134,783 matches
-
umani dominați și de euforii și de teama de moarte, nu am călătorit prea departe cu postmodernismul. Dispariția frontierelor care făceau dificilă comunicarea în timp și spațiu nu ne-a ușurat afirmarea personalității, ci ne-a complicat-o. Iar noua libertate nu ne-a simplificat raporturile cu sentimentul tragic al vieții. Dar asta este o altă discuție. - Îmi place acest sarcasm elegant al tău, pe care îl practici, în ultimii ani, nu numai în eseistică, ci și în poezie (unde ia
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
diverse negoțuri, în paralel. Trist este pentru mine să constat că mulți dintre cei cu care pornisem la drum, cu cîteva decenii în urmă, au rămas numai prin negoț. Nu profită de incredibilul cadou făcut generației noastre: dispariția cenzurii, recîștigarea libertății. Dacă am ,evoluat" în comparație cu ceea ce eram înainte de a-mi părăsi țara, atunci poate că este vorba de un proces interior ce mă ajută mai bine să identific bucuria de a fi. Iată de ce nu mă consider un sarcastic, deși unele
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Îmi cunosc limitele și încerc doar să le depășesc propulsat de un soi de lene alertă. Experimentez deci o iluzorie dilatare a timpului, în oazele de atemporalitate pe care care ajunge să le decreteze poezia. Cînd pătrunzi în interiorul acestei fenomenale libertăți din care se alimentează energia imaginativă a creației poetice ești, probabil, în starea de beatitudine și de generozitate față de întreaga lume pe care numai yoghinii cei severi o mai cunosc, acei digambara înveșmîntați doar cu spațiul. Eu caut simplitatea cu
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
al unui editor care meditează în acest fel despre Rebreanu?: "A avut voința de a scrie, de a fi harnic. Acest lucru are o dublă semnificație: onorariul și gloria i-au însoțit productul, primând ordinul ideal. Cuvântul lui circulă în libertate, lipsit de diletantism stimabil, de platitudini". Ce fel de ediție poate ieși cu un asemenea mod de a gândi? Una de un diletantism jenant! Cine sunt îngrijitorii acestei noi ediții Rebreanu? Ilderim Rebreanu e fiul lui Tiberiu Rebreanu, cel mai
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
îi va nemulțumi pe unii dintre ei, câți oare?, care au înțeles că în varianta lui C.N., în afară de atitudine, acest ziar și-a tratat cu respect cititorii. Bănuiesc cam cum va deveni Evenimentul după plecarea lui Nistorescu. Un fel de Libertatea cu răspândire națională. Când se va întâmpla asta, nu voi mai cumpăra Evenimentul zilei. Sunt de acord cu dreptul proprietarului de a-și schimba ziarul așa cum dorește. Dar cred că și cei care fac ziarul au dreptul să protesteze împotriva
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
punctul său de vedere speculativ, o trăsătură a democrației însăși, care, după cum remarcă sociologii, e unica organizare socială ce-și suportă negația, care se poate chiar defini prin asimilarea acestor puseuri de autonegație la care poate duce în chip firesc libertatea de conștiință. N-ar trebui, prin urmare, să ne oripileze opiniile individualiste a căror manifestare naturală se produce periodic spre a pune în discuție cadrul comunitar căruia i se opun, opinii și ele discutabile, într-un climat caracterizat prin pluralitatea
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
ulițele satului, fie el și mondial, ci ne îndeamnă să verificăm dacă ușa camerei noastre este bine închisă". Reluând o idee formulată la colocviul de anul trecut (tema: "Eu, celălalt"), António Lobo Antunes (Portugalia) a vorbit despre capacitatea abstracțiilor (umanitate, libertate etc.) de a mobiliza conștiințele și chiar de a trimite oamenii să moară pentru ele în războaie. Este firesc acest lucru? Este bine ce se întâmplă? Nu aduc răspunsuri, a spus Lobo Antunes, ci numai pun întrebări. Jonathan Coe (Marea Britanie
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
Institutul Cultural Român). Tema numărului: "Globalizarea și provocările culturale". Momentul de vârf al întâlnirii internaționale de la Neptun l-a constituit, desigur, decernarea celor două mari premii. Așa cum se știe, Premiul Ovidius, conferit pentru "valoarea operei literare și contribuția la afirmarea libertății de expresie și a toleranței inter-etnice", i-a revenit în acest an scriitorului israelian Amos Oz, iar Premiul Festivalului, acordat pentru "contribuția la lărgirea frontierelor literare", scriitorului sloven Toma" "alamun.
