43,803 matches
-
teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. În Tractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
fi creat pe lângă paradis și un infern. Dacă ești totdeauna sigur că te urci în rai, poți fi totdeauna tot așa de sigur că o atare religie nu va fi niciodată respectată.[ ... ] Nu m-ați auzit niciodată ținând un asemenea limbaj cu privire la chestiunile care interesează direct țara mea. De data aceasta însă este vorba de ceva mai mult: de o chestiune de justiție internațională. Aflați de la mine că românii acceptă toate suferințele, dar tot eu vă spun că ei nu vor
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_titulescu.html [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
odată drept niște internetiști crepusculari, bărfesc acum le greu pe net toată istoria acestei țări milenare? Până și “Dacia preistorică” a lui Nicolae Densușianu, cărămida românească din capul unghiului, este pur și simplu sfârmată și desființată cu cruzime cu un limbaj gol, nestilizat, grotesc și “barbar” de Dan Alexe din Bruxelles - inconștient de o anumită „rezistență” asupra textului densușian, care necesită o traducere literală mai degrabă decât literară. Nah! Că am început și eu să-i lovesc peste dește pe ortacii
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
Privește înainte... În urmă abia ai fost. • Cerșetorii nu pot fi mofturoși (zicere engleză). • Dumnezeu iubește proștii, altfel nu ar lăsa să se înmulțească atât de mult. • Microbii sunt o invenție, ca religia... Dovada că nu se văd (Nae Cernăianu). • Limbajul de mahala arata o educație de mahala. Nu te închină până nu știi cine-i sfântul (folclor). • Pariez împotriva mea... Trebuie măcar o dată să câștig! • Fericiți cei săraci cu duhul. Unii sunt chiar prea fericiți. • Toți vorbesc de mama dracului
ROATA & CADOURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_57_58_dorel_schor_1385881359.html [Corola-blog/BlogPost/344446_a_345775]
-
câștigurile democrației pentru spiritul uman sunt incontestabile: „Le zic la cei ce plâng în patru zâri/ Cum c-am avea prea multă libertate:/Mai bine europarlamentari/Decât sovieto-unanimitate”. (p. 75). Epigramistul chiar a pus punctul pe i aș zice. „Sovieto-unanimitatea”, limbajul de lemn al dictaturii, teroarea comunistă iată realități crunte pe care nu trebuie să le uităm, ca să apreciem lucid unde ne aflăm și ce am dobândit. Nu de la Europa trebuie noi să așteptăm salvarea par a spune toți autorii din
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
ei. Avea și el o vină, deoarece nu încercase să-i cunoască mai bine. A fost nevoie de o străină pentru a-l atenționa. Guvernanta era o enigmă pentru el. Intuiția îi spunea că femeia era mai mult decât părea. Limbajul corpului, stilul, gesturile. Era necesar să facă anumite investigații în legătură cu ea. Îl nedumerea atitudinea ei. Deși politicoasă Alma îi dădea impresia că își ține în frâu reacțiile impulsive la adresa lui.Ea trase aer în piept și respiră profund. Se abținea, să
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
mărturisește felul în care poezia îi confiscă ființa: „Răsare-n mine poezia/ Cum crește iarba din pământ/ Vântul îi seamănă sămânța/ Pe brazda ultimului gând” (Rodire). Riscurile sunt, desigur, mari în planul poeziei contemporane lucide, lucrate cu nesaț într-un limbaj care, demult, nu se mai lasă pradă inspirației; poeta le conștientizează pe deplin. Dar un îndrăgostit e incurabil, și chiar dacă întrevede pericolele, fericirea îndrăgostirii e mai seducătoare decît orice, și atunci mai bine să rămână, precum scrie autoarea versurilor din
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1425659524.html [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
încordare permanentă, prin jertfă neobosită, piedicile și obstacolele pot fi surmontate. O carte vie, pulsândă, din care se pot trage multe învățături, fapt ce o recomandă deopotrivă celor mari și celor mici. O carte la ceas aniversar, scrisă într-un limbaj liturgic, dar tuturor celor care cred în valorile familiei. Prof. dr. Mihaela Rotaru Referință Bibliografică: Consacrare și dialogul cu sine, cronică de prof.dr.Mihaela Rotaru / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1168, Anul IV, 13 martie 2014
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1394721031.html [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
p. 4). Filozofia greacă a definit raportul profund și autentic dintre gând și cuvânt prin sintagmele „corectitudinea cuvintelor” și „exactitatea realității”. Altfel spus, vorbirea corectă este egală cu gândirea corectă, iar a vorbi frumos înseamnă a respecta legile interne ale limbajului, a nu disocia limba de conținutul său ideatic, a cuprinde într-un singur demers conștient cuvintele și gândirea, a se conforma esenței și menirii limbajului. Este foarte important să știm că limbajul nu poate fi despărțit de gândire, fiindcă el
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
