4,839 matches
-
exista vârfuri (de aceea valorile noastre umane nu sunt băgate în seamă tocmai de noi) și se simte inferior unora mult mai puțin merituoși, dar „străini” (străini de smerenie, însă). De acolo și cantitatea considerabilă a împrumuturilor lingvistice - în special lexicale: ale lor ni se par mai grozave decât ale noastre.Asistăm, acum, la o puternică mișcare de adoptare a unor cuvinte englezești. Fenomenul este normal. S-a schimbat un regim. Concomitent, calculatorul ne-a acaparat viața privată și cea profesională
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
autoarei, codrul este asemănat lexicului, copacii fiind doar „cuvinte vii”. Este o risipă și nimicire fără milă, pentru care autoarea se întristează, se mâhnește pentru lipsa de voință a generației actuale de a păstra neprihănit fondul silvic, ca și cel lexical pentru a fi lăsat moștenire, verde și curat urmașilor, spre păstrare și dezvoltare. Se întristează și suferă văzând decapitate ori amputate dealurile și munții, defrișate pădurile, schilodit vocabularul prin împrumuturi și acceptări nepermise a unor cuvinte din alte limbi... Descoperă
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
românească''. Dr. Werner Bahner de la Universitatea din Berlin îi scrie: ,, După părerea mea este un studiu onomasiologic cum se cade. Vă felicit. Voi avea mare nevoie de cartea d-voastră în lunile următoare, fiindcă pregătesc acum un studiu despre elementele lexicale în primă fază a limbii străromâne''. Aprecieri elogioase primește din partea profesorului Semcinski din Kiev, de la prof. Alf. Lombard de la Institutul de studii romanice al Universității din Lund-Suedia, de la Jean Perrot, prof. la Universitatea din Paris și mulți alții. Despre viața
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
fost realizate interviuri pentru TVR Cluj etc. Studenților, care mi-au adresat întrebări pertinente, eu le-am vorbit cu deosebire despre dificultățile transpunerii unui text în altă limbă, sensurile denotative, dar mai cu seamă cele conotative ale cuvintelor sau sintagmelor lexicale, pentru care traducătorul trebuie să se transpună nu de puține ori în starea autorului cărții în limbă străină, să simtă, să “intre în pielea lui”, să procedeze la conexiuni din cele mai nebănuite ale limbii, dar și despre satisfacția unui
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
Este ca atunci când citești printre rînduri și pierzi din vedere să mai citești rândurile ... Dincolo de amănuntele pericopice, ce izbește la volum este maniera verbală a autorului, jocul și dansul cuvintelor în pagină. Andrei Pleșu se află în posesia unui aparat lexical ai cărui fermenți pot digera orice temă asupra căreia se apleacă. Că vorbește de îngeri sau de critica plastică, de Constantin Noica sau de politica zilei, Andrei Pleșu are un suc al glandelor chilifere cu care, dinlăuntru unui vocabular propriu
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
predilecție pentru trăiri ominoase. Fără această dramă subiacentă, cartea ar fi rămas în ton minor, de peripeție bufă. Prin urmare, cartea este sprințară, poate fi citită dintr-o răsuflare, dar nu este înaripată sau, neapărat, entuziasmantă. Este zemoasă sub unghi lexical, dar iremediabil plată sub unghi duhovnicesc, inapetența autorului pentru stihii obscure blocîndu-i ochiul lăuntric și încărcându-l cu tenta mată a unui turist ocazional, atins de clasica miopie a intelectului școlit sub coerciția lui esse est percipi. (Sorin Lavric). În
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
la tot pasul și sunt folosite din plin chiar și la prezentarea elementelor supranaturale: dracii din iad, sfinții creștini, pădurea nălucită, vrăjile săvârșite etc. În ceeace privește versificația, dincolo de unele stângăcii pe care le prezintă ritmul și în afară de unele forme lexicale forțate din necesități de rimă sau măsură, Țiganiada reprezintă în literatura noastră o etapă însemnată în dezvoltarea mijloacelor artistice, specifice poemului epic. Versurile Țiganiadei, folosind experiența cântăreșului popular în ceea ce privește arta versificării, depășesc simpla structură a versului popular. În folosirea mijloacelor
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
dat seama de faptul că limba literară din timpul său era prea puțin modelată și s-a plans de “neajungerea “ acestei limbi. În limba literară a epocii respective nu pătrunsese cu totul limba vorbită, încât era încă îngreuiată de canoanele lexicale ale textelor bisericești sau cu character oficios.Budai-Deleanui are meritul de a fi îmbogățit limba literară prin promovarea limbii populare.Tocmai această asimilare directă a folclorului explică folosirea creatoare a literaturii și limbii populare, precum și mânuirea elementelor folclorice atât în