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
de esențe și de adevăruri" l Am citit, cam în ordinea sugerată mai sus, mare parte din numărul cu pricina al revistei Ramuri, mi-am lăsat însă și câteva lucruri speciale, în aparență mai grele, pentru recitire, pentru momentele de libertate și de huzur secret când redactorul nu va mai fi preset de acoperirea paginilor de manuscris și de încheierea/închiderea acestui ochi magic. Nici loc destul n-ar mai rămâne pentru toate, așa că voi semnala doar câteva. întâi carnetul plastic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Pavel Șușară ,,Noi,moderniștii, vrem să ne menținem într-o revoluție continuă...Dacă se întîmplă să ne încătușeze vreo formulă, noi părăsim vechiul gen - codificat - și pornim mai departe,văzînd în artă libertatea deplină, fără reguli stabilite". (De vorbă cu d. Mathis Teutsch, revista Drumuri noi, anul I,nr. 3, 15 martie -15 aprilie 1929, Brașov, interviu de Șt. I. Chendi ) I. Umanism fără naturalism Dacă adăugăm citatului de mai sus încă două
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
estetic, social și psihologic, lucru demonstrat minunat în Bash. Precum și în recidiva de curînd lansată la rampă, Forma lucrurilor, premieara de la Teatrul Act. Am simțit la acest spectacol încă un plus de rafinament, de siguranță, de forță, un soi de libertate a unui om obișnuit deja cu sensul cuvintelor și poveștilor, a spațiilor mentalului autorului, a personajelor sale, cu structura și tăietura replicilor, cu respirațiile piesei, ale tipului special și aproape pervers în care este construită și elaborată tensiunea. De orice
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
din vremea Socrate-lui, ornamentată ici-colo cu volte-model ciordite (scuzați) de prin ținuturi occidental-eldoradice și condimentată cu relații din junglele australiene transferate în interesul serviciului, pe fiecare vietate, indiferent de regn, o poate apuca boncăluitul măcar o dată la patru ani. Există libertatea reală ca, în funcție de căldurile specifice, oricare vertebrat să-și stabilească momentul de rut(ant). Și nimeni din jur nu se va mira, nimeni nu-l va acuza de infidelitate sau de derapaje sentimentale, avându-se în vedere, de fiecare dată
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
din mitologie și istorie, rostind, prin gura lor, adevăruri care nu puteau fi spuse altfel. La începutul anilor "90, s-a implicat în viața cetății, amăgit inițial de acea deschidere și dezamăgit, apoi, de felul în care a fost înțeleasă libertatea. Îmbrâncit de realitatea inacceptabilă înapoi la irealitatea fantasmelor, a strâns note pentru cel puțin un roman. Infarctul de la sfârșitul deceniului nouăzeci și operația ce a urmat l-au silit la recapitulări și la reasumarea "eu"-lui, Deșertul pentru totdeauna (Albatros
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
român, oricum erau bolnavi de plămîni, aerul acela îi nenorocea, nu?" (p. 26) Chiar dacă atmosfera generală a azilului, nesfîrșitele flirturi și conversații cotidiene pe cele mai diverse teme trimit cu gîndul la romanul lui Thomas Mann, revoltele și aspirațiile de libertate ale lui Inochente (nume plin de sugestii), veșnicul conflict cu medicii (imaginea redusă la scară a puterii politice și a aparatului represiv) care intenționează să controleze gîndurile și comportamentul cetățenilor-azilanți, apropie Cămașa de forță de romanul lui Ken Kessey, Zbor
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
citească manuscrisul (nu mă număr printre ei) au fost, probabil, copleșiți de dimensiunea istorică și politică a cărții și au apreciat la superlativ curajul autorului de a pune pe hîrtie rînduri care la vremea respectivă l-ar fi putut costa libertatea și poate viața (cazul Gheorghe Ursu nu este, din păcate, unul fictiv). Astăzi cartea trebuie să se impună atenției publicului în primul rînd prin valoarea sa estetică. Onestitatea morală și curajul de a spune lucrurilor pe nume nu mai sînt
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
nivelul construcției narative pentru cititorii zilelor noastre, deprinși cu toate comoditățile civilizației informaționale. Efortul de a-l citi merită însă făcut. Fie și numai din respect pentru curajul unui om care nu s-a temut să-și exprime speranțele de libertate atunci cînd comunismul părea veșnic, iar numărul celor dispuși să îl înfrunte era neverosimil de mic.
