3,393 matches
-
manifestă interesul pentru inovații financiare de tipul derivatelor financiare, care au rol în gestiunea riscurilor, dar și mijloc de instrument speculativ. La nivel național, gestiunea riscurilor presupune reglementări corecte ale sectorului bancar și pieței de capital, controlul corupției interne, evitarea liberalizării premature a unor piețe de capital. Pentru a convinge instituțiile financiare internaționale că situația financiară națională este sub control, guvernele promovează politici de austeritate cu bugete echilibrate sau cu deficite foarte mici. La nivelul UE, mărimea acestor deficite este stabilită
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de la BB, la BBB, cu perspectivă stabilă. Moody’s are, de asemenea, pentru România rating recomandat pentru investiții, respectiv Baa3. Aceste aprecieri ar trebui valorificate pentru atragerea de ISD cu efect pozitiv în economia României, în sectorul productiv. Capitolul 5 Liberalizarea pieței muncii Migrația oamenilor se confundă cu istoria: popularea Terrei este efectul acestei mobilități care a avut și are ca motivații schimbările climei, disponibilitatea hranei, conflictele umane, dorința de aventură și cucerirea de noi teritorii, forță de muncă (sclavi, muncitori
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
etc. Se dovedește că dintotdeauna granițele naționale au fost permeabile la mișcările, deplasările populației. SUA sunt o ilustrare a acestei circulații de oameni liberi. Aici a existat și o circulație, o piață a sclavilor africani necesari plantațiilor din sud. Despre liberalizarea pieței muncii, ca atribut al globalizării, se vorbește de puțină vreme. Principala întrebare la care se urmărește formularea unui răspuns este ce a adus nou această liberalizare? Mobilitatea personală constă în libertatea deplasării în interes personal pentru căutarea unui loc
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și o circulație, o piață a sclavilor africani necesari plantațiilor din sud. Despre liberalizarea pieței muncii, ca atribut al globalizării, se vorbește de puțină vreme. Principala întrebare la care se urmărește formularea unui răspuns este ce a adus nou această liberalizare? Mobilitatea personală constă în libertatea deplasării în interes personal pentru căutarea unui loc de muncă, unui câștig mai bun, dorința de „a vedea lumea”, evadarea din sărăcie, realizare profesională, vocațională, căutarea unor locuri mai sigure, mai blânde ca climat etc.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
personală constă în libertatea deplasării în interes personal pentru căutarea unui loc de muncă, unui câștig mai bun, dorința de „a vedea lumea”, evadarea din sărăcie, realizare profesională, vocațională, căutarea unor locuri mai sigure, mai blânde ca climat etc. Expresia „liberalizarea pieței forței de muncă” nu este în realitate o libertate deplină a deplasării. Fluxul imigranților este ținut sub control (strict) de țărilegazdă din rațiuni economice (locuri de muncă), politice, demografice. Țările dezvoltate economic din Europa, America, Asia, care au rată
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Aproape înseamnă siguranța, existența unei comunități cu toate avantajele acesteia: familie, prieteni și cunoscuți, limbă vorbită, coeziune socială.<footnote Ibidem. footnote> O categorie de persoane, și anume oamenii de afaceri, elita intelectuală sau profesională, oamenii bogați etc. folosesc din plin liberalizarea pieței muncii, fiind favorizați de infrastructura de transport și comunicare, de mobilitatea fluxului de capital, deoarece pentru această categorie de oameni distanțele geografice și-au pierdut semnificația. Se poate spune că unii dintre ei trăiesc într-un ciberspațiu global. Economia
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
infractorii, membrii economiei negre, teroriștii, cei responsabili de contrabanda cu ființe umane, de comerțul cu droguri și arme etc. România, din nefericire pentru imaginea ei, a „exportat” și exponenți ai acestor categorii de „indezirabili” pentru civilizația țărilor-gazdă. 5.1. Efectele liberalizării pieței forței de muncă Viața emigranților nu este ușoară, chiar dacă își găsesc un loc de muncă într-o țară bogată. Se formează societăți paralele în care culturile se izolează în rol de victime și care nu privesc, de multe ori
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
amintit numărul impresionant de mare al gărzilor de corp ale VIP-urilor, sistemele de siguranță din ce în ce mai sofisticate ale imobilelor, zidurile tip cetate ale reședințelor celor bogați, violența străzii, portul armelor și folosirea lor etc. 5.2. Reacții și răspunsuri la liberalizarea pieței muncii Atitudinile imigranților față de populația majoritară și a populației majoritare față de emigranți nu sunt întotdeauna convergente. Pentru identificarea soluțiilor se apelează la termeni ca toleranță, înțelegere, asimilare, integrare, respingere, societăți paralele etc. Ca urmare, și reacțiile pot fi diferite