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
sa, deci ficționalizînd în interiorul unei ficțiuni (deja existente). Personajele sale (în esență cele originare, dar "altfel") ajung să donquijoteze la rândul lor, nu atât la nivel de acțiune (în mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de gradul mare de libertate, este una permisă. De cealaltă
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
mulți creatori, profesioniști și amatori, mari iubitori de Poezie și Țară, având loc o adevărată revelație națională prin liberă participare și contribuția în masă cu strofe inedite din câte 4 versuri care trebuie să înceapă cu banalul predicat ”sunt”, elementul lexical de legătură și continuitate a strofelor în cadrul imensei opere literare colective, a originalei noastre opere epopeice naționale. Ziarul Națiunea și-a asumat cu onoare datoria patriotică de a publica periodic seriile de câte 100 de strofe ale acestui poem național
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
Facebook a proiectului. Erau trecute cîteva reguli pentru viitorii participanți: „Fiecare strofă trebuie să fie alcătuită din patru versuri, preferabil cu rimă și ritm, să aibă o metrică scurtă sau medie și să înceapă obligatoriu cu verbul sînt , drept element lexical de legătură între strofe, pentru continuitatea și unitatea poetică, precum și pentru validarea versurilor scrise de către participanți“. Și prin conducte a început să curgă poezie. În șase luni, s-au adunat peste 16.000 de strofe. Proiectul se încheie abia în
INTERNAUTUL (”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT”, CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362081_a_363410]
-
1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prin intermedierea d-lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea și bucuria să-l cunosc pe distinsul poet Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu e folosit aici în profunzimea valorii lui lexicale. E greu să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
citind-o, veți identifica-o, precum și gruparea sonetelor în cele trei cicluri: I. Sonetele deșertăciunii; ÎI. Sonetele dezdurerării; III. Sonetele destrămării, la care se adaugă Sonetul de adio. Deșertăciunea, dezdurerarea, destrămarea - acestea sunt conceptele fundamentale în jurul cărora gravitează, deopotrivă, câmpuri lexicale, motive și laitmotive ale căror simboluri sunt subordonate meditației asupra vieții și a morții, sub steaua iubirii - ca spațiu al neuitării, între ființă și neființă. Această nouă apariție editorială a poetului Theodor Rapăn este o carte a rafinamentului expresiei, care
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte autohtone, regionale, arhaice sau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
penalizatoare la adresa modernității, pot fi privite ca îndemnuri la resuscitare spirituală, la revigorare a sentimentului de apartenență la neam și patrie, la ieșirea din starea decadentă ce caracterizează cotidianul românesc al prezentului. Probând erudiție și talent, abordând (sau construind) exprimări lexicale convenabile, cu rafinate siaje lingvistice specific-pașoptiste, Ștefan Dumitrescu aduce în atenția publicului cititor una dintre figurile marcante ale istoriei naționale (BĂLCESCU NICOLAE), care a reușit să rămână în conștiința neamului său, ca un mare deschizător de drumuri. O carte de
„BĂLCESCU FLUTURÂND” (POEME) DE ŞTEFAN DUMITRESCU (TULCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364962_a_366291]
-
în cea mai mare măsură, conservării sale struc¬tu¬rale, care-l face greu de penetrat și de schimbat, combinată în mod aproape contradictoriu cu bogăția voca- bularului și permanentul său dinamism; se poate spune cu deplin temei că îmbogățirea lexicală se produce în Țara Loviștei nu prin adopție, ci prin creativitatea locuitorilor săi. Desigur, poreclele sunt o parte integrantă și deosebit de interesantă a voca¬bula- rului loviștean. Este de remarcat faptul că, în cele mai multe cazuri, ele și-au pierdut sen
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
îmbătrânește, sărăcește și se deprofesionalizează, producând doar firme de leasing, diverse instituții financiare nonbancare și rătăcind banii băncilor în subteranele aranjamentelor dintre privatul șmecher și influent și reprezentanții banului public. Să fie clar: presa europeană poate rezista din cauza dimensiunii bazinului lexical în care se produce, publicul e cu mult mai instruit decât ce a mai rămas în România, media poate fi convenabilă la consum și afacerea devine profitabilă. Mai sunt necesari oameni care să aibă o brumă de cunoștiințe, căci cu
