1,455 matches
-
spusele prietenei. De mai multe ori se așezaseră În fața oglinzii, confruntându-și respectivele deschizături, pentru a se asigura că nici una dintre ele nu avea vreo malformație care să fi putut Împiedica sau ruina viitoarea lor activitate sexuală. Verificările dăduseră rezultate liniștitoare: ambele Îl aveau normal. Și totuși, Valentina continua să se Îndoiască de faptul că Într-o gaură atât de mică ar putea intra un organ masculin gros ca un știulete. Și dacă mă dezvirginez? Întrebă bănuitoare răsucind Între degete degetarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Împreună În momentele cele mai dificile. Teribila solitudine pe care ți-o oferă Roma atunci când ai pierdut. În ceea ce-l privea pe președinte, el avea să evite stâncile din adâncuri și să ducă nava În port. În sondaje aveau rezultate liniștitoare - și chiar dacă În ultimele săptămâni stânga recuperase câteva puncte - de-acum mai era prea puțin timp pentru a se aștepta la o răsturnare de situație de ultim moment. Furtuna a trecut, țelul e aproape - am traversat oceanul și suntem Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că ar putea să cadă în apă. Era ca și prima oară, un șuvoi șerpuitor, de data aceasta incolor, strălucind uneori precum apa în lumina soarelui. S-a privit în luciul bălții și l-a mișcat imaginea vălurită și ochii liniștitori ai lui Pampu. Era, de fapt, imaginea lui despre sine, pe care numai el era capabil s-o vadă și pe care a văzut-o cu adevărat la un bal fastuos, pe la 1733, când s-a privit aproape un ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
acolo, ca o balenă eșuată. Andrei Ionescu i se părea o încercare de pe nivelul al doilea al jocului. Îi văzuse poza în vitrina Librăriei Sadoveanu și i se păruse că-l cunoaște. Era ceva familiar în atitudinea lui, o promisiune liniștitoare, de parcă i-ar fi spus că alături de el totul va fi pufos și sigur ca într-un pat cald. Apoi îl văzuse în carne și oase și se îndrăgostise fulgerător. Dar ultima lor întâlnire îl pusese în alt rând, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
precum o stea. Arunc uneori câte o privire grăbită în sufletul, în inima mea. Descopăr lucruri despre care n-aveam nici cea mai mica idee, sentimente ascunse, uitate în timp, gânduri și vise aruncate în vânt. Ascult uneori sunetele mării, liniștitoare și mă gândesc: ce comori ascunde ea oare? Comori către o lume mai bună. Cărări către locuri noi, necunoscute. Oare va trebui să parcurg, de fapt, mai întâi, să le descopăr, aceste cărări către înalturi, drumurile către viața mea. Simt
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dar de fapt, ea este mult mai puternică și mai importantă decât pare, fiind principal noastră sursă de viață. Dar, pe lângă faptul că ea oferă resurse vitale, ca lemnul, cărbunele și apa, este în același timp și elementul cel mai liniștitor și mai pur din vremurile noastre. Natura este unul dintre cele mai curate și mirifice locuri în care te poți relaxa în voie. În natură trăiesc animalele care pot fi o adevărată încântare pentru ochiul nostru sau care pot fi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
eu. Eram acolo. Eram și îmi simțeam vibrațiile inimii și teama ce pătrunsese înăuntrul meu. Eram chiar la marginea lacului. O liniște subtilă, melancolică și totuși plăcută curgea ca o cascadă răcoroasă în jurul meu. Razele soarelui mă mângâiau ușor și liniștitor pe pielea mea fină, jucându-se timid printre firele castanii ale părului meu, făcându-le parcă mai deschise decât le știam. Simțeam cum seara se aproprie. Simțeam cum noaptea, cu mâinile ei picurate cu steluțe mici și aurii mă învăluiau
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cum o să-l tachinez pentru zgomotele pe care le scoate când doarme - ca un câine la soare. Nici până în ziua de azi nu știu dacă Shalem chiar mi-a spus acele vorbe sau dacă n-a fost doar un vis liniștitor. Dar restul știu că a fost cu adevărat. Mai întâi s-a auzit un țipăt de femeie. Ceva groaznic trebuia să i se fi întâmplat acelui biet suflet, m-am gândit eu, încercând să nu mă mai gândesc la acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
