2,115 matches
-
minute, punctul aflat la 2 cun-i de ambele părți ale ombilicului (S25). Apăsați ușor scobitura aflată la patru degete sub muchia inferioară a rotulei și la 1 cun lateral față de tibie (S36). Substanțe din farmacopeea chineză Luați produsul patentat Shen Ling Bai Zhu Wan și urmați instrucțiunile. La persoanele mai în vârstă care au membrele și abdomenul reci, diareea apare frecvent în zori. Luați produsul patentat Jin Gui Shen Qi Wan și urmați instrucțiunile. Dinți (durere) CE ESTE ȘI CARE ÎI
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
chinense huang jing sacâz ruxiang sâmbure de caisă xing ren sânger shan zhu yu semințe de lotus lian zi semințe de pin song zi ren semințe de Sterculia scaphigera pang da hai Siler divaricatum fang feng Smilax gen. tu fu ling șofran fan honghua șofrănaș honghua talc huashi țipar shanyu urechi de argint bai muer tulpină de Milletia reticulata ji xue teng tulpină de orez sălbatic jiao bai ulei de lavandă xun yi cao ulei de semințe de ceai chahua zi
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Wei Di Huang Wan Ma Ren Run Chang Wan Ma Ying Long Cremă Mei Bao Mu Gua Wan Nan Bao Niu Huang Jiang Ya Wan Pi Pa Ye Gao Shang Shi Zhi Tong Gao She Dan Chuan Bei Ye Shen Ling Bai Zhu Wan Shen Qi Wan Shi Qaun Da Bu Wan Shuang Liao Hou Feng San Bețișoare de moxa fără fum balsamul chinezesc Tong Jing Wan Tong Xuang Li Fei Wan Wu Ji Bai Feng Wan Wu Shao She Pia
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
și cu fulgii - firele ce ai tăiat - îi afumi. Cînd gîsca ouă vara e semn rău. (Gh.F.C.) Gît Cînd îți chiorăie gîtul, ai să bei vin ori rachiu. Cînd îți cîntă gîtul, faci petrecere. Cînd te arde gîtul, să-ți lingi podul palmei, că ți trece. Cînd mortului i-i gîtul moale e semn că are să mai moară încă cineva din casă. Glie în ziua de Paști se pun de o parte și de alta a pragului glii de iarbă verde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai ești cu altcineva, spune-i și aceluia, ca să nu-ți mai fie. Greier Cînd ai grieri în casă, pe unde intră ei pune o piele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet, apoi va avea el o astfel de femeie. Mere înainte de Sf. Ilie să nu azvîrli cu mere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe cuptor, au să vie oaspeți. Dacă femeia groasă dă cu piciorul în mîță, copilul va avea peri pe spate. Pisica care nu mănîncă pește patruzeci de zile moare. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul cu boașele mari. Dacă se naște vreun copil cu vreun semn, apoi e bine ca mama să-l ieie și să se așeze cu dînsul pe pragul ușii, pe cînd toacă și trag clopotele pentru liturghie, și să-l lingă de trei ori pe frunte, zicînd: „Precum se trece sunetul clopotelor și al toacei, așa să se treacă și semnul lui N.“ - și apoi el cu încetul tot piere. Femeii îngreunate să nu-i vorbești de mîncări bune, că pierde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le dă și lor din sufletul lui. De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea se roagă să moară toți și să nu rămîie decît o babă bătrînă, ca să-i ia mîncarea din mînă. Cine scuipă pisica o va linge pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cînd pisica se spală mult, vine ploaia. (Gh.F.C.) Cînd pisica sare peste mort, acesta se face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a căzut cineva jos și stupește pe locul unde căzuse, pe acel loc nu va mai că dea mai mult. Cînd te stupi din greșeală e a bine. Să nu se scuipe om pe om, căci pe lumea cealaltă se ling unul pe altul. Se crede că este bine înainte de a se apuca de un lucru greu a stupi în palme. Să nu scuipe cineva un cîne, căci pe lumea cealaltă îl linge. Pierzînd cineva vreun lucru și voind a ști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
om pe om, căci pe lumea cealaltă se ling unul pe altul. Se crede că este bine înainte de a se apuca de un lucru greu a stupi în palme. Să nu scuipe cineva un cîne, căci pe lumea cealaltă îl linge. Pierzînd cineva vreun lucru și voind a ști în care parte de loc se află el, se stupește în palma stîngă, iar cu muchia mînii drepte se trîntește în stupit, și în care parte sare el, în acea parte se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dobitoc frumos, dacă vrei să nu se deoache. Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci seacă laptele din țîța vacii de la care a fost muls. Să nu lași să dea laptele în foc, căci seacă laptele vacii. Cînd o vacă este aproape să fete, se păzește ca să-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
