1,939 matches
-
la transport (ticket, tramway, tunnel), sportivi (football, golf, sport, sprint, tennis), nume de mâncăruri și băuturi (beefsteak, roastbeef, whisky), termeni din economie (dumping, stock), relativi la viața socială (cocktail, interview, lunch, reporter, snob) sau la îmbrăcăminte (jersey, smoking, sweater). Studierea lexicului diverselor limbi indică sensul în care s-au manifestat influențele culturale. Vocabularul englezei este ilustrativ din acest punct de vedere: straturile latin, francez medieval, latin savant și grec din Renaștere și, apoi, francez modern reprezintă principalele sale părți constitutive. Dar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai interesante cazuri, din acest punct de vedere, este cel al limbii malteze, limbă semitică - socotită de unii chiar dialect al arabei -, singura scrisă cu alfabet latin. Malteza este puternic influențată de italiană, în toate domeniile, dar mai ales în lexic. În cadrul diverselor câmpuri semantice, în care se grupează cuvinte din același domeniu, unitățile de bază sunt semitice, în timp ce pentru unitățile lexicale mai complexe se folosesc termeni împrumutați: cuvântul care înseamnă „vânt“ este din arabă, dar cel având sensul „vânt de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aici,au ajuns în limbile europene. Extinderea stilistică a unei limbi înseamnă îmbogățirea lexicală a diverselor sale variante stilistice (stilul publicistic, stilul științific etc.), fiind în strânsă relație cu progresele realizate în domeniul științei, tehnicii și al culturii. Pentru îmbogățirea lexicului limbilor europene datorită extinderii stilistice, latina a fost (și încă este) furnizoarea de bază. Latina savantă - sursă de împrumut Latina clasică s-a diversificat, în timp, iar din varianta ei cunoscută sub numele de latină vulgară (numită și latină populară
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
altă limbă romanică. Altfel spus, în fiecare provincie romană latina a evoluat în mod diferit, sub influența limbii populației autohtone. Elementele autohtone formează substratul fiecărei limbi romanice, adăugat la stratul de bază, care este latin. Ca urmare, după cum o atestă lexicul diverselor limbi romanice, în vocabularul romanic s-au păstrat, în anumite cazuri, atât cuvântul latinesc, cu sens general, cât și cuvântul autohton cu sens specializat. Dau câteva exemple din spaniolă, dar situația este aceeași în toate limbile romanice: cuvântul chopo
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbi pe care le cunosc și le utilizează, se întâmplă să existe într-una dintre limbi cuvinte care nu au corespondente adecvate în cealaltă limbă. Într una dintre limbi apare deci o „lacună“ lexicală, care poate fi la nivelul ansamblului lexicului (absența unor cuvinte) sau numai la nivelul unui cuvânt (absența unor sensuri). Această „lacună“ este eliminată prin împrumutarea unui cuvânt sau a unui sens. Sterilitatea cuvintelor Sextil Pușcariu desemnează drept una dintre cauzele dispariției unui cuvânt și ceea ce el numește
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zilnică, în contact cu populația croată înconjurătoare și, în situații excepționale, chiar cu consătenii istroromâni. În aceste condiții, ne putem imagina cât de mare este prestigiul croatei și care sunt consecințele în planul istroromânei. Zone de „joasă presiune“ Există în lexic zone unde este nevoie constantă de sinonime, care au fost numite de U. Weinreich zone de „joasă presiune“. În aceste zone, împrumuturile reprezintă un izvor de cuvinte superioare ca expresivitate și, de aceea, sunt preferate cuvintelor indigene. Tot în localitatea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
urmă. Așa s-au petrecut lucrurile, cu siguranță, și cu vechile cuvinte românești pentru „tată“ și „mamă“ din istroromână, înlocuite acum complet prin formele croate de vocativ čâie și mâie. „Vitalitatea“ împrumutului Nu toate cuvintele ocupă aceeași poziție în structura lexicului unei limbi: unele sunt mai frecvente, fie pentru că denumesc noțiuni importante, fie pentru că au mai multe sensuri. De asemenea, unele cuvinte nu au concurenți, adică sinonime, care să le elimine din anumite contexte. Pentru a aprecia „forța“ împrumutului sau „vitalitatea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice occidentale. De multe ori, la originea numelor de culori împrumutate a stat comerțul cu stofe și terminologia referitoare la cai. „Forța“ împrumutului la nivelul întregului vocabular poate fi apreciată în funcție de apariția cuvintelor împrumutate în partea cea mai stabilă a lexicului care este fondul principal lexical (numit și vocabular fundamental sau reprezentativ). Împrumutul semantic Mecanismul acestui fenomen este identic cu cel care stă la baza împrumutului lexical. Vorbitorul bilingv identifică cuvintele din cele două limbi, dar constată că anumitor cuvinte din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