este egală cu gândirea corectă, iar a vorbi frumos înseamnă a respecta legile interne ale limbajului, a nu disocia limba de conținutul său ideatic, a cuprinde într-un singur demers conștient cuvintele și gândirea, a se conforma esenței și menirii limbajului. Este foarte important să știm că limbajul nu poate fi despărțit de gândire, fiindcă el are o funcție determinantă și decisivă în procesul tainic al articulării, al precizării și al transmiterii exacte a acesteia, în sensul că este menit a
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
vorbi frumos înseamnă a respecta legile interne ale limbajului, a nu disocia limba de conținutul său ideatic, a cuprinde într-un singur demers conștient cuvintele și gândirea, a se conforma esenței și menirii limbajului. Este foarte important să știm că limbajul nu poate fi despărțit de gândire, fiindcă el are o funcție determinantă și decisivă în procesul tainic al articulării, al precizării și al transmiterii exacte a acesteia, în sensul că este menit a-i da consistență și conținut și a
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
și decisivă în procesul tainic al articulării, al precizării și al transmiterii exacte a acesteia, în sensul că este menit a-i da consistență și conținut și a o face în acest fel, comunicabilă. A se conforma esenței și menirii limbajului înseamnă, în ultimă instanță, a face din cuvânt un instrument al comuniunii cu Dumnezeu și cu semenii. Iar cuvintele nu-și pot împlini menirea lor în asumarea și exprimarea acestei comuniuni numai dacă formulează clar și limpede gândirea celui care
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
celui care le rostește și dacă se întrupează în experiențe concrete și autentice de viață. „Se știe că în toate culturile premoderne, relația dintre om și adevăr a fost exprimată prin ideea că sufletul s-ar fi îmbolnăvit grav dacă limbajul ar fi fost folosit pentru a face afirmații false ori josnice. Odată cu înstrăinarea culturii europene de rădăcinile sale evanghelice, relația tainică dintre adevăr, conștiința umană și cuvântul rostit a fost ruinată. Datorită acestui fapt, acceptarea și vehicularea minciunii, a unor
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
viața în Hristos îl poate întemeia și susține. (Pr. Ioan Bizău - „Cuvântul între gândire și făptuire” - în rev. Renașterea, nr. 2/2007, p. 4). De aici decurge ideea că asistăm, în aceste vremuri, la o desacralizare și o secularizare a limbajului și a comunicării interumane, la o pervertire a cuvântului și deci, la o relativizare a gândirii omenești și a făptuirii persoanei din cauza cărui fapt se afirmă foarte puternic astăzi kitsch-ul în vorbă, în faptă și-n cuvânt!... Tot aici
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
o pervertire a cuvântului și deci, la o relativizare a gândirii omenești și a făptuirii persoanei din cauza cărui fapt se afirmă foarte puternic astăzi kitsch-ul în vorbă, în faptă și-n cuvânt!... Tot aici și acum, trebuie aminitită existența limbajului agresiv și violent care rănește și generează multă suferință, îndeosebi sufletească, morală și spirituală!... Putem vorbi chiar, de o precocitate a limbajului agresiv, trivial și obscen, din păcate!... În consecință, limba unei comunități umane își pierde caracterul ei nobil și
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
puternic astăzi kitsch-ul în vorbă, în faptă și-n cuvânt!... Tot aici și acum, trebuie aminitită existența limbajului agresiv și violent care rănește și generează multă suferință, îndeosebi sufletească, morală și spirituală!... Putem vorbi chiar, de o precocitate a limbajului agresiv, trivial și obscen, din păcate!... În consecință, limba unei comunități umane își pierde caracterul ei nobil și se urâțește din pricina degradării gândirii și a pervertirii inimii celor care o vorbesc, așa cum gândirea și inima se alterează și datorită schimonosirii
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
ei nobil și se urâțește din pricina degradării gândirii și a pervertirii inimii celor care o vorbesc, așa cum gândirea și inima se alterează și datorită schimonosirii sau deteriorării limbii. Cunoaștem faptul că acest proces de corupere reciprocă a gândirii și a limbajului reprezintă un capitol însemnat al antropologiei scripturistice și, deci teologice: „De grăiți într-adevăr dreptate, drept judecați, fii ai oamenilor. Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc. Înstrăinatu-s-au păcătoșii de la naștere, rătăcit-au în
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
au lipsit, iar altora le dăruiește puterea de recunoaștere vădită a binelui pe care îl doreau, printr-o simțire negrăită datorită împărtășirii de el”. (Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Răspunsuri către Talasie” 54, 12). „Adeseori, doctrinarii curentelor filosofice moderne au pretins pe seama limbajului o autonomie și o putere de sine stătătoare și deci totalitare, întrucât au avut în vedere doar exigențele formale, externe, ale acestuia. Însă, conform principiilor moralei creștine, adevărata problemă a conștiinței cu privire la cuvânt nu este câtuși de puțin aceea a
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]