priesc, și numai de părul cela să cumperi, că altfel nu-ți merge bine. în sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța de pe pat și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din urmă (vezi citatul de la punctul b, construcția incidentă). Referința la acest tablou se construiește după un model literar celebru, cel al povestirii Margueritei Yourcenar, Izbăvirea lui Wang-Fo, publicată pentru prima dată în 1963. Pictorul Wang-Fo, însoțit de discipolul său, Ling, rătăcesc pe drumurile regatului Han. Într-o seară ajung la un han unde slujitorii împăratului îi arestează și îi duc în fața acestuia. Împăratul îi reproșează lui Wang-Fo că picturile lui l-au făcut să aibă o imagine falsă a realității
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și îi duc în fața acestuia. Împăratul îi reproșează lui Wang-Fo că picturile lui l-au făcut să aibă o imagine falsă a realității, pictând-o mai frumoasă decât este. Drept pedeapsă, impăratul dă poruncă să fie ucis și pictorul și Ling. Discipolului i se retează capul, iar Wang-Fo este obligat ca, înainte de execuție (i se vor arde ochii și i se vor tăia mâinile), să termine un peisaj marin pe care l-a pictat în tinerețe. Wang-Fo se apucă de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
i se vor tăia mâinile), să termine un peisaj marin pe care l-a pictat în tinerețe. Wang-Fo se apucă de lucru și, pe măsură ce pictează, marea din tablou se revarsă încăperea cu pardoseală de jad, o barcă apare condusă de Ling care îl invită pe pictorul să urce în ea: "[...] iar Wang-Fo și discipolul său dispărură pentru totdeauna, pierduți în marea aceea de jad albastru pe care, cu puțină vreme înainte, o scosese din neființă pictorul Wang-Fo"10. Dacă pictorul Wang-Fo
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
38. Aceasta spre deosebire de SUA, unde munca a fost raționalizată pe echipe, în cadrul marilor întreprinderi. Situația s-a schimbat de prin 1965, odată cu apariția unei noi generații de desenatori, școliți cel puțin la nivel secundar, dar și superior (Gotlib, Mézieres, Giraud, Linsu), cu origini modeste și care își investesc în banda desenată ambițiile cenzurate. Pentru ei, banda desenată constituie instrumentul expresiei simbolice celei mai înalte în ordinea legitimităților culturale la care puteau aspira în mod rațional, totodată și un instrument eficient de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sensibilitate: "Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului.”( Căprioara) Categoria estetică ce presupune o maximă tensiune psihică și semnifică superioritatea și demnitatea omului în fața forțelor naturii și în mersul istoriei, în raport cu infinitul și absolutul, este sublimul. Definit
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
mașiniștii puneau / alt decor cu un soare proaspăt vopsit cu intrarea noastră în mare / ca o catastrofă ecologică pe un fond muzical adecvat până la / primul post de control unde eram lăsat să trec după o sumară / criză după ce voi fi lins tot nisipul de pe statuia / găsită în zori” (Vacanța unui acrobat). Maniera poate fi aproximată imaginând un Ion Minulescu încetinit și dezarticulat psihic prin G. Bacovia. Vivacitatea care se trezește la răstimpuri, inclusiv cu incisivități ironice, coexistă cu o dispoziție apatică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
oferă probabil cea mai diversă colecție de alienați moral din lumea contemporană. Romancierul are o deosebită predilecție pentru scenele de brutalitate, de violență, de degradare colectivă. Petrecerile acestor pseudoumani oferă pagini antologice: scena în care un procuror și amanta sa ling câinește dintr-un lighean cu whisky sau scena în care o femeie este hăituită de urmăritori ori lunga descriere a unei reuniuni mondene de proaspeți capitaliști, preocupați să se șantajeze cât mai eficient unul pe altul, și câte altele. Alcătuită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
condițiile de viață mai puțin dificile. Albastrul deschis este de asemenea sinonim cu un izvor de apă potabilă... Ca o modalitate de a separa ipoteza culturală (le dăm fetițelor lucruri roz și lucruri albastre băieților) de cea biologică, Hurlbert și Ling se pregătesc să testeze preferințele sugarilor fete și băieți în speranța de a avea în sfârșit răspunsul la întrebarea lor. Pentru mai multe detalii Hurlbert A.C., Ling Y., „Biological components of sex differences in colour preferences”, în Current Biology, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
dăm fetițelor lucruri roz și lucruri albastre băieților) de cea biologică, Hurlbert și Ling se pregătesc să testeze preferințele sugarilor fete și băieți în speranța de a avea în sfârșit răspunsul la întrebarea lor. Pentru mai multe detalii Hurlbert A.C., Ling Y., „Biological components of sex differences in colour preferences”, în Current Biology, nr. 17, p. 623-625. Le place bărbaților ca bebelușul lor să le semene? Diferența dintre sexe în influența pe care o are asupra noastră asemănarea cu propriul copil
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]