asemănătoare, alteori pe baza sensurilor opuse, sunt numite câmpuri semantice. Vorbitorii unei limbi le au în minte, evident în mod diferit, în funcție de gradul de cultură și de memoria fiecăruia. În discuțiile privind viața cuvintelor, câmpurile semantice au importanță deosebită. Organizarea lexicului Inventarul de cuvinte moștenite în română nu reflectă exact situația din latină. Unele cuvinte uzuale din latină au fost înlocuite cu derivate ale lor: lat. pix „smoală“ a fost înlocuit de lat. picula, care a dat păcură în română, iar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
chiar a fost împrumutat un cuvânt din substrat (rom. vatră provine din traco-dacă). Cazurile de discontinuitate dintre structura latină și cea romanică sunt mult mai numeroase, fără ca aceasta să însemne că s-a pierdut caracterul latin al limbilor romanice. În lexicul latinei vulgare, se petrec o serie de transformări, se constată tendința spre simplificare, spre reducerea numărului de dublete sinonimice și spre ștergerea nuanțelor de sens. La acestea, se poate adăuga și constatarea că simplificarea a vizat și opozițiile lexicale ce
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fi între buințați numai în combinație cu un nume geografic de munte: les monts Alpes). Singura limbă romanică unde situația din latină a rămas neschimbată este româna; la noi, există doar munte, cu ambele sensuri: „munte“ și „lanț de munți“. Lexicul este compartimentul cel mai mobil al limbii. În timp ce morfologia și sintaxa, ca și fonetica, au fixate într-o oarecare măsură atât inventarele de termeni sau de tipare, cât și normele, dispariția unor cuvinte tradiționale sau introducerea unor cuvinte noi nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și sintaxa, ca și fonetica, au fixate într-o oarecare măsură atât inventarele de termeni sau de tipare, cât și normele, dispariția unor cuvinte tradiționale sau introducerea unor cuvinte noi nu pot fi împiedicate de niște „norme“ de folosire a lexicului. Cine are curiozitatea să compare diversele ediții ale cunoscutului dicționar al limbii române făcut de L. Șăineanu constată că, între două ediții, la distanță de o jumătate de secol, există cuvinte pe care tinerii nu le înțeleg, fiindcă nu se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ediția a doua, la distanță de douăzeci de ani. Multe sute, poate chiar mii de cuvinte (împrumutate sau formate pe terenul limbii române) își așteaptă biletul de călătorie pentru cea de a treia ediție a DEX. Și aceasta, pentru că evoluția lexicului este în strânsă legătură cu evoluția societății. Legătura vocabularului cu evoluția societății este așa de strânsă, încât datele lexicului pot oferi informații cu privire la istoria populației care vorbește limba respectivă. Se citează, în acest sens, limba romaní, în structura căreia se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe terenul limbii române) își așteaptă biletul de călătorie pentru cea de a treia ediție a DEX. Și aceasta, pentru că evoluția lexicului este în strânsă legătură cu evoluția societății. Legătura vocabularului cu evoluția societății este așa de strânsă, încât datele lexicului pot oferi informații cu privire la istoria populației care vorbește limba respectivă. Se citează, în acest sens, limba romaní, în structura căreia se poate vedea itinerarul parcurs de țigani de la plecarea lor din India. Limba lor arată că, în drum spre Europa
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și de culori, care sunt câmpurile semantice cel mai bine organizate și mai conservatoare, dar, pe de altă parte, și denumirile de mâncăruri și denumirile obiectelor de îmbrăcăminte, care arată cât de strânsă este legătura dintre istoria societății și istoria lexicului. Termeni pentru corpul omenesc Majoritatea termenilor din acest câmp semantic sunt moșteniți din latină în limbile romanice, inclusiv în română. În toate timpurile, omul a comparat elementele din universul aflat în imediata sa apropiere cu corpul lui, cu forma sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