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în România, caracterizată printr-o rată înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și respectare a legilor. Acest tablou ideal poate avea, ca revers, și acțiuni umane revendicative, de înfruntare a unor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
zilnic al acestora (magazine alimentare, oficii pentru transmitere de bani și tot ce înseamnă servicii pentru oameni, casă, îngrijirea sănătății, învățământ, divertisment, comunicare etc.). Aceste servicii ar trebui organizate de comunitățile de imigranți cu personal propriu. Reacții la nivelul României. Liberalizarea pieței muncii a însemnat, în principal, aderarea României la UE și libertatea de mișcare a persoanelor pe teritoriul UE. Au plecat din țară, în căutare de locuri de muncă, circa 1,5 milioane de români. Conform unui comunicat al Agenției
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
privative de libertate. În aplicarea pedepselor se ține cont dacă incriminatul este utilizator sau traficant, dacă substanța a fost comercializată la nivel național sau internațional, dacă substanța face parte din clasa drogurilor ușoare sau din cea a drogurilor grele. Prin liberalizarea unor droguri ușoare se face o scindare a pieței drogurilor grele de cele ușoare și se încearcă un control al pieței drogurilor grele. Majoritatea infracțiunilor din domeniul drogurilor s-au înregistrat pentru vânzare și trafic în Spania, Italia, Olanda. Arestările
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și instituțiile internaționale în influențarea reformelor economice și sociale. În acest capitol, analiza se concentrează pe instituțiile și strategiile adoptate în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Cauzele care au produs dezechilibre pe piața economică au fost exploziile prețurilor prin trecerea la liberalizarea lor. Astfel, pe acest fond negativ, a apărut inflația. Politicile antișomaj vizate au fost: - „măsuri care privesc populația activă; - măsuri care îi privesc direct pe șomeri; - alte măsuri (contracte de scurtă durată, program redus de lucru)” (p. 123). Capitolul 5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și, asumându-și-le, le-a golit de sens, le-a schimbat natura. Astăzi, libertatea sexuală a majorității este în realitate o convenție, o obligație, o îndatorire socială, o frenezie socială, o caracteristică necesară a calității vieții consumatorului. Practic, falsa liberalizare a bunăstării a creat o situație pe măsură sau poate mai nesănătoasă decât aceea din vremurile sărăciei. Și, într-adevăr, în primul rând, rezultatul unei libertăți sexuale „făcute cadou” de către putere este o adevărată nevroză generală. Facilitatea a dat naștere
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
împotriva „falsei toleranțe” a noii puteri totalitare a consumurilor, detașându-ne de ea cu toată indignarea firească în această situație; în al doilea rând, trebuie să impunem ariergardei acestei puteri, care este în continuare conservatoare și fascistă, o serie de liberalizări „reale” referitoare la copulare (și, implicit, la efectele sale): anticoncepționale, pilule, diferite tehnici de amor, o moralitate modernă a onoarei sexuale etc., etc. Ar fi suficient ca toate acestea să fie difuzate democratic de către presă și, mai ales, de către televiziune
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
centru-stînga, PSDR (PSD actual) și a doua a Convenției Democrate, alianță de centru-dreapta. Nici programul PSDR (ce a mizat pe o politică prin care statul intervenea masiv În agricultură), nici acela al Convenției Democrate (care a Încercat o politică de liberalizare a sistemului agricol și, totodată, o reconstituire totală a dreptului de proprietate) nu au reușit. Ultimul subcapitol se preocupă de perspectivele europene ale satului românesc. Acestea sînt Însă destul de sumbre așa cum arată lumea rurală În România de astăzi. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
propriei culturi. Unde scurte. Jurnal indirect, publicat pentru prima dată În 1978 la editura Limite de la Madrid, este primul dintr-o serie de șase volume de Unde scurte, Însumînd În formă scrisă rostirile Monicăi Lovinescu la microfonul „Europei Libere” În perioada „liberalizării” culturale din România debutînd În 1961 și Încheindu-se prin tezele din iulie 1971. În ceea ce privește gradul de obiectivitate și credibilitate a materialului prezentat În volum, trebuie precizat că sursele de informare ale Radio „Europa Liberă” erau, potrivit afirmațiilor unor cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
conținut variat și Încheindu-se cu un epilog deschis, un post-scriptum și un indice de nume. În „Cuvîntul Înainte” autoarea Își expune una dintre ideile-cheie ale lucrării, și anume că va Încerca să surprindă „originalitatea «cazului» românesc În procesul de liberalizare al Răsăritului” În condițiile În care deosebirea esențială Între România și alte state central-est-europene constă În faptul că „România este una din rarele țări În care intelectualitatea nu s-a transformat În «intelighenția». Dăm acestui termen din urmă sensul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