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
Aș fi stat cu ei la cafenea și aș fi discutat cronicile din revistele literare. Nu m-au atras niciodată cafenelele literare. A.R.: Și acum a doua ambiguitate din povestea vieții Dvs. E o întrebare mai delicată și aveți libertatea de a nu-mi răspunde. Domnule Oz, sînteți un membru activ al mișcărilor de pace din Israel, sînteți implicat în numeroase comitete pentru pace și reconciliere, susținînd soluția a două state în conflictul Israelo-Palestinian. Și totuși ați luptat cu conștiinciozitate
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
să întoarcem și celălalt obraz. Dacă văd pe cineva violînd o femeie sînt îndreptățit să lupt ca să o salvez. Dar dacă guvernul țării mele are pretenții teritoriale, ar fi nedrept să lupt. Nu înțeleg să lupt decît pentru viață și libertate. Există în Europa sentimentaliști care declară: Orice fel de violență e reprobabilă, nu vrem nici o formă de violență. Aceasta nu e o atitudine matură ci un idealism adolescentin. A.R.: Să trecem acum la scriitorul Amos Oz.. Nu-mi place
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
Cristian Teodorescu 50 de ziariști de la Evenimentul zilei au semnat de curînd un comunicat de presă prin care acuză trustul Ringier, proprietarul acestui cotidian, de imixtiuni nepermise în activitatea redacțională. Că încearcă să limiteze libertatea de exprimare a jurnaliștilor de la Bulina Roșie. Mă așteptam ca întreaga presă cotidiană să publice măcar acest comunicat. N-au făcut-o decît două ziare: România liberă și Cotidianul. Știu că există adversități mari la noi în presă. Cotidianele se
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
Cotidianele se pîndesc unele pe altele. Concurența e lovită fără milă. Nici Evenimentul zilei n-a fost vreun bun samaritean. Dar sunt anumite lucruri care ar trebui să-i solidarizeze pe oamenii de presă. Cel mai important dintre ele e libertatea de expresie. Acesta e singurul capital pe care îl avem. Există o logică și în nepublicarea unui asemenea comunicat. Dacă la un ziar apare o criză între patroni și jurnaliști, posibil ca ziarul să se spargă. Atunci, firește că e
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
sus echipa redacțională. Dacă el știe că imediat găsește înlocuitori pentru ziariștii pe care îi are în ogradă, prost ar fi să nu folosească acest avantaj. La rîndul său însă ce poate face ziaristul român, al cărui singur capital este libertatea cuvîntului? Cum se poate el apăra de eventualele imixtiuni ale proprietarului în activitatea lui redacțională? Simplu, s-ar zice, sindicalizîndu-se. După cum știm, nu de sindicate duce lipsă presa autohtonă, ci de putere sindicală. Iar asta nu se capătă, ci se
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
free-music ori la Freies Zusammenspiel, prin urmare la non-partitură. În prezent se pare că scrierea muzicală tinde să ancoreze într-o zonă de echilibru, adoptînd ceea ce i se confirmă ca fiind oportun din severitatea notației tradiționale, cultivînd, totodată, o anume libertate de sorginte improvizatorică, amprentă a conjuncției cu experiențele muzicale extraeuropene. Cînd însă se pune problema decriptării semnelor dintr-o partitură, întotdeauna este greu, de multe ori chiar imposibil să se opteze pentru o interpretare sau alta (evident, a aceleiași lucrări
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
traducere de Pr. D. Fecioru, în: PSB, vol. 23, p. 892. 7 departe de a însemna o înjosire, este tocmai cea mai mare vrednicie a omului în fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită, cultivând binele comun, căci egoismul și mizantropia ne sărăcesc, ne închid în noi înșine și ne însingurează, ne izolează de semeni și atrag antipatia celor din jur. Considerând că toți
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cât o temporară criză de creație. Și asta, deoarece s-a schimbat grila de comunicare. De altminteri, a subliniat el, întreg felul de a cugeta și de a scrie al autorului de ficțiune s-a modificat, deoarece acum are întreaga libertate de a se exprima. Iar ceea ce înainte era interesant în pagina de proză și avea, poate, chiar un caracter documentar, întrucât ziarele nu puteau s-o publice, dar în literatură izbutea să treacă, devine neinteresant în concurența cu presa orală
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
te împotrivi lor. Am ales între bibliografie și pustiu, mai ales că bibliografia era deja convertită în creații de cei mari, deci salvată" (pag. 83). Alesese ,pustiul": adică lupta și sacrificiul (ghilimelele nu trebuie să ne înșele: evitau grandilocvența) pentru libertate. * Avea 42 de ani - de 12 ani în exil - pe cînd scria aceste rînduri. Avusese timpul necesar de a-și defini destinul. Scrisoarea se încheie cu cuvintele eu îmi apăr pustiul (chiar și neamul). Pentru că, atunci cînd, acceptînd o bursă
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]