acest cuvânt să fie o creație românească, fiindcă nici cele mai recente ediții ale dicționarelor franceze nu-l înregistrează. „Moartea“ cuvintelor În orice limbă, unele cuvinte folosite se perimează, în decursul secolelor. Referindu-se la ceea ce s-a întâmplat cu lexicul limbii române, Sextil Pușcariu spunea: „Ceea ce e firesc într-o limbă nu e păstrarea, ci uzarea cuvintelor. Motivele îmbătrânirii cuvintelor sunt multiple.“ De ce mor cuvintele? Motivul general este acela că limba este un fenomen social strâns legat de istoria poporului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ca spaniola istorică“. Înaintea lui, și S. Pușcariu atrăgea atenția asupra acestei caracteristici: „Tot ceea ce deosebește limba română, pe de o parte, de latină și, pe de altă parte, de celelalte limbi romanice e comun celor patru dialecte.“ În domeniul lexicului, sunt comune celor patru dialecte istorice următoarele aspecte: cuvinte latinești nemoștenite de celelalte limbi romanice, păstrate exclusiv în română (a(d)sterno, lingula), sensurile specifice dezvoltate la lat. anima și lat. tener, cuvinte latinești panromanice absente numai din română, care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de unii specialiști străini, care vorbesc de o „uimitoare omogenitate a dialectelor“ (Karl Jaberg). Această unitate suprinde dacă ne gândim la faptul că până în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un cuvânt dintr-o expresie e înlocuit cu altul, pe baza asemănării formale: vai de cozorocul lui, hai sifon) sunt frecvente în argou, alături de altele, ce vor fi discutate în volumul cu titlul 101 cuvinte argotice. Straturi etimologice În structura lexicului limbii române, se pot identifica mai multe „straturi“ etimologice, adică diverse grupuri de cuvinte de proveniențe și vechimi diferite. Stratul de bază al limbii române, ca limbă romanică, este cel al cuvintelor moștenite din latină, care este și cel mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbi romanice. În marea lor majoritate, cuvintele moștenite sunt importante, în sensul că sunt cele mai frecvente, au o bogată încărcătură semantică (mai multe sensuri și nuanțe de sens) și au multe derivate. Pe scurt, au poziția centrală în structura lexicului românesc. Datorită marii lor vechimi, aceste cuvinte și-au schimbat, nu de puține ori, forma sau înțelesul. Din cauza asemănării formale, recunoaștem cu ușurință că rom. (a) rade are la bază lat. radere, că rom. mamă vine din lat. pop. mamma, iar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de evoluții fonetice neregulate sau de schimbări semantice, sunt valabile și pentru cuvintele împrumutate de latina dunăreană (din traco-dacă, veche greacă sau limbi germanice) sau de română (din limbile slave, maghiară, turcă, greacă, limbi romanice, germană etc.). Moștenirea latinească din lexicul românesc poate fi prezentată din diverse perspective. Una dintre acestea, pe care am „cultivat-o“ în ultima vreme, este perspectiva istorică romanică, în general puțin studiată până acum. Prima abordare de acest fel o găsim în discursul de recepție la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
volumul al II-lea al tratatului Istoria limbii române (1969), al cărui redactor responsabil a fost I. Coteanu. În expunerea mea, voi porni de multe ori de la comentariile lui I. Fischer, pe care le am emendat sau completat. În prezentarea lexicului românesc moștenit din latină, făcută din perspectivă romanică, trebuie să se distingă mai multe clase de cuvinte: a) categoria cuvintelor panromanice, cele moștenite de toate limbile romanice; b) cuvinte moștenite de română și de alte câteva limbi romanice; c) cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în franceză „panroman sauf roumain“ (apare astfel în Dicționarul etimologic al limbii latine elaborat de A. Ernout și A. Meillet, ca și la I. Fischer). Fiecare dintre aceste categorii vor fi discutate pe larg în câte un volum al colecției. Lexicul moștenit din latină poate fi prezentat și dintr-o altă perspectivă, care ține seama de conținutul semantic al cuvintelor, având ca rezultat o clasificare semantico-onomasiologică a unităților lexicale. Există și o altă perspectivă, care ține seama de poziția cuvintelor moștenite
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latină poate fi prezentat și dintr-o altă perspectivă, care ține seama de conținutul semantic al cuvintelor, având ca rezultat o clasificare semantico-onomasiologică a unităților lexicale. Există și o altă perspectivă, care ține seama de poziția cuvintelor moștenite în structura lexicului românesc. Unele aparțin limbii literare, altele au rămas doar în variantele dialectale; între acestea din urmă, remarcăm unele care există numai în dialectele sud-dunărene (aromână, meglenoromână, istroromână), altele care s-au păstrat în graiurile dacoromânești arhaice și unele pe care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în franceză (a mânca, unchi, orb), și în italiană (a plânge), și în sardă (vitreg), dar există altele, transmise numai în română (a merge, femeie, a vindeca). Nu se pot preciza, în toate situațiile, motivele care au dus la „renovarea“ lexicului latinei târzii. Cauza invocată cel mai adesea este înlocuirea cuvintelor uzate prin altele, mai expresive. În unele părți ale Romaniei, cuvintele expresive elimină total vechiul termen latin: lat. edere „a mânca“ nu se mai păstrează și apar derivate (lat. comedere
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]