regim impus cu forța, ca În cazul țărilor comuniste, fie ca tipar de gîndire asumată de intelectuali Într-o societate democratică precum Franța. O primă observație care se impune este că Monica Lovinescu folosește ca sinonime noțiunile de „destalinizare” și „liberalizare”, Însă sesizează un decalaj Între momentul declanșării destalinizării la Moscova În 1956 și liberalizarea survenită În literele românești. Totuși, trebuie menționat faptul că perioada aflată În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asumată de intelectuali Într-o societate democratică precum Franța. O primă observație care se impune este că Monica Lovinescu folosește ca sinonime noțiunile de „destalinizare” și „liberalizare”, Însă sesizează un decalaj Între momentul declanșării destalinizării la Moscova În 1956 și liberalizarea survenită În literele românești. Totuși, trebuie menționat faptul că perioada aflată În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova În măsura În care, În cazul României, unii istorici consideră că destalinizarea pronunțată la Moscova a „dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova În măsura În care, În cazul României, unii istorici consideră că destalinizarea pronunțată la Moscova a „dovedit rezistența conducerii partidului la procesul de destalinizare”, primele semne ale unei liberalizări reale manifestîndu-se abia În 1964, o dată cu slăbirea terorii. Monica Lovinescu vorbește despre rolul scriitorilor În noile condiții politice din România și realizează o comparație Între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă În URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia intelighenția
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
noi, teroarea stalinistă a fost pusă Între parantezele tăcerii. Literatura nu s-a ocupat de ea» și În consecință, literatura românească nu a jucat același rol pe care l-a avut cea din celelalte țări est europene. Așa a Început liberalizarea - tardiv - În România. Printr-o literatură de evaziune, respectînd tabuurile esențiale: procesele, Închisoarea, colectivizarea, canalul. Răul devenea alegorie și simbol, Însă evazionismul a fost suspectat și a sfîrșit prin a fi condamnat”. Analizînd liberalizarea În ansamblul ei, Monica Lovinescu apreciază
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
țări est europene. Așa a Început liberalizarea - tardiv - În România. Printr-o literatură de evaziune, respectînd tabuurile esențiale: procesele, Închisoarea, colectivizarea, canalul. Răul devenea alegorie și simbol, Însă evazionismul a fost suspectat și a sfîrșit prin a fi condamnat”. Analizînd liberalizarea În ansamblul ei, Monica Lovinescu apreciază că s-a Înregistrat un progres Întrucît o nouă critică literară discută despre „literatura noastră dintre cele două războaie, cum și literatura occidentală contemporană. Primejdia: acestei cunoașteri vehiculate de cîțiva nu-i corespunde cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cum și literatura occidentală contemporană. Primejdia: acestei cunoașteri vehiculate de cîțiva nu-i corespunde cunoașterea tuturor. Mai precis, lipsesc În bună parte din cazuri, textele, operele despre care se discută. Comentariile critice apar Înaintea operelor, dar nu le pot Înlocui. Liberalizarea, cum se spune, a ajuns destul de departe pentru ca teama de surprizele pe care le poate aduce «recuperarea moștenirii culturale» - o expresie locală - să dispară, iar comentariile critice să urmeze operelor, În loc să le preceadă. Fără de care tinerii de azi din România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să nu colaboreze cu regimul - ca fiind hitlerist convins, deși Monica Lovinescu amintește că, În timpul războiului, Beniuc a colaborat la reviste de dreapta. Mai mult decît atît, În calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor, Mihai Beniuc „a condamnat orice mică Încercare de liberalizare În literele românești” (p. 41). Un alt scriitor plasat În rîndul colaboratorilor cu regimul este Eugen Barbu, despre care Monica Lovinescu afirmă că Între apariția romanului Groapa În 1957 și 1966, cînd a fost publicat la Paris În traducerea franceză
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
abordată În unele dintre articole se referă la modul În care regimul comunist a permis publicarea operelor unor scriitori români de mare valoare, dar ale căror operă nu este Întotdeauna În concordanță cu rigorile realismului socialist sau depășesc oricum limitele liberalizării. Este cazul lui Ion Luca Caragiale și al „comemorărilor cu foarfece” Întrucît „În ideologia comunistă nu se admite decît un umor ofensiv, dirijat, aspru, fioros... Îndemnul la rîs, nu provoacă rîsul, Îl anulează cele mai deseori” (p. 48), sau al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]