prea tânără ca să mor de tristețe sau poate că am fost prea bine îngrijită de n-am pierit de amărăciune. Re-nefer a avut grijă de mine tot timpul. Mi-a răcorit buzele și mi-a vorbit mereu pe un ton liniștitor și atoateiertător, așa cum fac mamele cu copiii arțăgoși. Avea motive să spere. Luna nouă a venit în timp ce eu stăteam în propriul meu întuneric și nici o picătură de sânge nu a pătat așternuturile de sub mine. Pântecul mi se făcuse neted și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
m-ar fi putut face la fel de fericită sau de mândră cum m-ai făcut tu. Acum că știu cine ești și ce ți-a făcut viața, sunt recunoscătoare că te numeri printre oamenii pe care îi iubesc. După o tăcere liniștitoare, Meryt și-a adunat lucrurile și s-a pregătit de plecare. - Plec ca să te las să te pregătești de venirea lui Benia, a zis, luându-mi mâinile într-ale ei. Să ai binecuvântarea lui Isis. Binecuvântarea lui Hathor. Binecuvânatarea mamelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
shaken, de proveniență Ninja, și tomahawk-uri, aveam și eu la mine cuțitul meu de tinichea, cu toate că știam că nu fac mare brânză cu el în lupta corp la corp, l-am luat totuși, gândindu-mă că pică bine, e liniștitor să ții în palmă mânerul unui cuțit în timp ce te strecori printr-un lan de grâu, ei, și când am ajuns la Marele Copac, Csabi tocmai aruncase un pumn de dopuri de plută în cască, după care fumul a devenit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
biată viețuitoare venise să moară acolo. Nimic altceva. Jeanne se grăbise să plece cu vălul ca să repare stricăciunea, spunînd că a doua zi nu se va mai vedea nimic. Hazardul. Marie se agățase de varianta asta. Era mai ușor, mai liniștitor, la fel ca nevoia de a nu da atenție coșmarului care revenise s-o hărțuiască. Ea știa de acum că toate se legau. Pescărușul. Vălul. Spuma. Gildas. Ea. - Ieri seară, luna era În creștere. Cuvintele, rostite abrupt, o făcură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la Marie, care se schimba În biroul vecin. Făcu un pas Într-o parte pentru a avea o vedere mai bună spre imaginea senzuală și ireproșabilă a tinerei, și Își recîștigă buna dispoziție. Cafeaua caldă Își răspîndi aroma familiară și liniștitoare. Marie umplu un bol și-l puse În fața lui Fersen. El Îi mulțumi cu un zîmbet, apoi o atacă direct. - Să fie limpede: eu nu cred În fenomene supranaturale. Totul se explică Întotdeauna. Vreau maximum de fapte precise. Marie Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Simți aceeași neliniște surdă ca atunci cînd se trezea din acel oribil coșmar care o chinuia iarăși de cînd se reîntorsese pe insulă. Lucas Începu să-și piardă răbdarea. - Ai nevoie de ajutor? Puse În funcție disjunctorul, restabilind o ambianță liniștitoare. El Îi remarcă paloarea. - Nu te simți bine? - Ai văzut inscripția luminoasă? - O inscripție luminoasă? Unde? Îi arătă peretele, În tăcere. Lucas se Întrebă Încă o dată dacă Își bătea cumva joc de el, dar observă că tînăra femeie Își pierduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
roată prin micul apartament circular din far, Înregistră din priviri colțul cu biroul, laptopul, rafturile care stăteau să cadă sub povara cărților, apoi privirea Îi alunecă asupra lui Ryan, care Își făcea de lucru În minuscula bucătărie. Simțea Încă greutatea liniștitoare a brațelor care o duseseră departe de dolmen. - Ești predispusă la astfel de „absențe“? Întrebă el fără să se Întoarcă. Scriitorul făcea aluzie la faptul că zăcuse inconștientă mai mult de o oră, cel puțin așa socotise ea. - Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o văzu chircită, cu genunchii la gură, cu brațele adunate În jurul corpului, cu un aer rătăcit și lac de sudoare, bîiguind cuvinte fără șir: val... mare... roșie... sînge... luminile... nuuu... O luă În brațe și o legănă șoptindu-i vorbe liniștitoare. Încetul cu Încetul se potoli. CÎteva ceasuri mai tîrziu, la primele raze ale soarelui, două Falcon-50 decolară de la baza din Lann-Bihoué Îndreptîndu-se țintă spre Atlanticul de Nord spre a cerceta cu minuție sectorul ale cărui coordonate le dăduse Christian Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să-i dezvăluie lui Ryan identitatea ei. Habar n-avea ce Întorsătură avea să capete Întîlnirea aceea, dar, orice s-ar Întîmpla, ea trebuia să aibă loc. Merse pînă la far. Ușa era deschisă. Șovăi, simți lipită de trup forma liniștitoare a armei strecurate În holster sub haină, și intră. Ușa se trînti singură În urma ei, Marie tresări. Glasul lui Ryan coborî atunci spre ea, răsunînd În imensa scară. - Te așteptam. În mod