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dreptul unic de a edifica, împreună cu proletariatul, ordinea "socialistă". Cine altcineva i se putea împotrivi decât "elementele declasate", lipsite de orice urmă de "patriotism"? (vezi Caraciuc: 1979 și Cioabă: 1988). Confiscând sensul naționalismului și transplantându-l pe coordonate ideologice leniniste, leninismul romantic a reușit obținerea unui anumit suport popular și crearea de confuzie, cel puțin în rândurile unor categorii sociale nehotărâte sau ostile față de proiectul său ideologic. Dar drepturile pe care RSR le acorda cetățenilor săi nu însemnau nimic în absența
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trădarea de patrie, trecerea de parte inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului, constituie crimele cele mai grave față de popor și sunt pedepsite prin lege cu toată asprimea" (Constituția RSR: 1969, 12; subl. m.). Așa cum se poate constata, leninismul romantic era închegat ideologic în faza simbolică a existenței sale (1968-1971); devenirea sa manifestă s-ar fi produs deci și în absența influenței catalizatoare a leninismului asianizat, cu care împărtășea oricum consistente afinități naționaliste ce ar fi condus probabil, mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lege cu toată asprimea" (Constituția RSR: 1969, 12; subl. m.). Așa cum se poate constata, leninismul romantic era închegat ideologic în faza simbolică a existenței sale (1968-1971); devenirea sa manifestă s-ar fi produs deci și în absența influenței catalizatoare a leninismului asianizat, cu care împărtășea oricum consistente afinități naționaliste ce ar fi condus probabil, mai devreme sau mai târziu, la similarități pronunțate între cele două părți. Între drepturile și datoriile cetățeanului RSR exista o interdependență "indisolubilă". Libertățile și drepturile acordate acestora
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
țelul suprem al socialismului și comunismului" (Prisca: 1978, 110). Drepturile cetățenilor României erau gândite și aplicate numai prin intermediul statului-partid. Nu existau în afara acestuia, ceea ce ar fi echivalat cu existența unui climat social "anarhic" și indisciplinat care ar fi compromis dezideratul leninismului romantic de a integra societatea în programul să de "construire a socialismului" și de transformare a RSR într-o putere cât mai impozantă în plan internațional. Drepturile omului trebuiau puse în practică pentru oameni "concreți", nu "abstracți", fiind condiționate deci
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concreți", nu "abstracți", fiind condiționate deci de specificități culturale, sociale, economice și politice; caracterul lor universal, postulat de către propaganda "burgheză", nu ar reprezenta altceva decât un mijloc ilegitim de amestec în politica internă a statelor socialiste. Respingând universalitatea drepturilor omului, leninismul romantic se poziționa în continuitate directă cu gândirea conservatoare sau chiar reacționar-romantică, embrionar fascizată și fascizantă: pentru Edmund Burke (2000, 100-104, 129) sau Joseph du Maistre, drepturile omului nu puteau fi înțelese decât la nivel național. "Lui De Maistre", scrie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
valoarea ființei umane, nu se ajunge, mai devreme sau mai târziu, decât la afirmarea pretinsei superiorități a unor națiuni asupra celorlalte și la "legitimarea sclaviei", conchide ferm Kołakowski (2007, 75-76). Definindu-se printr-un naționalism vehement încorporat pe filieră fascizantă, leninismul romantic nu putea înțelege universalitatea drepturilor omului sau universalitatea în general, nici măcar în măsura în care o făcuse leninismul revoluționar, desigur, cu mijloace cognitive și ideologice non- "burgheze". Departe de a constitui o categorie abstractă de drepturi conferite omului oricând și oriunde, drepturile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a unor națiuni asupra celorlalte și la "legitimarea sclaviei", conchide ferm Kołakowski (2007, 75-76). Definindu-se printr-un naționalism vehement încorporat pe filieră fascizantă, leninismul romantic nu putea înțelege universalitatea drepturilor omului sau universalitatea în general, nici măcar în măsura în care o făcuse leninismul revoluționar, desigur, cu mijloace cognitive și ideologice non- "burgheze". Departe de a constitui o categorie abstractă de drepturi conferite omului oricând și oriunde, drepturile și libertățile acestuia au, prin urmare, un conținut istoric concret, determinat de natura și trăsăturile esențiale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
excesiv asupra aspectelor umanitare, nu ar fi încercat decât devierea atenției maselor "de la problemele mari, esențiale politice, economice și sociale care confruntă societățile capitaliste și în general popoarele lumii" (Bărbulescu: 1983, 20). Problemele minore nu aveau deci loc pe agenda leninismului romantic. Iar încercările statelor occidentale de a constrânge RSR să accepte accepțiunea lor asupra aspectelor umanitare ar fi fost, chiar și în conformitate cu normele dreptului "burghez", ilegală: pactele privitoare la drepturile omului nu pot fi folosite în scopul amestecului în treburile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ordinii publice, sănătății sau moralității publice" (Prisca: 1978, 125; vezi și Arsene în Probleme fundamentale ale educației revoluționare...: 1980, 257-258). În general, RSR căuta prin toate mijloacele posibile să minimalizeze importanța drepturilor omului în relațiile internaționale. În timp ce, așa cum am observat, leninismul romantic eluda în relațiile internaționale subiectul, integrându-l într-un plan secund al "problemelor mari, esențiale", economice și sociale, apelurile la patriotism, prin care societatea ca întreg era chemată pentru a se pune la dispoziția și gradual a deveni una
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]