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
ca mura”. „Florile de mucigai” sunt compuse cu o artă savantă și populară, dintr-o strălucitoare sinteză de pitoresc și tragic, străbătute de un fior liric inconfundabil. Arghezi își prezintă modelele cu gesturile și limbajul adecvate. Găsim la el violențe lexicale, formule argotice, cuvinte mustoase, uneori deșănțate. Versul liber, fără încorsetări, de o oralitate spontană, ne dă un aer de autenticitate. Bibliografie: George Călinescu- Istoria literaturii române Dumitru Micu-Opera lui tudor Arghezi Șerban Cioculescu-Argheziana, 1985, Editura E.minescu Referință Bibliografică: ESTE
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
rostirii pe vicleana pană a vieții!” De aici, singura dragoste continuă a vocii lirice regăsite în carte, singura pasiune neîntinată rămâne Poezia. „Ceea ce izbește din prima clipă la contactul cu această nouă carte este stilul unic, de o rară bogăție lexicală, cu frazarea amplă, retorică și colorată, alternanță de simplitate, rafinament și prețiozitate, fără îndoială o contribuție de seamă la intelectualizarea limbii române, stăpână pe nebănuite nuanțe și capabilă de cele mai subtile asociații, contrastând cu fenomene tot mai îngrijorătoare de
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
se manifestă în context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale unei creații individuale ce figurează ca un întreg și pentru analiza căreia este necesară raportarea la întreg. Mijloacele sonore, lexicale, gramaticale și prozodice își asumă rolul de procedee dominante care diferențiază și definesc individualitatea stilistică a unui scriitor sau a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
și ea, într-un viitor nu prea îndepărtat, o limbă internațională. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici o altă limbă nu se poate mândri întotdeauna. Deoarece suntem siguri că viitorii colaboratori vor ține cont de cerințele acestei publicații, „Bogdania” (www.revistabogdania.ro) își deschide cu bucurie paginile ei către
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
adevărată manie pentru firul despicat în patru, botezând fiecare variantă cu un nume separat (la ei, de exemplu, „iepure” poate fi „rabbit”, „bunny” sau „hare”). Nu întâmplător, tot într-un mesaj din internet, stă scris că engleza ar avea fondul lexical cel mai extins, circa un milion de cuvinte, incluzând jargonul și termenii tehnico-științifici. Înseamnă oare aceasta că trebuie să ne consolăm în ideea că nu suntem la fel de sofisticați, pentru că am avea un vocabular mai sărac? O eroare mai grosolană nici
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
prin târg/ cu laba ruptă,/ de inimă nu mai vorbesc./ Ar cumpăra și el un suflet, da',/ de unde nu-i,/ nici Dumnezeu nu cere.” („Aș cumpăra un suflet”). Reconsiderare a lirismului, prin chiar materia și aria lirică diversă, prin puritate lexicală, talent, rafinament, subtilitate lexicală, cartea „Amor prohibit” a Marianei Cristescu, cu versiunea în germană a doamnei Elena M.Câmpan, este o frumoasă surpriză și o confirmare a deplinei împliniri și maturități poetice. LAZĂR LĂDARIU Referință Bibliografică: Mariana Cristescu Amor prohibit
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
ruptă,/ de inimă nu mai vorbesc./ Ar cumpăra și el un suflet, da',/ de unde nu-i,/ nici Dumnezeu nu cere.” („Aș cumpăra un suflet”). Reconsiderare a lirismului, prin chiar materia și aria lirică diversă, prin puritate lexicală, talent, rafinament, subtilitate lexicală, cartea „Amor prohibit” a Marianei Cristescu, cu versiunea în germană a doamnei Elena M.Câmpan, este o frumoasă surpriză și o confirmare a deplinei împliniri și maturități poetice. LAZĂR LĂDARIU Referință Bibliografică: Mariana Cristescu Amor prohibit / Al Florin Țene : Confluențe
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională, care dă omogenitate poemului, acolo unde tăcerea se oprește definitiv, dar și admirativ” - a conchis domnul Lazăr Ladariu, adăugând că prin "reconsiderarea lirismului prin chiar materia și aria lirica diversă, prin puritate lexicala, talent, rafinament, sensibilitate, cartea Amor prohibit a Marianei Cristescu, cu versiunea în germană a doamnei Elenă M. Campan, este o frumoasă surpriză și o confirmare a deplinei împliniri și a maturității poetice”. Domnul dr. Valentin Marica, senior editor la Studioul
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]