straniu, senzația de teamă dispăruse. Urcă treptele gîndindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și mumificat, Încă mai găzduiește paraziți: larve de atagene și anthrene, viermi de Aglossa cuprealis și de Tineola bisellelia. Acestea Încheie ciclul. Bruno revedea sicriul bunicului, de un negru frumos și profund, cu o cruce de argint. Era o imagine liniștitoare, chiar fericită; bunicul se simțea desigur bine, Într-un sicriu atât de somptuos. Mai târziu, avea să afle de existența acarienilor și a larvelor cu nume de starlete italiene. Totuși, chiar și acum, imaginea sicriului bunicului rămânea o imagine fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
facă fericit, iar el va Încerca, de asemeni, s-o facă fericită; dar nu știa nimic precis despre el; era destul de tulburător. Într-o scrisoare către Journal de Mickey, o cititoare de vârsta ei Împărtășea aceeași tulburare. Răspunsul se voia liniștitor și se Încheia cu aceste cuvinte: „Nu-ți face griji, micuță Coralie, vei ști să-l recunoști.” Au Început să se Întâlnească făcându-și Împreună temele de germană. Michel locuia peste drum, la mai puțin de cincizeci de metri. Din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
albastre. Ignorându-le, Bruno se cufundă În Les Six compagnons et l’Homme au gant, probabil capodopera lui Paul-Jacques Bonzon, recent reeditată În Bibliothèque verte. Sub soarele aproape insuportabil, era o plăcere să te regăsești În cețurile lioneze, În prezența liniștitoare a bravului câine Kapi. Programul după-amiezii Îi permitea să aleagă Între sensitive gestaltmassage, eliberarea vocii și rebirth În apă caldă. În principiu, masajul părea cel mai hot. Cât despre eliberarea vocii, Își făcu o idee În timp ce urca spre atelierul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care-i provocă un râs scurt. De ani de zile purtase la el prezervative În permanență și nu-i serviseră niciodată la nimic; oricum aveau târfele. Plaja era plină de bizoni În șort și de puștoaice În bikini; era foarte liniștitor. Cumpără o pungă cu cartofi prăjiți și se plimbă printre vilegiaturiste până ce ochi o fată de vreo douăzeci de ani, cu sâni superbi, rotunzi, tari, Înalți, cu areole brune, mari. „Bună...”, Îi zise el. Făcu o pauză; obrazul fetei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Îi atinse pântecul, apoi limba ei Îi găsi glandul. Tot trupul i se Înfioră de fericire. Ea strânse buzele și Încet, foarte Încet, i-l luă În gură. El Închise ochii, străbătut de fiori de extaz. Vuietul submarin era extrem de liniștitor. Când buzele ei Îi atinseră rădăcina sexului, Începu să-i simtă mișcările gâtlejului. Valurile de plăcere se amplificară În trupul lui, se simțea legănat de vârtejurile submarine, apoi brusc i se făcu foarte cald. Ea Își contracta ușor pereții gâtlejului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și prea dureroasă; dar Îl strânse Îndelung În brațe. În tăcerea ce se lăsase, Îi auzea dinții scrâșnind. La un moment dat, mângâindu-l pe obraz, văzu că era ud de lacrimi. Ea Îi mângâie ușor sexul, era excitant și liniștitor totodată. Michel luă două comprimate de Mepronizin și reuși să adoarmă. Pe la trei noaptea, Annabelle se ridică din pat, Își puse un capot și coborî În bucătărie. Căutând În bufet, găsi un bol pe care Îi era gravat numele: i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ușor pe fugă, am spus politicoasă. Chiar e nevoie să răspund la toate întrebările astea ? — Vrem să avem cât mai multe informații pentru o evaluare corectă a necesităților tale de îngrijire cosmetică și de sănătate, zice ea pe un ton liniștitor, însă implacabil. Mă uit pe furiș la ceas. Nouă patruzeci și cinci. Nu am timp pentru așa ceva. Chiar nu am timp. Dar ședința asta de înfrumusețare mi-a fost oferită cadou de ziua mea și i-am promis mătușii Patsy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
destul de aglomerată la serviciu, spun ridicând din umeri. E o demență. Dar sunt bine. Pe bune acum, mai frecăm mult menta aiurea ? — Bine. Maya se ridică. Apasă pe un buton fixat în perete și în încăpere se revarsă o muzică liniștitoare, la nai. — Nu pot să spun decât că ai nimerit exact unde trebuie, Samantha. Țelul nostru aici este să destresăm, să revitalizăm și să detoxifiem. Ce frumos, spun, ascultând doar pe jumătate. Tocmai mi-am amintit că am uitat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]